Pictură

se poate trăi foarte bine
în statul peisajelor
iubind grădini umplute cu vopsea
născând naturi moarte cu flori şi farfurii

durerea încape în portocala tăiată
iar înţelepciunea în trandafirul
care nu mai are putere să-şi ridice capul

poezie de Antonina Sebesta, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alinka

am născut
o picătură de mărgăritar
- plânge -
şi nu ştiu
cum
să o umplu cu luna mai

poezie de Antonina Sebesta, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sens

să te semnezi
pe fiecare nor
să îmbrăţişezi
prima zăpadă
măcar o dată să salvezi
soarele să nu apună
doar toate acestea
mai au un sens

poezie de Antonina Sebesta, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Univers

În ţipătul răsărit precum soarele
trei kilograme de viaţă
şi o jumătate de metru speranţă
fiica
este acum
tot universul nostru

poezie de Antonina Sebesta, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Înfrângerea poate, ca şi victoria,
Să zdruncine sufletul ca să-i arate splendoarea.
Când marele stejar se clatină în vifor
Ramurile sorb o nouă frumuseţe, iar trunchiul
Dezvoltă rădăcini mai puternice în partea bătută de vânt.
Numai sufletul care a cunoscut o durere puternică
Poate trăi un mare extaz. Durerea îi poate da sufletului
Mai multă putere de a se bucura.

poezie de Edwin Markham
Adăugat de L. Iuliana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea nu poate fi împărtăşită. Înţelepciunea pe care un om înţelept încearcă să o împărtăşească, sună mereu ca o nebunie pentru altcineva... Cunoaşterea poate fi comunicată, dar nu şi înţelepciunea. Se poate găsi, trăi, se pot face minuni prin ea, dar nimeni nu o poate comunica şi nu poate învăţa pe altcineva.

citat clasic din Hermann Hesse
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă...

Doamne,
dacă aş mai trăi o viaţă,
n-aş pierde nici o zi în care
să nu mă bucur de copilărie.
N-aş adormi
fără îmbrărţişarea îngerului
cu chip de mamă şi a poveştii
de seară.
Aş creşte şi aş înflori
doar pentru cine merită
să înfloresc.
Aş implora inima
să nu bată cu putere
la orice fâlfâit de aripă crezând
că este iubire.
O vor răni gesturi,
vorbe sau chiar tăceri;
şi atunci rănită,
nu va mai avea putere
să iubească.
Ochilor le-aş porunci
să-şi zidească lacrimile
de suferinţă;
iar eu îi voi spăla
cu bucuria de pe chipurile
oamenilor buni.
Mâinilor,
să dăruie mângâierea
şi să ridice pe cel căzut.
Iar sufletului i-aş cere
căci de aici vin toate;
dragostea,
bunătatea şi
începutul înţelepciunii.

poezie de Angelina Nădejde (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să-şi mai ridice economia capul, după ce am decapitat-o?

aforism de Hasier Agirre, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea tăiată

M-au ascuns bătrânii, după obicei,
Să nu uit de frica păsării tăiate,
Şi ascult prin uşa încuiată
Cum se tăvăleşte şi se zbate.

Strâmb zăvorul şubrezit de vreme,
Ca să uit ce-am auzit, să scap,
De această zbatere în care
Trupul mai aleargă după cap.

Şi tresar când ochii, împietrind de groază,
I se-ntorc pe dos ca să albească
Şi părând că-s boabe de porumb
Alte păsări vin să-i ciugulească.

Iau c-o mână capul, cu cealaltă restul,
Şi le schimb când mi se pare greu,
Până nu sunt moarte, să mai stea legate
Cel puţin aşa, prin trupul meu.

Însă capul moare mai devreme,
Ca şi cum n-a fost tăiată bine,
Şi să nu se zbată trupul singur
Stau să treacă moartea-n el prin mine.

poezie de Ileana Mălăncioiu (1967)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul încape într-o înţelepciune, înţelepciunea nu încape într-un înţelept...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oaia care nu poate să-şi ţină lâna trebuie tăiată.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea cu credinţă trece

Ridică-ti capul obosit si aplecat
Din lespedea de piatră rece
Priveşte cerul s-a înseninat
Durerea cu credinţă ţi trece

Nu te lăsa în negură atrasă
Iubirea să-ţi fie pavăză mereu
Ridică ti ochii vei fi aleasă
Trăieşte-n fericire si la greu

De esti lovită de o năpastă
Ridica te fiinţă ai putere
Calcă ţărâna cu talpa apăsată
Nu ţine seamă de o durere

Aleasă esti să duci iubire
Născând tu pruncii sănătoşi
Transformă tristeţea în iubire
Căci te aşteaptă mulţi ani frumosi

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coniţa cu trandafirul

Cu trandafirul după ureche, coniţa
A uitat să-şi tragă pe ea rochiţa.
Ei, la dracu', mă scuzaţ', în fine,
Dar aşa arată mult mai bine.
Dacă nu eşti de-acord,
Mă voi vedea nevoit să declar
Că există probabilitatea
Să fii matale-oleacă poponar.

poezie de George Hunter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Riscul de a trăi

A trăi prudent
copleşit de patimi
a trăi recent
după alte datini
a trăi cu spaima
de a nu muri
a trăi cu faima
de a nu iubi
a trăi în taină
ca într-un pustiu
a trăi în haină
de... cedat de viu
a trăi în pace
pe timp de război
a trăi că-ţi place
tot dând înapoi
a trăi cu riscul
unui mal abrupt
a trăi când fiscul
te ştie corupt
a trăi - se poate
ca de obicei
a trăi în "rate"
da'... pe banii Ei
a trăi în fine
e uin mizilic
a trăi... e bine
da'... eşti un nimic!

poezie de Gheorghe Gurău din Zâmbete rimelate (aprilie 2008)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pot cel mai bine ilustra însuşirea Minţii Interioare comparând-o din nou cu electricitatea. Aşa cum electricitatea este cea mai mare putere din lume, Mintea Interioară este cea mai mare putere din fiinţa ta. De capul lor, nicicare nu operează independent, ci depind de o mijlocire separată pentru a le provoca la acţiune şi ambele aduc rezultate favorabile ori dezastruoase în funcţie de înţelepciunea sau nepriceperea cu care sunt mânuite.

John McDonald în Mesajul unui maestru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lămâi amare

Pe-o insulă-a lămâilor amare
Unde frigurile lunii reci ard
În globurie întunecate ale fructelor,

Iar sub picioare iarba uscată
Tortureaza memoria şi reînvie
Deprinderi moarte de-o jumătate de viaţă,

Lasă mai bine să doarmă tot ce n-a fost încă spus,
Frumuseţea, întunericul, vehemenţa.
Lasă infirmierele mării străvechi

Să le comemoreze somnul,
Iar capul cârlionţat al mărilor greceşti
Să-şi păstreze calmul, ca pe nişte lacrimi care n-au curs.

Să-şi păstreze calmul, ca pe nişte lacrimi care n-au curs.

poezie de Giorgos Seferis, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul

Mândră floare între flori,
Cu mireasmă ne adapă,
Însă şi el, uneori,
Ne mai trage câte-o ţeapă.

epigramă de Marian Cioacă (15 iunie 2009)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a se bucura de sănătate, a dărui adevărată fericire familiei sale, a oferi pace tuturor, cineva trebuie mai întâi să-şi disciplineze şi să-şi controleze mintea. Dacă un om îşi poate controla mintea poate afla calea către Iluminare, iar toată înţelepciunea şi virtutea vor veni natural la el.

citat clasic din Buddha
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul

Trandafirul,
nepieritorul trandafir pe care nu-l cânt,
greu de miresme,
trandafirul din grădina neagră în puterea nopţii,
cel din orice grădină şi orice înserare,
trandafirul ce renaşte din uşoara
cenuşă prin arta alchimiei,
trandafirul persanilor şi al lui Ariosto,
cel întotdeauna singur,
întotdeauna trandafirul trandafirilor,
tânără floare platonică,
arzătorul şi orbul trandafir pe care nu-l cânt,
trandafirul de neatins.

poezie celebră de Jorge Luis Borges, traducere de Andrei Ionescu
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lămâia şi portocala

Ala, bala portocala,
Jocul e de-a ala-ndala!
Şi nimic n-a mai rămas
Când mi-a stors lămâia-n nas!

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu acela care nădăjduieşte să-şi întărească puterea absolută prin neîndestulătoarele legi ale statului este suveranul cel mai puternic înrobit unuia sau mai multor robi ai săi, cum poate fi el suveran absolut?... În zadar decretează legi noi, proclamă prosperitatea poporului sau proslăveşte înţelepciunea cârmuirii sale. O astfel de situaţie nici nu poate dura mult... La un moment dat, toţi caută să rupă lanţurile nesuferitei robii. Şi atunci ce este statul? Un colos care se menţine prin lanţuri. Lanţurile se rup, colosul se prăbuşeşte şi se năruie de la sine...

Denis Ivanovici Fonvizin în Cugetări asupra legilor obligatorii ale statului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!