Îngrijorare

Iar mă simt îngrijorat
Carabas a dispărut
Tace presa, Londre tac
Tac mocanii hăbăuci

Nu mai dă nimeni prilej
Informatio şi nal
S-apuc iarăşi de gâtlej
Carabasul infernal

Şi ce linişte prin bănci
Ca-nainte de furtună
- Frunze tremură pe crenji
Îmbibate-n colb de lună...

Se găteşte iarăşi raid?!
Luna august e aproape
Chiar şi crainicii la Prime
Ne spun noutăţi în şoaptă

Presa asta ne tot bagă
Top cu cei mai influenţi
Să-nţelegă moş şi babă
Străveziul concludent...

Şi termin poezioara
Cu căi verzi şi cu pereţi
Exprimând îngrijorare:
- Unde-i hoţul de Grozeşti?!!

poezie de Iurie Osoianu (18 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când clopotele tac

vântul tremură în liturghii
din duminici trecute

circul revine la noi în oraş

nimeni nu râde
nu plânge nimeni
niciunul din cei ce au fost
atât de aproape de cer
nu schiţează aproape nimic

doar vântul se zbate şi plânge

în turla din adânc
păduri de clopote... tac

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea

s-a mai stins o iluzie, iar

s-au mai rupt nişte coarde nebune

din tristeţea mea pusă pe jar

şi coboară cu ele jenune

nu mai ştiu unde-i fundul la hău

nici pereţi nu mai simt în cădere

să străpung întunericul meu

dintr-o liberă, amplă tăcere...

poezie de Iurie Osoianu (18 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dată-n plus

Poezia tace-n piaţa mare
cât eu tac în poezie
la ecuator poate-i răcoare
dacă-s bun fir-ar să fie

Ca să tac în poezie
tac în dragoste nocturn
ce albastră nebunie
arunc stelele din turn

Tac în dragoste nocturn
la ecuator poate-i răcoare
la noapte sunt Moş Crăciun
tace poezia-n piaţa mare

Eu tac într-o poezie
care-apoi ne scrie

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (29 decembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Topul

Motto: Republica Moldova se află în top 10 ţări cu cele mai proaste drumuri din lume.

... în topul ţărilor sărace
în topul celor jupuite
în topul unde vata tace
ori suge laba pe şoptite

în topul unde miliarde
se fură ca la drumul mare
şi unde parlamentul arde
şi toţi îs duşi peste hotare

şi vine top de remitenţe
să aibă cei rămăşi de pâine
şi numai topul existenţei
în viaţa asta ne mai ţine..

poezie de Iurie Osoianu (4 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De zece ani şi mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democraţii Apusului. Nu aci este locul să judecăm dacă aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o aşa desăvârşită libertate, a binemeritat-o prin înţelegerea misiunii culturale ce are presa în societăţile moderne.

începutul de la Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... stele cad că ninge Eminescu
şi Luceferi plâng că plouă cu Mihai
printre zări se surpă Universuri
într-un curcubeu de luna mai...

sparge vântul poarta unui rai,
clar de lună scrie clar de versuri,
parcă iarăşi plouă cu Mihai,
parcă plânge iar cu Eminescu...

poezie de Iurie Osoianu (17 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multiple

când voi avea ce spune -am să tac
când n-oi avea ce spune- am să spun
şi chiar de mă veţi socoti nebun
eu pe sicriul vostru am să bat capac

şi când mă va durea eu am să râd
când fericit voi fi eu am să plâng
şi chiar de mă veţi socoţi nătîng
am să respect surâsul vostru hâd

iar dacă se va întâmpla să nu mai pot
nici plânge nici zâmbi şi nici oftă
să nu mai imputaţi şi altceva
nătîngului nebun nebun de tot...

poezie de Iurie Osoianu (19 iulie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om simplu

în fine nu sunt omul ideal
sunt omul cu idee
şi-n mine nu-i chiar totul infernal
mai sunt şi căi lactee
mai am şi suflet, uneori chiar vise
şi lacrime sub gene
şi deseori ţin uşile deschise
în nopţi cu sânziene
în rest-nu sunt eu omul ideal
nici prinţ nu sunt să vin aşa, călăre
şi să te iau cu mine în astral
în viaţa asta. Poate-n viitoarea..

poezie de Iurie Osoianu (30 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt sigur că mulţi dintre voi au trecut prin această experienţă în perioadele de schimbare: creşti ca şi individ, iar oamenii au tendinţa de a te trata ca şi în urmă cu 18 luni, un lucru extrem de frustrant atunci când te dezvolţi şi simţi că eşti mai capabil. Acelaşi lucru se întâmplă cu o companie şi presa. Presa va avea o întârziere. De aceea, cel mai bun lucru pe care îl putem face în ceea ce priveşte presa este să o acceptăm aşa cum este şi să încercăm să o educăm privind strategia noastră.

citat din Steve Jobs
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarăşi toamnă peste toamna mea

Simt o picătură, m-a lovit pe frunte,
O simt atât de rece şi de grea,
Urmează alta, alta şi mai multe,
E iarăşi toamnă peste toamna mea.

Şi aş fi vrut s-o rog să nu mai vină
Şi aş fi vrut prin verde să mai stau,
Să mai amân ce ploaia îmi adună,
Înlăcrimate clipe şi eu nu le vreau.

E iarăşi toamnă şi o văd pe frunze,
Copaci-şi scutură poveşti de ieri,
Mi-e frig şi simt că toate sunt lăuze,
Puţine flori rămase se-ascund în seri.

Simt picături, urmează dese, multe,
E toamnă iarăşi peste toamna mea,
Trecute primăveri de-acum sunt amintite
De albe nopţi, căzându-mi azi o stea.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presa literară...

Presa literară nu prea te răsfaţă,
Socotind talentu-ţi ca şi omul: fleac!
Dar pictează-ţi chipul şi-o să-l vinzi în piaţă;
Anul ăsta-i criză mare de dovleac!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presa şi pandemiea

Prin razboiul mediatic
Dus de presă cu tipic,
Ce Guvernul l-a plătit,
Presa s-a îmbogăţit.

epigramă de Adrian Timofte (iunie 2021)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea pe furate

Munţii tac şi marea tace, universu-i sufocat
De tăcerea ancestrală ce se naşte din păcat...

Eu la sânul tău, o viaţă, am tăcut şi am cusut
Vise şi săruturi multe, şi tot n-am recunoscut...

Dacă-aş fi vorbit mai mult ai fi spus: nu te cunosc,
După clipe de iubire, jur că nu te recunosc...

Vorbăreţii pierd întruna şi plăcere, şi iubire,
Cei tăcuţi câştigă dublu, viaţa lor nu-i amăgire...

Munţii tac şi marea tace, tace în intimitate,
Când iubirea pe furate, din iubire-şi face parte!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape de linişte

Mi-e linişte să tac, mi-e linişte de mine,
nu mă mai zbat în van, mă joc în vers, în rime,
scot haina-ngândurării şi-i tai nasturii copţi,
pingelele tocite le uit în negre nopţi.

Pe margini de prăpăstii nu-mi mai e dor să merg,
derutele fixate-n memorie le şterg,
cu somnul speriat stric azi prietenia,
nu îmi mai amintesc unde stă astenia.

Privirile-mi se-ndreaptă spre orizontul larg,
nu vreau să mă mai leg cu-odgoane de-un catarg,
înduplec vraja mării, când scapără furtuni,
să-ngroape în adâncuri păcate din străbuni.

Soarta mi-a cerut plată tot ce-am avut mai drag,
de-acum, nu-i mai dau voie să treacă al meu prag,
nu mă mai las minţită de clipe de păreri
care-mi furau averea şi-mi dăruiau dureri.

Mi-e linişte să tac, când nu vreau să vorbesc,
Mi-e linişte, cu ochii-nchişi, să te privesc,
Mi-e linişte s-ascult sufletu-ţi îngeresc,
Mi-e linişte... când simt cât de mult TE IUBESC!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între războaie, cenzura ia forma vasului în care e pusă, adică se tot schimbă o dată cu cei de la putere. Dar presa îşi face dreptate tot prin presă şi, când un ziar tace sau minte, celălalt vorbeşte şi spune adevărul.

Ioana Pârvulescu în Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003)
Adăugat de Andreea Banciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarta

ce soarta, Doamne, ce calvar
imi pregatesti in ceruri iar
ce chin prin care n-am trecut
de-asupra mea vei fi cernut
de-un sfert de veac
de-un sfert de veac
tot urc un deal anevoios
batut, furat, umil, zoios
vandut, tradat, scuipat, raios
cu funie la par si os
tot urc si tac
tot urc si tac
sau poate - adevar banal -
eu urc la vale nu la deal
poate urcusul nu-i spre cer
iar calauza-i lucifer?!
de-un sfert de veac
de-un sfert de veac
tot urc un deal anevoios
batut, furat, umil, zoios
vandut, tradat, scuipat, raios
cu funie la par si os
tot urc si tac
tot urc si tac
ce soarta, Doamne, ce calvar
imi pregatesti in ceruri iar
ce chin prin care n-am trecut
de-asupra mea vei fi cernut...

poezie de Iurie Osoianu (30 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tac sau nu tac

mă legăn plângând
sub cerul fără margini
lacrima mea îneacă
o lăcustă-n miez de floare
cu margini de foc
tac
ce să fac? aştept
luna cu aripi să planeze
în zborul însoţit de cântece
de flaut de nai din ce mai ai
n-am chef să plâng
dar trebuie să strig în cele
patru zări în drum spre tine
vântul rupe din picioare
inima nu-mi zboară
şi-a pierdut puful din aripi
tac sau nu mai tac

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

când clopotele tac

circul revine-n urban

vântul tremură
în duminici trecute
uitate

nimeni nu râde
nu plânge nici măcar o copită de cal

niciunul din cei ce au fost atât de aproape
de groapa marianelor
nu schiţează aproape nimic
pe faţa lor de clovni acrobaţi
măşti născute din fum
ca fumul se-mprăştie

este un alt an

vântul se zbate şi plânge
delirul turlei din adânc

sunt umbre chircite în clopotul
acestei înşelătoare iluzii a lumii

tac toate şi cad în muguri de pietre
ca la începuturi
şi circul revine-n urban

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu azi tac

când tac petale cad, se strivesc de asfaltul rece şi mor.
când tac albastrul devine roşu, iar palma zidită pe fruntea amiezii se sparge-n bucăţi de lut.
când tac... şi tac, - azi parcă zorii s-au ascuns în tăceri -,
un înger adoarme la un capăt de astru sperând.

poezie de Claudia Marcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajunul...

îşi scutură ploaia norii de ape
precum o pajură aripa de colb
întuneric se lasă mult mai aproape
decât negrul din pană de corb

pe cer mare stelară pitită
după cornul de lună gălbui
îşi trimite mereu în ispită
arzătorii săi stropi de gutui

într-o linişte sună cristalul
iar în altă o trâmbiţă fierbe
şi urcăm într-o fugă tot dealul
cacofoniei noastre superbe

coborând mai târziu în genune
când pe scară cu trepte de foc
când ţinute la braţ de minune
în cădere de liber noroc

şi se trece esenţa din mine
în altarul ovarului tău
şi-nc-un suflet de stele se ţine
în ajunul plecării în hău...

poezie de Iurie Osoianu (7 august 2019)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!