De la izvor, ţăranca plecă
Purtând pe umeri urciorul.
În urmă-i, ducându-i dorul,
Izvorul plânse, apoi secă!

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca-n tragice farse
Urciorul se sparse
În părţi mici, fugare...
Destine amare...

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Performanţa lui Cincinat

A fost As în a sa vreme,
Cu "înţepături" şocante
Şi-atacând diverse teme,
El secă izvor de poante.

madrigal de Corneliu Costăchescu din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul Tămăduirii

Izvor curat,
minutul umplerii gurii,
cu aceste jilave arfe,
dezleagă inima,
din ale făpturii
agrafe.
Izvor uşor,
ţii rănii- Prană,
prin tămăduire...
Opreşte-mi
umerii,
să nu te las
neauzit,
izvorul fericirii...

poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radu Mazăre

Matur cu mintea unui puşti
Purtând berete şi pufoaice
Războinic dur ce-n loc de puşti
Se foloseşte de puştoaice

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conducere colectivă

Când se afirmă astfel se greşeşte:
Că toţi conduc şi nimeni nu munceşte,
Fiindcă purtând, de fapt, aceeaşi cruce,
Muncesc de parcă nimeni n-ar conduce.

epigramă de Corneliu Sofronie din Antologia epigramei politice (1987)
Adăugat de Corneliu Sofronie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul meu sunt eu

Mi-e dor de tine, mi-e dor de un cuvânt
E dorul care vine, se scurge în pământ.
Şi dorul meu e foc, e foc nestăvilit
Şi mă opresc în loc, am lacrimi în privit.

M-am săturat de dor, de el nu scap nicicum
M-am săturat să mor, să lăcrimez pe drum.
Voi coborî la vale, mergând îngândurat
Voi coborî agale, de dor să fiu scăpat.

Văd peisaj frumos, ajuns-am la izvor
Sunt foarte secetos, de apă mi-este dor.
Izvorul s-a oprit, probabil nici n-a fost
Dar, dorul n-a pierit – mă simt un mare prost!

Mi-e dor de tine, apă, de ce ai dispărut?
Setea în mine crapă, mai vreau al tău sărut.
Mi-e dor, şi ţi-am greşit, mă iartă, nu am vrut
Am lacrimă-n privit, spune-mi, ce ţi-am făcut?

Mi-e dor... mi-e dor-mi-e dor, şi simt un pic de vânt
Vreau apă de izvor, ţâşnească din pământ.
Şi iată ce minune, izvorul izvoreşte
Apa să se adune, un semn... că mă iubeşte.

Beau apă de izvor, e limpede şi rece
Şi mi-a trecut de dor, acum... poate să sece!
Mi-e dor acum de ducă, aş vrea să mă opresc
Şi dorul mă usucă, chiar simt... că-nebunesc.

Of, dorule... doruţule, de tine n-am scăpare
Of... dorule, drăguţule, doresc o alinare.
Mi-e dor acum de... mine, aş vrea să mai trăiesc
Să mă-ntâlnesc cu tine, şi mult să te iubesc.

Mi-e dor de-al tău cuvânt, sunt foarte întristat
Trăiesc pe-acest pământ, de doruri sărutat.
M-ai vreau al tău sărut, mai vreau înc-o dorinţă
Spune-mi, ce ţi-am făcut, de nu mai ai putinţă?

Şi dorul îmi arată, mi-arată un izvor
Fiinţă însetată, şi lângă ea un dor.
Şi dorul, sunt chiar eu, cel care dă să plece
Fiinţa,-i Dumnezeu, izvorul să nu sece.

Fiinţa, se preface, în chipul tău frumos
Iar dorul, plânge, zace, cu sufletul milos.
De ce i-am spus să sece... o, Domne, am greşit!
Simt o durere rece, şi dorul a pierit.

M-avânt către izvor, nimic nu mai contează
De mine mi-este dor, şi dorul meu visează.
Viseaz'-a ta fiinţă, fiinţă însetată
Având a mea dorinţă, să fie sărutată.

Şi te sărut cu dor, căci mă sărut pe mine:
Fiinţă la izvor, când mă gândesc la tine.
Cu dor mi te sărut, te mai doresc precis
Şi dorul, mi-a trecut, a fost, numai, un vis.

poezie de Paul Preda Păvălache (16 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comportamentul oamenilor

Ne-ndeamnă azi a socoti
Că-n faţa Domnului vor fi
La judecata de Apoi
Numai... "măgari", "vulpi", "porci" şi "boi"!

epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statuile

Chipuri cioplite, abisuri în piatră
Câini vagabonzi în jur care latră
Ploaia le-atinge cu stropii şuvoi
Istoria le-mproaşcă, apoi, cu noroi!

epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cine dorul se leagă

De cine dorul se leagă,
De cine dorul se leagă
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă, of, of!
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă
Nu-l lasă cu mintea-ntreagă...

S-o legat de-o fată mare,
S-o legat de-o fată mare
Lăsă sapa pe cărare
Si plecă în lumea mare, of, of!
Lăsă sapa pe cărare
Si plecă în lumea mare...

S-o legat si de-o bătrână,
S-o legat si de-o bătrână
Lăsă fusu-nfipt în lână
Si plecă prin sat nebună, of, of!
Lăsă fusu-nfipt în lână
Si plecă prin sat nebună...

S-o legat si de-on bătrân,
S-o legat si de-on bătrân
Lăsă pipa-aprinsă-n fân
Si plecă prin sat nebun, of, of!
Lăsă pipa aprinsă-n fân
Si plecă prin sat nebun....

Păi si de mine s-o legat
Si de mine s-o legat
Mult am tras pân'am scăpat
Vre-o trii luni am stat la pat, of, of!
Mult am tras pân'am scăpat
Vre-o trii luni am stat la pat, măi!

folclor românesc
Adăugat de Di.MoDi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hypocratică

Bazaţi pe-o tainică ştiinţă
Din sfera artei medicale,
Întâi te poartă prin spitale,
Apoi te poartă pe conştiinţă!

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul meu şi veşnicia

Dorul meu e călător
Şi s-adapă la izvor,
dorul meu!

Dorul meu-neastâmpărat
De iubire s-a-mbătat,
dorul meu!

Dacă-l vezi pe la fereşti
Spune-i, spune-i că-l primeşti,
dorul meu!

Visător, rătăcitor
Îl poţi toarce în fuior,
dorul meu!

Şi din firul meu de dor
Să ţeşi dragă un covor,
odorul meu!

Şi covorul meu de dor
Să-ţi poarte paşii uşor,
odorul meu!

Sus pe alburiul nor
Face casă dor cu dor,
odorul meu!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Campanii electorale. Manipulări

Că-i Băsescu, Bush... de Gaulle,
Ei pun vise pe nămol,
Apoi prin decrete scrise
Pun nămolul peste vise.

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

fără umbrelă -
purtând pe umeri bolta
plină de stele

haiku de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O umbră

Între coapsele tale fierbinţi
pietrele iadului,
le urc apoi pe umeri.

Smolesc fântâna
îi scot nisipul şi izvorul vieţii
ţâşneşte dureros afară,
dar se naşte păcatul,
o umbră
în calea luminii
pe segmentul atât de limitat
din timpul infinit.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul nesecat

Din nesecatul tău izvor
Am băut şi eu o cupă plină,
Astfel ca orice muritor
Am constatat că eşti divină.

Setea nu mi-am potolit
Chiar numai cu o cupă mare,
Aş vrea izvorul infinit
Să-l am şi în continuare.

Tu îmi dai doar câte o picătură
Rămânând astfel tot însetat,
Lasă-mă să beau încă o măsură
Din nectarul vieţii fermecat.

Apoi întâmplă-se orice minune
Dacă se mai poate întâmpla,
Aş vrea să plec din astă lume
În suflet cu iubirea ta.

poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii pseudocritici literari sunt atât de idioţi încât, în loc să se bucure de apa curată a unui izvor, cred că, dacă pun o picătură de lături în apa lui, vor spurca întreg izvorul. Numai că murdăria e dusă la vale, iar izvorul dă în continuare apă curată.

aforism de George Budoi din Critică şi critici (19 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să curgă pe apele plânse de stele

Visele au despărţit somnul de nemurire,
rup noaptea în bucăţi ocolite de întuneric
şi aştept să se crape de ziuă, lumina să-l descompună,
să curgă pe apele plânse de stele

Vreau ca prezentul să mă apropie de un viitor demiurgic,
să uit marile păcate ale trecutului,
dimineţile să-mi poarte soarele pe umeri
şi ziua să îmbrace mătasea divină
în care oamenii îşi vor dărui pacea unul altuia.

Dragostea îi va cuprinde pe toţi
în subţirele vernisaj al feeriei nostalgice
până când în strat de platină luminos
iubirea ta se va sfârşi la cumpăna singurătăţii.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

PURTÂND UMIL PE CAP COROANA GREA DIN ASPRII SPINI
Purtând umil pe cap coroana grea din asprii spini,
Ducea pe umeri greaua cruce pentru presupuse vini
Pe Via Dolorosa urcâd spre locul de martiriu,
Ca mântuiţi să fim şi pe Golgota pelerini.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata babei plecă înainte, până ce ajunse şi ea tot la Sânta Vinerea. Acolo fu întrebată ca şi fata unchiaşului şi primită în slujbă, apoi maica Sânta Vinerea îi zise şi ei să facă ceea ce zisese şi fetei moşneagului, şi plecă la biserică. Când veni Sânta Vinerea acasă, toate lighioanele, cu gâturile întinse, se plânseră că li s-au opărit gâtlejurile; intră în casă şi văzu o arababură de nu-i mai da nimeni de căpătâi.

Petre Ispirescu în Fata moşului cea cuminte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima de dor

Abia născută-n colţ de ochi,
se scurse
ca o sclipire pe obrazul ud,
purtând cu ea durerea.
Şi tot curse
prin timpul tău
şi-al meu,
atât de crud.

Izvorul ei,
lumină-n întuneric,
e liniştit acum, eliberat
de vina lui.
În traiul ezoteric,
de încă
o durere
a scăpat.

Dar ea o poartă,
ea e-n suferinţă,
o-apasă şi o duce tot mai jos,
cât mai departe.
E ca o fiinţă
ce nu mai este
lumii
de folos.

Se scurge
străbătând necunoscutul
c-o strălucire vagă, de izvor
sub un alint de raze.
Nu-i tumultul,
e doar o lacrimă
şi e
de dor.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!