Alegeri
Un anunț cu vechi principiu
Ne anunță cu ardoare
Că la noi în municipiu
Se produce... o schimbare...
Vin alegeri, care schimbă
Pe cei care au "stat" la cârmă,
Cu alții mai tari în limbă
Și mai "oțeliți"... în sârmă...
Ei sunt băieții cu "minte"
Ce-au prostit biata mulțime,
Cu câțiva ani mai înainte...
Și-au "tocat" în adâncime...
Alții vor un nou mandat,
Pentru "merite" plătite
De noi toți, ca deputat...
Dar se știe... doar promite...
Și cu vervă și pripire
Zeci de partide se-ntrec,
Să ia țara în primire,
Sau să "înghită" în sec...
Dar mare este necazul,
Când pe liste văd că nu-s,
Schimbă ușurel macazul
Către partidul de sus...
Atunci ca în mic "răzbel",
Candidatul scoate-n forță
Bani, plocoane și mult zel,
Să prindă din mers... o torță...
Și vânjoși în plin atac
Unii partidul îl schimbă,
Cu "candoare" se prefac
Că nu interesu-i plimbă...
De privești cu "acurateță"
Ce se-ntâmplă la votare,
Vei vedea marea absență
De la marea prezentare...
Românul este sătul,
Nu de "marea îndestulare",,
Ci de cel păgân fudul,
De pe lista... de votare...
Și așa, cum a mai fost,
Furturi, voturi măsluite,
Vor ajunge iar pe post...
Cei cu "treburi" plănuite...
Noi, cuminți ca-ntodeauna,
Vom servi din nou "poșircul"...
Scamatorii iau tribuna,
Iar noi rămânem... cu circul...
poezie de Constantin Enescu (9 iunie 2012)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Marea întrebare
Europa-i marea gară:
Că n-ajungem, e necazul!
Voiajori, o dăm în bară:
Cineva, schimbă... macazul.
epigramă de Viorica Găinariu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blândul avocat
Să te scape de belele,
Îți promite toate cele,
Câte-s în lună și stele...
Este omul ce te plimbă,
Minciuna din mers o schimbă...
E versat, cu "ștaif" la limbă...
hexagramă de Constantin Enescu (4 iulie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se schimbă lumea, se schimbă mintea noastră, mintea copiilor noștri se schimbă și ea, se schimbă științele, teoriile, metodele și tehnicile de investigare, educația noastră se schimbă mereu, profesiile și locurile de muncă ale oamenilor sunt într-o continuă schimbare, se schimbă mentalități, religii și filosofii, se schimbă mijloacele de transport și de comunicații, se schimbă infrastructura și natura, se schimbă OMUL. E bine sau e rău?
Marin Vlada în Orizont 2020, o provocare pentru profesorii din întreaga lume (2011)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea
Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, să fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am să merg la mare,
Să privesc în zare, să văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
Să văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata să apună.
Să văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau să văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau să simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa aș vrea ca să petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, să nu mai plec.
poezie de Dumitru Delcă (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine schimbă mama, țara și partidul ăla nu e om. El nu e părtaș la nimic, e un nimic.
Inflația asta de partide de la noi ne-a făcut ceea ce suntem.
Nicu Constantin în Interviu 2009
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbarea semnelor
Zilele noaptea se schimbă
Ca femeile cuminți
Când au buzele fierbinți
Și vorbesc în altă limbă.
Când cu trupul gol se plimbă
Dragostea de fată mare
De la vis la disperare
Noaptea zilele se schimbă.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satirică
Un oarecare,
Băgând de seamă că cretinii
Au devenit majoritari
S-a gândit să fondeze Partidul Cretinilor.
Dar nimeni nu-l urmă.
Atunci îi schimbă numele partidului
Și-l numi Partidul celor Inteligenți.
Atunci toți cretinii veniră după el!
poezie clasică de Dino Risi, traducere de Dănuț Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea este minunată
venind din mâinile Domnului
care a adus-o aici
pentru a dormi deasupra lumii
marea este minunată
pământul se smochinește
luna se năruie
stelele se desfac una câte una
în ninsoare de pulberi
dar marea
nu se schimbă
iar ea evadează din palmele noastre
și revine în palmele noastre
și este-însoțită de somn...
de dragoste, de frângerea
sufletului
tău
pe
buzele mele.
poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea și mintea
Marea este agitată,
Mintea este tulburată,
Marea se mai liniștește,
Mintea la multe gândește.
Marea caută odihnă,
Mintea nu mai are tihnă:
Patimă, patos, ardoare,
E mereu iscoditoare.
Marea are pasiune
Mintea are rațiune,
Nimfa mării e femeia,
Gândirea minții-i ideea.
Marea-adoarme fiii noștri,
Somnul minții naște monștri,
Și nu marea e-întrebarea,
Ci mintea, iscoditoarea.
Marea are taine multe
Cine știe s-o asculte?
Mintea păstrează mistere,
E mereu de-altă părere.
Marea o poți evita,
Mintea e mereu a ta,
Închide în ea secrete,
Are dorințe, regrete.
Marea este țărmurită,
Mintea este nesfârșită,
Marea o pierzi și-o găsești,
Mintea n-o mai dobândești!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rime... electorale
Senatori și deputați,
După ciolan leșinați,
Ne promit marea schimbare,
Acum în prag de votare,
Însă toți au bârnă mare..
Cum de ce? Vă mai mirați,
Că Pinocchio are.. frați?!
Cu pomeni electorale,
Cu găleți și sarsanale,
Vin să ne cerșească votul,
Iar noi, fraieri, punem "botul",
Se duce țara cu totul...
Prețul libertății-l știm,
De 30 de ani plătim.
Plătim și nu luăm aminte,
Cât se fură, cât se minte,
"Salarii înfloritoare!
Vom face miere din sare,
Din nevastă, fată mare...
Puneți ștampila și-apoi,
Vai de voi, bine de noi! "
Baliverne și minciuni,
Toți promit că fac minuni.
Însă România geme,
O dor atâtea probleme,
Pentru fii ei se teme...
Unii, ce-s duși la străini,
Și-alții, ce-s rămași... în spini.
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarația unuia cu pensie nesimțită
Unii spun c-a fost ratare,
Alții că doar promovare,
Că așa, din post în post,
Am avut bun adăpost,
Să-mi fac "temele murdare",
Ce-au adus o bună stare...
Am fost director, ministru,
Astăzi... rentier magistru...
poligramă de Constantin Enescu (25 iulie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceea ce se schimbă nu ești tu. Odată ce te-ai aflat, ai recunoscut adevărata ta ființă, vei vedea că este martorul care nu s-a schimbat la toate cele schimbătoare. Corpul se schimbă, gândurile se schimbă, învățăturile despre PREZENȚĂ se schimbă, dar PREZENȚA rămâne neafectată, neînținată. Ca un gând să-mi apară trebuie să apară în propria mea prezență.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbare de sens
Ne-ndepărtăm de libertate
Și o schimbăm în marea ură,
Cu șanse zilnic dirijate
De toți suspușii din structură...
Iar noi plătim "oalele sparte"
A celor ce-au furat... și fură...
hexagramă de Constantin Enescu (iunie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ai marea...
Să ai marea la picioare,
Să calci valul liniștit
Și vrăjit, pe țărmul zilei
Să privești spre răsărit.
Să ai marea la picioare,
Într-o vară de poveste,
Bucuria marea-a mării
Doar în sufletul tău este!
Să ai marea zbuciumată,
Valul să te biciue
Și s-asculți, ca niciodată,
Dorul cum se tânguie!
Să ai marea la picioare,
Dragostea-n esența sa
Și tu însuți să fii mare,
De iubire, undeva...
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ziua de votare
Este ziua când în sat,
Dupa ani de tărăboi,
Pe cei de i-am înjurat
Îi schimbăm cu alții noi.
epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceilalți, săracii, sunt doar oglinzi care te reflectă pe tine. Poți să fii furios pe alții, să îi iubești, să îi cerți, să îi ierți, totul reflectă stările tale interioare și vezi în alții doar ceea ce ei au trezit și evocat în tine. Poți să spargi oglinda însă asta nu schimbă ceea ce ești. Ghici ce anume schimbă ceea ce ești?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către străbunicul meu
Nu știu cum o fi în rai,
Dar la noi, ca tot săracu',
Străbunicule să ai
Pile și tot dai de dracu'!
Nu-s povești, nici nu bârfesc,
Dar ți-o spun fără perdea,
Câte șuturi eu primesc
Personal pe pielea mea,
Nici nu îți imaginezi
Prin ce cazne poți să treci,
Nu e timp s-o fredonezi,
Sau ridichea s-o mai freci,
Ca să vezi de ce am parte,
Mama ei, azi, de belea!
M-a pus dracu' să-nvăț carte
Și-am un post de muhaia,
Eu, cu facultăți, chiar două,
Doctorat neplagiat,
Ani de muncă, peste nouă,
De a nins ori c-a plouat,
Birocrat în minister,
Acte, lupte, dat din coate,
Pe teren, fără șofer,
Chiar și sâmbetele toate,
De-aia, mare mi-e necazul,
Când îi văd pe șefii mei,
Cum aiurea freacă prazul,
Că nu-s membru ca și ei...
Societate de maimuțe...
Făr' să aibe-n cap nimic,
Și-au făcut bisericuțe,
Sau..."partide", cum ei zic,
Nu de fotbal, ce vorbești!
Ei cu d-astea nu se-ncurcă,
Sunt, dacă-ți mai amintești,
Ca pe vremea ta, de țurcă,
Ce se schimbă, fi'nd votați,
Tot la patru ani odat'
Când, și șefii sunt schimbați
Cu alți membrii buni de stat,
Și... să fac un pas nainte
Ca oricare nașparliu,
Puteam fără pic de minte
Simplu, doar membru să fiu,
Ȋnsă eu, membru... în fine,
Nu-s... în papuceii mei!
Că, nici mort nu-mi șade bine,
Să joc țurca ca și ei,
Astfel că, în minister,
Chiar de-ți pare cam sinistru,
Avansat să fiu nu sper...
Tot un membru-i pus ministru!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea nu pierde nimic
MAREA este întinsă.
Marea îmbrătișează țărmul din Chesapeake, sub soarele apusului,
și ultima stea, dimineața, deasupra culcușurilor de stridii,
și bărcile întârziate-n larg ale oamenilor singuri.
Cinci case albe pe-o fâșie îngustă de pământ... cinci zaruri în căutarea șansei.
Nu demult... marea era întinsă...
Iar astăzi marea nu a pierdut nimic... ea păstrează totul.
Sunt înnebunit după mare.
Fac cântece despre mare, plâng toate plânsetele mării,
am uitat atât de multe cântece-ale mării și-atât de multe plânsete-ale mării.
Sunt înnebunit după mare.
La fel, cei cinci oameni cu care-am împărțit, odată, un pește fript
într-un cort din prelată pe timpul unei furtuni de nisip.
Marea știe mai multe despre ei decât ar putea ști vreodată ei înșiși.
Ei știu doar cum îmbrățișează marea și că nu-ți mai dă drumul niciodată.
Marea este întinsă.
Marea trebuie să știe mult mai multe lucruri decât oricare din noi.
poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea e limba noastră,
Munții dacilor și Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.
Țara mea e limba-n care
Scriu și sufăr și vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alții o tocmesc.
Țara mea nu-i doar scursura
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Țara mea e mult mai mare.
Țara mea-s tata și mama
Și copiii. Vă implor,
Înjurați, dar țineți seama:
Nu mă înjurați de dor,
De morminte, de Luceafăr sau de Pasărea Măiastră;
Înjurați, vă rog, doar țara celor de-njurat și-a voastră!
poezie de Marius Robu din Degeaba (10 iulie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
A doua veghetoare: Țara asta întreagă e foarte tristă... Cea în care am trăit înainte era mai puțin deprimantă. Seara ședeam la fereastră și torceam. Fereastra dădea înspre mare și câteodată întrezăream o insulă depărtată... Adesea mă opream din tors; doar priveam în larg și parcă uitam să mai trăiesc. Nu știu dacă eram fericită. Nu voi deveni acum ceva ce probabil nici n-am fost vreodată...
Prima veghetoare: În altă parte nu am văzut marea niciodată. Acolo, de la fereastră, e singurul loc de unde se vede marea, și se vede atât de puțin din ea!... În alte ținuturi e frumoasă marea?
A doua veghetoare: Doar marea din alte ținuturi e frumoasă. Cea pe care o vedem ne umple de nostalgie după aceea pe care nu o vom vedea nicicând...
replici din piesa de teatru Marinarul, scenariu de Fernando Pessoa (1913), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!