Apocrifă
Timpul ceasurile-și plimbă
Îmbrăcate în civil.
Dintr-un câine curge-o limbă.
Apoi trece-o săptămână.
Cuiul intră în perete
Și găleata în fântână.
Și-n bucătăria pură
Cănile se coc și-așteaptă
Atârnând cu apa-n gură.
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Găleata goală
era plimbată de biata femeie
nebună se uita la cerul noros
clătina găleata goală în stânga
și apoi în dreapta o ducea
la o fântână cu mințile pierdute
revenea la bloc ținând găleata
goală ca o geantă vuitton
se oprea la câțiva metri de intrare
privea disperată în jur
găleata goală era plimbată
întâi în mâna stângă până la puțul
unde clipocea apa cu bucurie
găleata goală era plimbată
în mâna dreaptă la fel de delicată
la altă fântână la fel de plină
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Bodegă
Nae a intrat în grabă
În bodegă "La trei poame"
Și pe chelner îl întreabă:
- Ce ai pe listă, că mi-e foame.
Chelnerul cu reverență
Spre client privirea-și plimbă
Și răspunde cu prudență:
- Am o limbă! Dar ce limbă...!
- Limbă nu mănânc, răspunde
Nae acru la figură,
Nu pot să mănânc un lucru
Ce-i la animale în gură!
- Bine, a răspuns garsonul,
Vesel cu o idee nouă:
- Nu mâncați ce au în gură?
Să vă fac vreo două ouă?
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuiul și gaura (fabulă)
- Stupid,
Cum fierul acesta, oarecare...
Găsindu-mă din pură întâmplare,
Intră să prindă o stinghie la scară!
- Pardon!
Tresare cuiul,
Că te invit la bară!
Și află de la mine, făptură fără cap,
Că-n stinghia aceea, eu trebuind să încap,
Te-am inventat pe tine, iscusit
Și insistând acolo, eu astfel te-am ivit!
- Să fie clară, dragă, vorba între noi:
Oricând aș fi dorit,... puteam să te îndoi!
fabulă de Constantin Păun din Rime cu tâlc (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Emil Brumaru
Dumnezeu e una cu îngerii săi, cu
stelele și pământurile din întuneric
cu oamenii săi pe care îi ocrotește în creșa
sa de vietăți (?!) cu aripi
de mici învățate la creștere
anii și lumina unui înger
îngerul Brumaru nu este
decât cu 22 de ani mai bătrân decât mine
totuși îi spun domnul înger
(?!) așa
cum și unei stele anume
doamna betelgeuse îi spun, sărut
mâna de miliarde de ani
îngerul Brumaru
fie îngerul Brumaru
emil atât de aproape tuturor păsărelelor
cu pene potrivite: de apă
aproape
ca peștii zburând (?!) prin tăcerea
tăcerii poeților zilei de azi sau de mâine
sau îngeri și ei
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec naiv
Să ne iubim în pălării de fetru,
În solnițe cu fluturi moi, sub masă
Pe pătrunjei și țelini ca finetul,
Lângă oglinzi cu căptușeala groasă.
Iar seara, durdulii și-n pielea groasă,
Scăpați de haine ca de o tortură,
Să facem baie într-o portocală
Coaptă de-amor, cu vorbe dulci în gură.
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La o nimfoaică
Puterile cum îmi scad:
Subțiri-s ca apa-n vad.
Simțurile cum se duc:
Rămân păpădie-cuc.
Mințile cum se închid:
Sunt ca ușa prinsă-n zid.
Nici tu broască, nici tu chei,
Nimfoaică, să mi-o deschei.
Și să-mi intri cu lumini
În spatele ochilor plini
De smântâne și rășini...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bocet de adult II
Casa nu mai are sobă
Nici hainele garderobă.
Fluturi explodați în sos
Mi-au întors viața pe dos.
Căci nimic nu mă consolă:
Geaba melci umpluți la rolă,
Geaba îngeri ce-mi perfir
Rouă ca pe-un chilipir,
Geaba chiar femeia goală
Și-n gură cu o portocală;
La treizeici și cinci de ani
Stau și plâng printre motani.
poezie de Emil Brumaru din Commedia dell'Arte (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet V
Scârbit de câte toate
Se-ntâmplă-n lumea asta,
Azi dimineață-n perne
Mi-am răsucit nevasta
Cu fața-n jos și-n locul
Cel tainic dibăcie
Am pus să intre-ntreagă
A mea grea bărbăție.
Apoi am întrebat-o:
"Îți place când în tine
Lucrează diamantul?"
Ea îmi răspunse: "Bine
Mă simt atuncea, dragă;
Parcă aș fi o fragă!!!"
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forțează norocul, forțează destinul, forțează-te pe tine, pentru că: Niciodată nu vine găleata cu apă din fântână singură la tine... poți să urli sau să mori de sete, că degeaba, apa rece tot în fântână rămâne!
Viorel Muha (noiembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amănunțimi
Când prinde-un straniu luciu Domnul Lapte
Și râmele se-ndoaie după șoapte,
Ziduri miloase duc omizi în spate.
Șerpii se bagă la găini în ouă.
Dintr-un dulap pe-un scaun curge rouă.
Fluturii-mbracă-n pripă haine nouă.
Și-n după-amiaza blând-răutăcioasă
Fecioarele fac dragoste pe masă
Căci nu mai este loc pentru iubit!
Iar Reparata,-abia ajunsă-acasă,
Ducând mâncare la furnici sub casă,
Se uită-n crăpături cu un chibrit...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
fântână seacă
găleata bunicului
plină cu soare
haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
îngerul Brumaru
fie îngerul Brumaru
emil atât de aproape tuturor păsărelelor
cu pene potrivite: de apă
aproape
ca peștii zburând (?!) prin tăcerea
tăcerii poeților zilei de azi sau de mâine
sau îngeri și ei
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crini răi
Rodul săptămânii
Cade-n palma mâinii
Și mi-l iau, răi, crinii
Și mi-l duc departe,
Roua mi-o desparte
De cântec și carte,
Lumina mi-o plimbă
Pe-o uliță strâmbă,
Flaut schimbă-n drâmbă
Țipând a rușine,
Și-mi rupe din mine
Aripile fine...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
La instalarea noilor guverne
Brânză bună par să fie
până-și intră bine-n pâine,
dar burduful cum se știe,
poate fi burduf de câine!
epigramă de Emil Șușnea
Adăugat de EMIL ȘUȘNEA
Comentează! | Votează! | Copiază!
În odaie e tăcere. Prin fereastra deschisă soarele scoate sclipiri din sticlăria de pe poliți. În fața iconostasului clipocește candela. Pe masa din mijloc, stă deschis, uitat acolo de către copiii sfinției-sale, un ceaslov vechi, scorojit și unsuros. O musculiță, cât o gămălie, strălucitoare ca un licurici, intră bâzâind să caute ceva dulce de gustat. Zboară încolo și-ncoace. Se uită prin strachini, se așează pe marginea unui pahar, se plimbă pe la icoane, ca și cum s-ar în china, ba intră până și-n potcapul cel nou, pe care plodurile îl așezaseră pe pat cu fundul în jos și-l prefăcuseră într-un cuibar de ouă roșii căci e Paștele. Nimic...
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Musculița
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele din fântână
Un câine ce-și găsi sfârșitul
Într-o fântână părăsită,
Primise-n acte verdictul
Că-i viu, de la o... zăpăcită.
epigramă de Ileana Nana Filip din Polițiști pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici cuiul nu trece cu capul prin perete.
aforism de Stipe Golac din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Iubire roșie
ochii mei întorc-n priviri, jeanșii tăi de aseară
rochiile sau diluat în roșu
și ard
memorii în mii de bărbați
o gură sărutată adună nopțile
îmbrăcate în nuduri albe
ning copacii, lumini printre ei
rădăcinile lor scriu cu cer, pentru noi
casele oamenilor privesc pitic încăperile noastre
o bicicletă-și plimbă roțile, de copil, prin jăratecul căminului
alergând în flăcări, herghelii
eram, am fost
un câine ne latră la lună, trecutul
nu-i pare rău, n-am fost strigoi
un colț de bloc, o scară, o stradă, din umbră
ne pândește, prima-ncleștare-n sărut
frunzele parcului îndragostit, ne plimbă prin minte
mirosuri de după ploaie
pe-o bancă, o primă strângere de mână
încă ne doare
o carte jerpelită de pe o etajeră se uită ironic la noi
i-am uitat poveștile, astăzi avem tablete
și câteodată căte un fum
acum bem clipe intense, de vin roșu, dintr-un pahar de cristal
hai să nu-l spargem, golește-l
nu am uitat ce mi-ai spus
chiar dacă
am numărat fără cuvinte și tăceri
de ieri
pentru o altă noapte, alte așteptări
să întoarcem într-o singură clipă totul
și îmbrățișați
să ne contopim într-o supremă iubire
inimile să le ardem împreună, în ultima cenușă
în roșu spre cer, pentru încă-un mâine
fără a uita că nu ne-am iubit, de ieri
poezie de Viorel Muha (iunie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire roșie
ochii mei întorc-n priviri, jeanșii tăi de aseară
rochiile s-au diluat în roșu
și ard
memorii în mii de bărbați
o gură sărutată adună nopțile
îmbrăcate în nuduri albe
ning copacii, lumini printre ei
rădăcinile lor scriu cu cer, pentru noi
casele oamenilor privesc pitic încăperile noastre
o bicicletă-și plimbă roțile, de copil, prin jăratecul căminului
alergând în flăcări, herghelii
eram, am fost
un câine ne latră la lună trecutul
nu-i pare rău, n-am fost strigoi
un colț de bloc, o scară, o stradă, din umbră
ne pândește, prima-ncleștare-n sărut
frunzele parcului îndrăgostit ne plimbă prin minte
mirosuri de după ploaie
pe-o bancă, o primă strângere de mână
încă ne doare
o carte jerpelită de pe o etajeră se uită ironic la noi
i-am uitat poveștile, astăzi avem tablete
și câteodată căte un fum
acum bem clipe intense, de vin roșu, dintr-un pahar de cristal
hai să nu-l spargem, golește-l
nu am uitat ce mi-ai spus
chiar dacă
am numărat fără cuvinte și tăceri
de ieri
pentru o altă noapte, alte așteptări
să întoarcem într-o singură clipă totul
și îmbrătișați
să ne contopim într-o supremă iubire
inimile să le ardem împreună, în ultima cenușă
în roșu spre cer, pentru încă-un mâine
fară a uita că nu ne-am iubit, de ieri
poezie de Viorel Muha (iunie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Odă limbii române (sonet aniversar)
ODĂ LIBII ROMÂNE
(sonet aniversar)
În veșminte românești, ca o zână
Vine Limba Română, cu suav grai
Să cânte baladă în pitoresc plai,
Când păstorii mioarelor o-ngână.
Cu flori pe glie te întâmpin, să stai
O veșnicie ca apa-n fântână,
Frumoasă și dulce Limbă Română,
Să te slăvească rapsozii în alai!
Din armonia ta te-aș ruga să-mi dai
Buchet de idei pe-a gândului strună,
Pentru cântare la cimpoi și la nai!
Originală prin vremuri rămână
Maternala limbă, venită din Rai,
Pe strămoșescul grai a fi stăpână!
* 31 august - Ziua Limbii Române
La mulți ani limbii române și fraților români!
*Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu din Ziua Limbii Române (31 august 2020)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!