Copiii tăi nu sunt copiii tăi - Sunt fiii şi fiicele dorului Vieţii de ea însăşi.

citat celebru din Khalil Gibran
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii voştri nu sunt copiii voştri! Ei sunt fiii şi fiicele dorului de împlinire al vieţii.

citat clasic din Konrad Adenauer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profetul (fragment)

Iar o femeie care purta un prunc în braţe
spuse: "Vorbeşte-ne despre Copii".
Şi el glăsui.
"Copiii voştri nu sunt copiii voştri.
Ei sunt fiii şi fiicele dorului Vieţii de ea
însăşi îndrăgostită.
Ei vin prin voi dar nu din voi,
Şi, deşi sunt cu voi, ei nu sunt ai voştri.

Puteţi să le daţi dragostea, nu sunt şi gân-
durile voastre,
Fiindcă ei au gândurile lor.
Le puteţi găzdui trupul dar nu şi sufletul,
Fiindcă sufletele lor locuiesc în casa zilei
de mâine, pe care voi n-o puteţi vizita nici
chiar în vis.
Puteţi năzui să fiţi ca ei, dar nu căutaţi
să-i faceţi asemenea vouă,
Pentru că viaţa nu merge înapoi, nici ză-
boveşte în ziua de ieri.

Voi sunteţi arcul din care copiii voştri, ca
nişte săgeţi vii, sunt azvârliţi.
Pe drumul nesfârşirii Arcaşul vede ţinta
şi cu puterea Lui vă încordează, astfel ca
săgeţile-I să poată zbura iute şi departe.
Şi puterea voastră, prin mâna Arcaşului,
să vă aducă bucurie,
Căci, precum El iubeşte săgeata călătoare,
tot la fel iubeşte şi arcul cel statornic."

poezie celebră de Khalil Gibran din Profetul (1923), traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii

O, Dumnezeule!
Copiii tăi cei mai aleşi, — copiii
Cu suflet rupt din strălucirea Ta:
Ei nu trăiesc în lumea
De Tin-creată
Ci-n lumea
Creată de ei înşişi...
Le-o ierţi?
Eu ştiu ceva:
Ştiu că le-o ierţi, ştiu că te bucuri chiar
Şi de îndrăzneala
Copiilor tăi mari şi buni şi visători...

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

astfel,
călcând în timp alb,
vin cerbii, călugări ai pădurilor,
şi-ngenunchează în faţa ta,
Ţară.
munţii şi fluturii tăi
îţi vin înainte,
istoria, cântecul şi apele,
în rugă.

spală-ţi inima, Ţară,
fă-ţi trupul curat,
căci pe el vor merge
copiii de cerb,
copiii de munţi,
copiii de fluturi,
copiii de ape,
copiii de cântec.

e timpul, Ţară,
să vezi
cum ţi se-nchină dumnezeu
la icoană.

fii nevinovată marie,
în pântecul tău,
Ţară,
sunt îngeri nenăscuţi.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În final, dacă e să tragem linie, rămân amintiri mai frumoase sau mai puţin frumoase din perioada în care ocupi o funcţie publică, dar cei care-ţi rămân alături pe toată perioada vieţii sunt soţul tău, părinţii tăi, copiii tăi.

citat din Roberta Anastase
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea vieţii tale este ca o pasăre pe care o iubeşti. Tu o hrăneşti cu grăuntele inimii tale şi îi dai să bea din lumina ochilor tăi.

citat celebru din Khalil Gibran
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii de astăzi sunt insuportabili, mai ales dacă nu sunt ai tăi.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţe la Caracal

E trist când fiicele ori fiii,
Îşi pierd sărmanii lor părinţi,
Dar sunt de-a dreptul scoşi din minţi,
Părinţii care-şi pierd copiii...

Striviţi sub tainice mistere,
Se duc părinţii spre alt rost,
De parcă nici nu ar fi fost,
Şi-i lasă pe copii-n durere...

Dar timpul lecuie durerea,
Iar truda zilei trece-ncet,
Coşmarul morţii în regret,
Şi soarta îşi impune vrerea...

Dar vrerea-i uneori nedreaptă,
Şi îi răpeşte pe copii,
Lăsându-i pe părinţi pustii,
Căzuţi pe-a disperării treaptă...

Nici timp, nici trudă, nu au vlagă,
S-aline prea cumplitul chin,
Li-i viaţa cupă cu venin,
Şi fără rost e lumea-ntreagă...

E trist când fiicele ori fiii,
Îşi pierd sărmanii lor părinţi,
Dar sunt de-a dreptul scoşi din minţi
Părinţii care-şi pierd copiii!

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi fi o "persoană" cu probleme şi apoi să trimiţi dragoste copiilor tăi. N-o să meargă. Pentru că copiii sunt o parte din tine şi devin ceea ce eşti cu adevărat adânc în interior. Acesta este motivul pentru care dacă vrei o gospodărie liniştită cu copii paşnici trebuie să devii mai întâi liniştit cu tine însuţi. Şi vibraţii vor intra în casa ta, copiii tăi se vor ridica şi vor deveni copii paşnici.

citat din Robert Adams
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai mare investiţie sunt copiii tăi.

citat din Liviu Guţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii sunt o calitate a vieţii. Când copiii noştri sunt fericiţi, atunci noi suntem fiinţe umane mai bune.

citat din Whoopi Goldberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici este ţara ta. Preţuieşte aceste minuni naturale, preţuieşte resursele naturale, preţuieşte istoria şi romantismul ca pe o moştenire sfântă, pentru copiii tăi şi pentru copiii copiiilor tăi. Nu lăsa oamenii egoişti sau cu interese lacome să-ţi jupoaie ţara de frumuseţile, de bogăţiile şi de romantismul ei!

citat clasic din Theodore Roosevelt
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii şi nepoţii tăi sunt singura mărturie că ai trecut pe lumea asta.

aforism de Harry Ross
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum te-ai purtat cu părinţii tăi, aşa aşteaptă-te de la copiii tăi.

citat din Thales
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă copiii tăi au grijă de tine, înseamnă că ai atins succesul în cel mai important domeniu al vieţii.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi iubito

Ochii tăi iubito sunt ca marea
Când este liniştită şi curată.
Ochii tăi iubito e ca luna când răsare,
Parcă e un chip frumos de fată.

Ochii tăi iubito sunt ca vântul
Când se plimbă liniştit printre copaci.
Ochii tăi iubito sunt ca o grădină,
În care au înflorit mii de maci.

Mi-i dor de ochii tăi iubito.
Şi dacă nu-i văd macar pe o clipă,
Sufletul Îmi plânge în mine
Şi în jurul meu totul se risipă.

poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul, răutatea Pământului

De ce mă loveşti, omule,
Crezi că nu mă doare?
De ce-mi omori mamele?
Punând atâta sare,
Pe locul ce mă doare?!

Copiii mi-ai tăiat în bucăţi,
Aruncându-i în mocirlă,
Voi sunteţi oameni, voi sunteti taţi?
Peste tot oase... cât o movilă!
Eşti om sau eşti omidă?

Chiar crezi că nu mă doare?
Îmi crapi pământul zi de zi
Şi inima îmi moare.
Manânci, bei, dar nu mai vezi
Că eşti mort şi doar mimezi.

Ai despicat planeta-n patru
Fără nici o milă,
Cu sânge ai făcut un teatru,
Ucigând ca o nămilă
Făptura cea... umilă.

De ce ucizi copiii altui popor?
Nu sunt tot ai tăi?
Lacrimile lor nu te dor?
Nu sunt oamenii "săi"
Ci sunt tot oamenii... tăi!

Suntem toţi de AICI.

poezie de Corina Sofia Bebereche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua de Paşte

Toţi copiii azi se-mbracă
Cu ce au ei mai frumos,
Şi părinţilor le cântă,
Învierea lui Hristos.

Şi la masă, ciocnesc astăzi,
Toţi copiii cei cuminţi,
Ouă roşii şi pestriţe,
Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici,
Căci ei ştiu că lui Hristos,
Îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci şi ouă roşii,
La copiii care n-au.

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revedeam

Revedeam aceeaşi emoţie
Cu care adormisem
În mădularele&matricele cuiva
Ştiam că nu face parte din mine
Şi ca aş putea pleca
Să-mi revăd familia
Dar aveam o alta
Fiecare pădure de oameni
Ce creştea pe spatele meu
Nu vedea decât lumina lunii noastre
Doar seara
Şi apoi era smulsa
Fiindcă nu era estetic sa ai o familie
Fiindcă undeva, copiii tăi mor,
Zilnic
Stelele ce se prăbuşesc, cu nicio dorinţă,
Sunt copiii tăi
Ce cerşesc în genele ei
Hai să lăsăm perdeaua
Să-şi lase pantofii pe marginea patului
Să facă acel pact
Sau despre fericirea de a nu ne întâlni
Copiii
Ci adolescenţii crispati, ce schimbă lumea
Ameţim, ca un balaur vopsit de un melc
Ne naştem în chimia lutului de pe "copilul" ei
Şi totuşi o ţin în mine şi o iubesc şi
Când o arăt cuiva, rămânem perplexe amândouă
Şi ne incomodăm parcă
Pentru că eu sunt ea
Şi nu putem trăi în lumea ei.

poezie de Nicoleta Florescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marsha: Unde sunt copiii? Vreau să-ţi cunosc copiii. Sau mai bine zic, copiii lui? Pentru că, să ştii, nu sunt trup din trupul tău.
Fran: De aceea acest trup poate purta încă bikini.

replici din filmul serial Dădaca
Adăugat de Alexandra Bleoancă
Comentează! | Votează! | Copiază!