Ştiu că de obicei femeile, chiar atunci când doresc arzător să se dăruiască ascund această acceptare, simulează spaimă sau indignare... Ştiu că poate numai profesionistele amorului, prostituatele, răspund la o asemenea invitaţie consimţind atât de deplin şi bucuros.

Stefan Zweig în Scrisoarea unei necunoscute
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, sunt întrebat dacă ştiu răspunsul pentru Auschwitz; răspund că nu îl ştiu, dar că, chiar dacă nu îl ştiu, o tragedie de o asemenea magnitudine are un răspuns.

citat din Elie Wiesel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata valoare a unui om iese la iveală abia atunci când acesta se poate manifesta sincer şi liber.

citat celebru din romanul Suflete zbuciumate de Stefan Zweig
Adăugat de Bernadeta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai nenorocirea exilului poate să-ţi aducă înţelegerea profundă şi viziunea globală a realităţilor lumii.

citat clasic din Stefan Zweig
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeule!... Dumnezeule!... Ce ruşine! Ce ruşine! Copila mea, copila mea atât de delicată, atât de păzită – cu un bărbat oarecare... Cu cine?... Atâta ştiu acum, că noaptea, copila mea, cu trupul ei tânăr şi pur, se duce la bărbaţi, ca una de pe stradă... O, ce ruşine!

Stefan Zweig în Secret arzător, Asfinţitul unei inimi (1966)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am rămas la tine toată noaptea... Când deschisesem ochii în întuneric şi te-am văzut alături, m-am mirat că nu sunt stele deasupra mea, atât de tare simţeam cerul - nu, niciodată n-am regretat nimic, mulţumită acelui ceas. Mai ştiu şi că, în timp ce dormeai, în timp ce-ţi auzeam răsuflarea şi-ţi simţeam trupul atât de aproape de mine, am plâns de fericire în întuneric. Dimineaţă am plecat devreme, grăbită.

Stefan Zweig în Scrisoarea unei necunoscute
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Phillipa Louvois: Stă acolo uitându-se la mine, şi nu ştiu ce este. Acest caz e legat de metafizică, de chestiuni de care se ocupă sfinţii şi filozofii. Nu sunt nici competentă, nici calificată să răspund la asemenea întrebări. Trebuie să stabilesc un etalon, să mă adresez viitorului. E Data o maşinărie? Da. E proprietatea Flotei Stelare? Nu. Ne-am învârtit în jurul problemei esenţiale. Are Data suflet? Nu ştiu dacă are. Nu ştiu nici dacă eu am. Dar trebuie să îi acord libertatea de a explora această problemă el însuşi. Această curte a hotărât că Locotenent Comandor Data are libertatea de a alege!

replică din filmul serial Star Trek: Generaţia următoare
Adăugat de Laura Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre simulările iubitei imaginare

Ea simulează atît de bine dragostea
ai putea să juri că e dragostea însăşi
şi poate chiar şi este
de aceea el se îndrăgostea de ea încontinuu
şi îi spunea tu eşti dragostea, dragoste
ea râdea, îl iubea şi apoi se cufunda în tăcere.

Ea simulează atât de bine ploaia
când o întâlnea trebuia automat să îşi deschidă umbrela
ea râdea în aversă, îl privea torenţial
şi apoi se cufunda în tăcere.

Ea simulează atât de bine frumuseţea
că, nu se ştie cum, devenise frumoasă fără să ştie
încercase de câteva ori să îşi dea jos masca frumuseţii
dar era propria-i faţă
şi nu se putea elibera din capcana frumuseţii
fără a se mutila iremediabil.
De aceea, poate, de câte ori îi spunea că e frumoasă
ea se repezea la prima oglindă care îi ieşea în cale
şi se cufunda în tăcere.

Ea simulează atât de bine
dragostea
ploaia
frumuseţea
fără să ştie că, de fapt, dragostea, ploaia, frumuseţea,
simulează atât de bine chipul ei.

poezie de Iulian Tănase din Iubitafizica (2013)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai când ştii că însemni ceva şi pentru alţii, poţi sesiza sensul şi ţelul propriei existenţe.

citat clasic din romanul Suflete zbuciumate de Stefan Zweig
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rupere... Renaştere

Da. Nu. Poate. Nu ştiu...
Nu ştiu ce urma... e clar!
Doar că mi-e permanentă foame,
Şi simt în inimă amar...

Nu. Poate. Sau... nu ştii...
Ce simţi, ce cauţi sau ce vrei...!
Mie mi-e tot mai greu s-aştept,
"La revedere" să-i spui ei...

Nu ştiu, nu ştii, nimeni nu ştie...
Nici ce va fi, nici cum... de ce...!
Tot ce doresc? Să vii la uşă...
Să mă revezi... să vezi cum e!

Da. Nu. Nu ştiu. Poate...
Aşa o fi scris din Lumini.
Ştiu doar că te doresc în toate,
Şi n-a fost scris să fim străini!

Las-o din suflet să îţi plece!
Dă-i drumul să-şi înceapă zborul...
Tot ce-ai trăit, a fost... Treci peste!
Vino spre mine... îţi plânge dorul!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiunea nu cunoaşte alfabetul raţiunii! Pasiunii îi este indiferent ce îi oferă celălalt, ea vrea să se manifeste pe deplin, vrea să-şi dăruiască întreaga voinţă, chiar şi atunci când nu primeşte în schimb decât sentimente suave, politeţe, amiciţie sau simplă răbdare!

Sandor Marai în Lumânările ard până la capăt
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce femeile îşi ascund vârsta?

Chiar atunci când le faci curte,
Nu e greu să-ţi dai răspuns:
În epoca fustei scurte
Doar atât mai au de-ascuns!

epigramă de George Zarafu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu că nu sunt prea frumos, dar să se prefacă prostituatele că aşteaptă autobuzul atunci când mă văd, e prea de tot.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi fugi de orice pe lumea asta, numai de tine însuţi nu.

citat celebru din romanul Suflete zbuciumate de Stefan Zweig
Adăugat de Laura S
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi iubi constrâns, dar oare poţi iubi din milă faţă de cineva? Ce faci, atunci când această milă este luată drept cea mai râvnită iubire? Te invit să citeşti simţurile, gândurile, visele, năzuinţele şi datoriile de pe marginile foilor de carte sufletească şi psihologică.

citat clasic din romanul Suflete zbuciumate de Stefan Zweig (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată, tot tu vei fi!

odată
...
odată sigur, ştiu
că, vom ajunge şi noi să fim
între răsărituri şi apusuri
sau în nopţi, târzii
şi-acum eu strig, te rog să vii
de-aceea îngenunchez
şi plâng, prin melodii

odată vom ajunge, noi
să ne iubim, şi ştiu că vom unii
două inimii pustii
şi-un puls de viaţă
prin trupuri ce-şi doresc
seri pline de taine
apoi iubire, prin arzătoare
şi fierbinte privire

şi vreau să ştii
că chiar, dacă, vreodată
vor fi cândva tăceri
sau clipe-n zbucium şi-n suspin
de lacrimi
tot amândoi doresc să fim
în mine şi-n tine
prin neuitate amintiri

şi te rog mult, ascultă, chiar dacă
odată, poate, peste ani
pe străzi din mine, pustii
de tu, nu vei mai fi
să ştii, că prin iubire
rouâ pe frunze căzute
că tot, noi doi vom fi

odată, poate, de sufletul tău
va trece fără ca eu să ştiu
şi atunci, tot tu vei fi
în clipe de aduceri aminte
sau săpată-n mine, adânc
în pleope, şi-n gânduri, şi-n priviri
chiar de-ar fi, să te aştept în gări
de timp, pustii

poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai omul care a experimentat lumina şi întunericul, războiul şi pacea, ridicarea şi căderea, numai acel om a experimentat într-adevăr viaţa.

citat celebru din Stefan Zweig
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Nu ştii ce-i asta?
Ly: Nu. Nu ştiu... Ce este?
Lucian: E mult mai bine să nu ştii, crede-mă... E o ţigară, care n-ar trebui folosită, pentru că dăunează mult sănătăţii. De obicei, nu fumez, în general, dar acum nu ştiu ce mi-a venit, să-mi aprind ţigara asta...
Ly: Dar ce-i ăla?! Dâra aia albă pe care o face?
Lucian: Fumul de la ţigară... Nu-ţi place cum miroase? Ascultă, dacă te deranjează, o arunc imediat. Şi aşa nu e bună de nimic, nu-mi foloseşte la nimic.
Ly: Parcă ar fi aerul de afară al planetei, aşa arată dâra aia albă, dar miroase într-adevăr groaznic; aerul de afară nu miroase aşa şi ce bine că nu miroase atât de utât! Dar la ce-ţi foloseşte această ţigară?
Lucian: La nimic. Poate doar la distrugerea sănătăţii.
Ly: Păi, dacă nu e bună, după cum ai zis, de ce-ai mai aprins-o?
Lucian: Nu ştiu de ce; nu obişnuiesc să fumez. Se spune că are darul de a te calma când eşti nervos, agitat sau neliniştit.
Ly: Iar tu eşti acum nervos, agitat sau neliniştit?
Lucian: Da, puţin, dar nu chiar atât de mult încât să nu mă pot calma şi fără această ţigară. N-am nevoie de ea...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sunt eu...

Pentru lume sunt doar o piesă
Pe această imensă masă de şah.
Un pion nevinovat amestecat
În planurile vieţii,
O frunză neînsemnată
În acest copac uriaş...
Dar poate, pentru cineva,
Sunt mai mult de atât.
Poate sunt răsăritul
Care îi aduce lumină în viaţă,
Sfidând puterea întunericului...
Sau poate doar un fior
Care îi tulbură noaptea somnul...
Nu ştiu cine sunt...
Sau poate nu vreau să ştiu
De frica a ceea ce s-ar putea sa aflu.

poezie de Elisa Mihaela Iordache
Adăugat de Marina Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt o pornire să cânt, să fac ceva nebunesc, numai din pricina acestui elan care îmi dă aripi; întotdeauna se întâmplă aşa: numai când ştii că însemni ceva şi pentru alţii, poţi sesiza sensul şi ţelul propriei existenţe.

citat celebru din romanul Suflete zbuciumate de Stefan Zweig
Adăugat de Bernadeta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu

Nu ştiu, Doamne, să mă rog mai bine,
Nu ştiu, Doamne, să Te chem mai mult,
Nu ştiu, Doamne, dacă eşti cu mine,
Nici nu ştiu de ştiu să Te ascult.
Ştiu atât: să Te privesc întruna,
Să mă cânt la cer de dorul Tău,
Să Te-aştept când licăreşte luna
Şi să strig când bântuie cel rău.

Nu ştiu să mă-nchin cu voce tare,
Nici nu ştiu să plâng dacă mai pot
Ţi-am cerut doar milă şi iertare
Şi-am venit cu sufletul cu tot...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!