Crearea unor pieţe tot mai mari pentru "nimic" aduce profituri tot mai ridicate. Prin urmare, oamenii de afaceri sunt motivaţi să sporească domeniul "nimicului" pentru a obţine profit. Economia de scară impune vânzări mai mari, aşa că peste tot se vinde tot mai mult "nimic". Date fiind caracteristicile "nimicului", unităţile de "nimic" sunt profitabile şi foarte uşor de exportat. După cum am văzut, prin însăşi natura "nimicului" - formă golită de conţinut -, producţia şi transportul său sunt relativ ieftine. Costurile sunt scăzute deoarece, odată forma creată, ea poate fi reprodusă la nesfârşit.

George Ritzer în Globalizarea nimicului
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

baby_00: Nimic plus Nimic... egal Nimic. Dar... Nimic minus Nimic? Ca să nu mai vorbim de... Nimic ori Nimic. Sau... Nimic împărţit la Nimic! Niciodată n-am fost bună la Aritmetică... cu atât mai puţin la aritmetica Nimicului! Kirillov avea dreptate: nu sunt decât o babă proastă...

replici din romanul Îngere, vii? de Gheorghe Truţă (2010)
Adăugat de Gheorghe Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conspiraţie în cer

Astfel că până la urmă acolo era nimicul.
El a fost pus înăuntrul nimicului.
Nimic nu i-a mai fost adăugat
Iar pentru a dovedi că n-a existat
Nimicul fost zdrobit de nimic

Ciopârţit cu un nimic
Amestecat într-un nimic
Întors cu înăuntrul în afară
Şi împrăştiat deasupra nimicului –
Astfel încât toată lumea a văzut că n-a fost nimic
Şi că nu mai era nimic de făcut

Aşa că toate a fost lăsate baltă. Aplauze prelungi în cer.
A lovit pământul şi s-a spart deschizându-se –
Acolo zace Cioara, cataleptică.

poezie de Ted Hughes din Cioara. Din viaţa şi cântecele ciorii, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Atmaji, dar sunt foarte multe etichete care ni se adaugă de când ne naştem, şi fiecare rol adăugat o dată cu vârsta mai aduce alte o suta de etichete. E o nebunie! A. M: Pe o sticlă de apă minerală sunt lipite un milion de etichete, oare schimbă asta calitatea apei? Dar gustul? Dar culoarea lipsită de culoare? Dar măcar o ating? O tulbură? O face să nu mai rămână ceea ce deja este? Exact la fel este fiinţa ta pură, chiar dacă PARE că trece prin procesul fabricaţiei = "naştere", de fapt Nimic nu i se întâmplă. Nu ti se poate adăuga nimic şi nu ţi se poate lua nimic. Pentru că Nimicului nu-i pasă de credinţele interminabile ale mintii despre el. Cât privesc etichetele, acelaşi om, de exemplu, bunicul care azi te face cu ou si oţet, mâine pentru că are o zi mai bună, şi nu-l mai supără prostata îţi spune că eşti un înger. Observă că în timp ce apa rămâne în sticlă şi o 100 de ani, etichetele se tot schimbă. Ceea ce suntem noi nu e niciodată afectat de natura superficială a etichetelor. Ele sunt doar reclamă pentru falsitatea "eu"-lui efemer, care tot timpul vrea să pară cineva, şi nicicum nu vrea să piară, pentru a lăsa fiinţa ta reală să strălucească în simplitate.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul nimicului

Din nimic - zidesc nimicul…
Soarele, pe boltă sus,
S-a urcat, săltând buricul…
Noaptea-n fund de iad s-a dus.

Vrăbii, vânt şi disperare…
Zac - de doruri părăsit;
Din nimic - nimic răsare…
Unde-i tot ce-am îndrăgit?

Frica tot mai des mă paşte
Zi de zi şi ceas de ceas…
Din nimic – nimicul naşte…
Şovăie stingheru-mi pas.

Gânduri negre-mi sunt stăpâne
Nu mai am nimic de-ascuns…
Din nimic – nimic rămâne…
Zile am trăit de ajuns.

Socotelile de-acasă
Nu s-au potrivit în târg…
Cum nimicu-mi este casă
Din nimic – nimic dă pârg.

Amăgiri şi vise nu-s…
Bun tovarăş mi-e nimicul!
Soarele, pe boltă sus
S-a urcat săltând buricul.

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acest gol, în acest vid, în acest nimic al nimicului prezenţa apare, şi atât, nu mai urmează nimic. Tu eşti prezenţa rămâi prezenţa în absenţa oricărei devenirii. Tu eşti Viaţa care nu are nicio aşteptare, nicio urmare şi nu gândul care, tot timpul de abia aşteaptă să mai urmeze ceva.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acest gol, în acest vid, în acest nimic al nimicului prezenţa apare, şi atât, nu mai urmează nimic. Tu eşti prezenţa, rămâi prezenţa în absenţa oricărei devenirii. Tu eşti Viaţa care nu are nicio aşteptare, nicio urmare şi nu gândul care, tot timpul de abia aşteaptă să mai urmeze ceva.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul naturii schimbătoare...

Privind adesea în natură
Schimbările sunt tot mai multe,
Iubire chiar şi aventură
În lucruri mari sau chiar mărunte.

Schimbările naturii-s crunte.
Iubirea ei nu mai e pură.
Prin cine adesea în natură
Schimbările sunt tot mai multe.

În circuitul ei firesc
Natura-i foarte schimbătoare.
Fiinţele se nasc şi cresc,
Dar la un timp fiinţa moare..

În lucruri mari sau chiar mărunte
Privind adesea în natura,
Schimbările sunt tot mai multe.

rondel de Cristina Cazadoi
Adăugat de Cazadoi Ioana Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrăm în lumea celor mai mari stele. Dar atenţie: cele mai mari stele nu sunt neapărat şi cele mai strălucitoare de pe cer! Asta înseamnă că nu sunt uşor de observat, iar astronomii au făcut eforturi pentru a le determina caracteristicile. Stelele cele mai mari sunt destul de îndepărtate de Soare.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea socială este caracterizată tot mai mult de "nimic". Tot mai mulţi oameni îşi caută satisfacţia în consum, însă a devenit evident că acesta nu poate oferi sensurile şi recompensele care până acum erau obţinute prin muncă. Dimpotrivă, indiferent cât consumăm, indiferent cât de mult ajungem să cumpărăm, nu facem decât să ne adâncim şi mai mult într-o spirală fără sfârşit a frustrării. Căci obiectul consumului nostru este tocmai nimicul produs în serie, o masă amorfă de lucruri care vin de nicăieri şi sunt produse oriunde.

George Ritzer în Globalizarea nimicului
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Vezi, ai ajuns în faţa Comisiei Disciplinare acum, fiind cadet, nu când erai elev, deşi pe atunci făceai foarte multe năzbâtii, nebunii... Cine oare te scotea mereu din încurcătură?
Lucian: Dumneavoastră?!
Traian: Exact, eu; şi chiar făceai nişte pozne, mari de tot, nu glumă!
Lucian: Şi acum?!
Traian: Acum nu pot face nimic, nu pot interveni în favoarea ta, chiar dacă vreau; sunt legat de mâini şi de picioare. Odată ajuns în vizorul Comisiei Disciplinare, nu mai ai scăpare; vei intra pe mâinile lor. Şi te avertizeaz că sunt foarte duri, nu iartă nimic...
Lucian: Nu-i cunoaşteţi pe membrii Comisiei?
Traian: Nu, dar aş putea afla cu uşurinţă cine sunt, însă tot nu mi-ar folosi la nimic. Toţi ştiu că-ţi ţin partea, nu mă ia nimeni în seamă... Şi atunci?
Lucian: Îi voi înfrunta; n-am încotro.
Traian: Bravo! Foarte frumos! Îi vei înfrunta... Crezi că-i aşa de uşor? Vei afla despre tine lucruri pe care nici tu însuţi nu le ştiai. Mai rău e că le vor auzi şi noii tăi colegi, ca să nu mai vorbim de presă... Va fi un scandal de proporţii, pe care nu-l putem evita.
Lucian: Cum adică, presa?! Reporterii nu sunt ţinuţi la distanţă?
Traian: Ha; să crezi tu că măsurile de siguranţă luate sunt suficiente pentru a-i opri pe indivizii aceia curioşi...
Lucian: Adică... Nu sunt?!
Traian: Nici gând!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am văzut multă lume certându-se pentru nimic. Iată forţa nimicului!

aforism de Ionuţ Caragea (2017)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre nimic

nimicul nu există. e la fel ca infinitul. o definiţie concisă.
punctul de dinaintea big bang-ului
locul de o concentrare greu de imaginat
iubirea se naşte din nimic şi tot nimicu-i este loc de veci
minciuna viermuieşte sub crusta nimicului
şi-n urma ei nimic rămâne
ce ai? nimic.
cuvântul ce îmbracă toată existenţa
şi urma, spuma, creasta valului
ce naşte din nimic

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corupţii (pamflet)

Sunt tot mai mulţi în puşcării,
Sunt blonzi, bruneţi sau tuciurii,
Şi mici, şi mari, e un infern,
Dar cei mai mari sunt în Guvern.

pamflet de George Budoi din Dicţionarul corupţiei (10 ianuarie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refutarea lui Gorgias

Cuvinte, viermi firavi, sfărîmicioase existenţe larvare,
Plesnind aerul cu cozile lor de fantasme,
Înotînd inutil între noi ca nişte copii dezbrăcaţi
Într-o mare sărată, mereu în pericol de moarte,
Într-o zi s-a făcut dimineaţa, dar s-a făcut degeaba,
Aşternuturile erau deja goale –
Ce mai, florile pe morminte se uscaseră deja
Cică nu merităm şi altele, eu spun ea spune
Nu, nu, noi, florile, albe, zilele, scrîşnetul, vîntului,
Umbra tălpilor de sanie tăind zăpada,
Ploaia căzîndu-ne în palme,
Soarele albind cerul, străbătînd cadranele disperării
Urme lăsate în pieptarul nimicului;
Cică nu merităm, nu e nimic, ea, eu spun, nu şi nu
Să cerşim mai bine singurătăţii noastre
Iertare sau, încă mai bine,
nu merităm, nu merităm, noi nu
sau mai bine să cerşim o singurătate încă mai mare
mai definitivă, s-o asigurăm în cer
lipsind tot mai mult fiinţa noastră de fiinţă;
mai întîi vederea, apoi toate simţurile, duşmănindu-se de moarte,
devorîndu-se între ele,
pentru că noi nu, nu, nu merităm
televizoare şi lanterne şi altele,
agăţîndu-ne prin cuvinte, uneori, fiinţa
de creştetul altor fiinţe
dimineaţa veni pînă la urmă ca o cenuşă
grea, sugrumînd lucrurile,
fiindcă nu, noi nu, noi nu merităm
numai ţipete, culori, depărtări scînteind de alte depărtări
tot şi tot mai adînc,
clopote răsunînd înăuntrul altor clopote,
tot şi tot mai adînc,
cercuri şi puncte, puncte şi cercuri,
numai cuvintele zbătîndu-se între ele
într-o fibrilaţie perfect inutilă
iată ce e viitorul: pulsul întretăiat al nimicului căscînd gura lui de peşte
prin gurile noastre ca să soarbă înapoi totul
hohotind de rîsete infernale
pentru că noi nu, nu, nu merităm
nu merităm, nu merităm,
nu merităm, nu merităm
şi tot aşa etc.,
poate măcar un pic de lumină
şi aia purtînd întunericul în pîntece
ca pe singurul, unicul copil posibil
pentru că noi nu merităm,
nu merităm, nu merităm
nimic, iubire etc.

poezie de Paul Gabriel Sandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(F)leac

Eu sunt bolnav de nimic,
Nimicul mă-mbolnăveşte,
Bolirea-i mă nimiceşte;
Nimicului, boală-i zic.

Iubirea-i vindecătoare,
Iubind, mă vindec subit,
Vindecat sunt de iubit;
Iubirii-i spun vindecare.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin ochii nimicului

Îţi trebuie doi de noi...
"Cine sunteţi voi"?
Ochii nimicului din voi
"Care noi sau ei sau voi"?

Doi de zero lipiţi,
Prea simplu pentru voi
Să vedeţi cu noi...
Ochii nimicului din voi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot

Plecând dinspre el, în el, spre el, ca un tot
Intrarea e mereu una, prin privirea de foc
Explorează o lume ascunsă, dar parte din sine
O singularitate, în ritm cu universul ce-i aparţine

Controlul, raţiunea, le lasă deoparte
Căci în această lume, ele sunt deşarte
Niciunul, nici alta nu-i sunt utile
În întâlnirea asta, în prezenta dimensiune

Doar curiozitatea indiferentă îi e de folos
Căci nu caută nimic, doar admiră acest loc
Şi ce-ar putea să-şi dorească mai mult
Nu-i nimic de dorit, totul e-n el şi el e în tot

Nimic nu-l opreşte, n-are sus, n-are jos
Materie nu-i, e doar energie difuză
Mişcare continuă, infinit, atracţie lucidă
Şi dragoste simte în toate, profundă, divină

Nici timpul, nici forma aici nu se-ncheagă
Sunt doar noţiuni primitive, de uitat inc-o dată
E liber de toate, de toţi şi în tot
În a sa natură explorator, călător fără scop

poezie de George Alfort
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu sunt ca voi, adică nu sunt articulat, nu simt nevoia de şira spinarii. Am braţe, antebraţe, milioane de braţe. Sunt eu, oricum mă priveşti. Dacă mă ridici din cot, tot eu. Dacă mă răstorni, eu. Sunt nimic. Oricum m-ai privi, sunt nimic, zero. Şi totuşi prezenţa mea e simţită, vacuitatea mea stânjeneşte realitatea voastră. Sunt peste tot şi trebuie să mă acceptaţi.

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tot mai mult convins de faptul că muzica, prin însăşi natura ei, nu poate fi turnată în formele tradiţionale fixe. ea este alcătuită din culori şi ritmuri. Restul, o îngrămădire de aiureli inventate de nişte indivizi imbecili, purtaţi în spate de maeştri - care în cea mai mare parte nu au scris nimic altceva decât muzica unei perioade. Numai Bach avea ideea adevărului.

citat din Claude Debussy
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic mai vast decât lumea nimicului.

aforism de Valeriu Butulescu din Toamnă în Rai
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!