În zioa aceea frumoasă un lucru însă lipsia pe câmpul Blajului... limba!... inteligenţii, fraţi şi fii ai miilor de români adunaţi de pe tribunele câmpului libertăţii nu vorbia româneşte, şi vântul învietor al acelei zile măreţe purta pe deasupra capetelor o babilonie de cuvinte stropşite şi smulse din latineşte, pe care bieţii români nu le înţelegea nicidecum, deşi le primea ca semne de mântuire, zicând: o fi dar... aşa o fi!

Alecu Russo în Cântarea României (1850)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar fi mai uşor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate lesne şi degrabă pe români de la vechile lor datini.

citat clasic din Alecu Russo
Adăugat de Simona E
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fraţi români !

Fraţi români din lumea întreagă,
Nu uitaţi de ţara mamă,
Nici de fraţi, nici de părinţi,
De prieteni sau bunici.

Căci săraci aşa cum suntem,
Omenia n-am uitat,
Frumuseţea ţării noastre,
Tot străinu-a căutat.

Ţara noastră este mică,
Braţul mare primitor,
Nu uitaţi, români din lume,
De al nostru tricolor.

Căci oriunde vă e pasul,
Orice bogăţii aveţi,
Dorul doinelor cântate
Şi în lacrimi înecate,
Ca la noi n-o să vedeţi.

Şi-a pământului chemare
Şi-al istoriei trecut
Şi a unirii cântare,
Unde voi aţi mai simţit?

Dacă din întregul vostru,
Români încă vă simţiţi
Să veniţi, de-aveţi putere,
Ţara de are nevoie,
În umeri s-o sprijiniţi
Iar, din cupele frăţiei,
Fraţi români!
Cu toţi să beţi.

poezie de Valeria Mahok (7 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie - Ziua României

Frunză verde, floare albastră,
La mulţi ani de ziua noastră!
Fraţi români din lumea-ntreagă,
Hai uniţi-vă odată şi strigaţi cu toţi în cor:
E ziua românilor!
Să se ştie peste tot, că românu-i patriot!
Îşi iubeşte ţara, frate, ş-o apără pân' la moarte!
Haideţi dar, măi fraţi români,
Fraţi români şi buni creştini,
Să strigăm cu toţi în cor:
Mândru-i steagul tricolor!
Toată fala şi mândria,
Una este România!

poezie de Mariana Simionescu (1 decembrie 2009)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măi, voi tineri şi voi fraţi

Măi, voi tineri şi voi fraţi,
Până când o să mai staţi?
Luaţi arma şi porniţi
Să scăpăm bieţii părinţi,
Pe părinţi, pe-ai noştri fraţi,
De duşmanii de antarţi.
"Fă-te grec!", ei ne grăiesc,
Mie-mi vine să pleznesc.
Mai bine toţi să murim,
Decât greci să devenim!
Unde oare s-a văzut
Să-ţi laşi limba din trecut,
Limba noastră minunată,
Dată de mamă şi tată?
Tot români, tot avdeleaţi,
Nu se vor nici greci, nici alţi!

folclor aromân
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de Reunire

Poate că sunt şi ţări fără durere,
Unde-ar fi veşnicia să-ţi îngâni,
Dar fiindcă nu râvnesc nici o avere,
Rămân să mor aici, printre români.

Am fraţi, care m-aşteaptă-n orice vară
Pe ţărmuri de ocean, în munţi--stăpâni,
Dar fiindcă nu vreau lutul să mă doară,
Rămân să mor aici, printre români.

Fac parte dintr-un neam ce se urăşte
Şi-i binevoitor cu cei păgâni,
Dar fiindcă Dumnezeu aşa voieşte,
Rămân să mor aici, printre români.

Poate că-s doar un om de modă veche,
Visând un Ideal ce nu-l amâni,
Dar fiindcă graiul meu n-are pereche,
Rămân să mor aici, printre români.

Am clipe, când stau, supărat pe toate,
De lacrimi scris, în faţa unei pâini,
Dar fiindcă vine ziuă după noapte,
Rămân să mor aici, printre români.

Ultimul chiar de-aş fi, nu plec de-acasă,
Înconjurat de lupi, muşcat de câini,
Dar fiindcă nu ştiu moarte mai frumoasă,
Rămân să mor aici, printre români.

Şi vulturii când mi-or săpa mormântul
Lângă mioarele apusei stâni,
Să zică-atât: "Fiindcă-a iubit Cuvântul,
El a rămas, murind, printre români".

poezie de Traian Vasilcău (2018)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slăviţi Unirea Centenară!

Fraţi români, slăviţi Unirea!
Talismanul nostru sfânt,
Fără ea Ţara se pierde...
În mii de deşertăciuni.

Câte zbateri, câtă luptă!
Au fost până la Unirea Mare,
Ocrotiţi-o, fraţi români!
Că-i gingaşe ca o floare.

Fraţi români, slăviţi Unirea!
Şi Tricolorul ei cel sfânt,
El este amprenta noastră,
Orişiunde pe pământ.

Slăviţi, Unirea Centenară!
Pacea lumii, pacea în Ţară,
Înfrăţia să nu piară,
Fiindcă îi scumpă la hotare.

poezie de Valeria Mahok (22 septembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima ne-o româniţi!

La mulţi ani, românătate!
De prin cele patru zări,
Cei plecaţi aşa departe,
Cei de peste mări şi ţări.
La mulţi ani, românătate!
Înecaţi de dor şi jale;
Am dat scumpa libertate,
Unde-i Horia să se scoale!
La mulţi ani, românătate!
Osândiţi până la moarte;
De la fiică scumpă, frate...
Nu mai este libertate!
La mulţi ani, românătate!
Cei cu inima română
De pământ legaţi şi poate...
Mai iubesc glia străbună.
La mulţi ani, români departe
Care-o muşti pe nedreptate;
Ai ales să -nduri de toate,
Şi-ai lăsat părinţi şi frate.
La mulţi ani, românătate!
Limba să ţi -o preţuieşti,
Să o laşi la fii(ce) poate...
Şi tradiţii româneşti.
La mulţi ani, români uniţi,
Mila, pacea şi -ndurarea
Cei ce le-au rămas onoarea,
Inima ne-o româniţi!
La mulţi ani, români din lume,
Cei care-s demult plecaţi
Să -şi refacă un renume
Dar de alţii -s certaţi!
La mulţi ani, români...
Unde scrie România
Pentru -o cauză mai bună
Daţi români mână cu mână.
La mulţi ani, uitaţi mânia,
Noi suntem toţi România,
Şi cred mai presus de toate..
Vom fi fraţi până la moarte!

poezie de Elena Buldum (30 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba românească

Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.

Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiţi!

De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?

Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu!

poezie de Gheorghe Sion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba română este cântecul de leagăn al străbunilor mei.
La mulţi ani, fraţi români! - Maria Filipoiu/ Despre Limba maternă
(21 februarie - Ziua Mondială a Limbii materne)

citat din Maria Filipoiu (21 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copile, învaţă româneşte

Învaţă să te joci româneşte
şi să te bucuri româneşte.
Învaţă să scrii româneşte
şi să citeşti româneşte.
Învaţă să munceşti româneşte
şi să mănânci româneşte.
Învaţă să creşti româneşte
şi să iubeşti româneşte.
Învaţă să zideşti româneşte
şi să trăieşti româneşte.
Învaţă să fii român,
pe destinul tău stăpân.

poezie de Dumitru Delcă (15 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă uitam, în acea seară, la ceaţa veselă de copii adunaţi în jurul acelei frumoase jucării germane, bradul de Crăciun. Pomul fusese aşezat în mijlocul unei mari mese rotunde şi se ridica cu mult deasupra capetelor lor. Era luminat minunat de o mulţime de micuţe lumânări şi peste tot în ramuri sclipeau şi scânteiau obiecte strălucitoare.

citat celebru din Charles Dickens
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar anii trec... vine vremea ca copilul cel vesel şi slobod ca o căpriţă să lase câmpul cu flori, poveştile nesfârşite, cuibul şi şezătoarele satului şi să intre în viaţa chinurilor prin cartea de învăţătură...

Alecu Russo în Amintiri
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile acelei nopţi şi amintirile acelei dimineţi au trecut cu repeziciune, ziua, oferindu-mi prin izbânda ei o porţie de soare din tortul uriaş de puf de păpădie, ce ne ademenea cu lumina şi strălucirea sa, cerându-ne o plimbare prin parcul înviorat, sub umbrelele naturale ce se plecau cu amărăciune deasupra capetelor noastre.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ştie dar tiranii că nu vor mai putea pune graniţa între români şi români.

citat din Constantin Romanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corupţia la români

Corupţia la noi e specială,
O practică şi hoţi, şi procurori,
Însă e clar şi fără îndoială
Că niciodată n-are "autori".

epigramă de Paul Constantin (26 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bieţii ţărani români! Se culcă flămânzi şi se trezesc datori.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virtutea la români

Cum virtutea la români
E o treabă serioasă
Noi vom fi mereu stăpâni...
Însă nu la noi acasă!

epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel puţin în drum spre ieşirea din Institut, lunganul le zâmbi cu amabilitate, făcându-le semn cu mâna celor adunaţi de o parte şi de alta a culoarului format de poliţişti pentru a-l vedea pe el. Din când în când, cu excepţia numelui său, mai auzea câte un glas din mulţime zicând, fără a-şi da seama cine vorbea: "Şi mi-mi place geografia..."; "Am de gând să devin geograf..."; "Vreau să ajung ca tine, deşi nu chiar atât de înalt..."; şi multe altele de genul acesta. Nistor n-avea timp să le răspundă. Mergea îngândurat, alături de director, în minte conturându-i-se chipul adolescentei bălaie, Adela. Spera s-o găsească, dar n-o văzu nici până la ieşirea din Institut. Nu înţelegea de ce n-ar fi venit până la ora aceea, de moment ce el îi dăduse invitaţie.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La arme

Auzi!... Departe strigă slabii
Şi asupriţii către noi:
E glasul blândei Basarabii
Ajunsă-n ziua de apoi.
E sora noastră cea mezină,
Gemând sub cnutul de Calmuc,
Legată-n lanţuri e-a ei mână,
De ştreang târând-o ei o duc.
Murit-au? Poate numai doarme
Şi-aşteaptă moartea de la câni?
La arme!
La arme dar Români!

Pierit-au oare toţi vultanii
Şi şoimii munţilor Carpaţi,
Voi, fii ai vechei Transilvanii,
Sunteţi cu totul enervaţi.
Şi suferiţi în înjosire
De la Braşov pân la Abrud,
Ca să vă ţină în robire
Fino-Tătarul orb şi crud.
Şi nimeni lanţul n-o să farme,
Nu aveţi inimi, n-aveţi mâni?...
La arme, la arme,
La arme, fraţi Români.

Iar tu, iubită Bucovină,
Diamant din stema lui Ştefan,
Ajuns-ai roabă şi cadână
Pe mâni murdare de jidan.
Ruşinea ta nu are samăn,
Pământul sfânt e pângărit...
Mişel şi idiot şi famăn
Cine-ar mai sta la suferit...
De-acuma trâmbiţi de alarme!
Nălţaţi stindardul sfânt în mâni,
La arme!
La arme dar Români!

Pierduţi sunteţi pe Criş şi Mureş...
E moarte, e leşin, e somn?
Au Dragoş nu-i din Maramureş,
Au n-a fost la Moldova Domn?
N-au frânt a duşmanilor nouri,
N-au frânt pe Leşi şi pe Tătari,
Au Dragoş, vânător de bouri,
N-o să vâneze şi maghiari?
Ruşine pentru cel ce doarme,
Sculaţi ca să nu muriţi mâni.
La arme,
La arme dar Români!

Din laur nemuritoare ramuri,
O! ţară, pune-n frunte azi,
Şi-n tricolorul ş-a lui flamuri
Să-nfăşuri pieptul tău viteaz,
Şi smulge spada ta din teacă
Şi-ţi cheamă toţi copiii tăi
Şi la război cu dânşii pleacă –
Cu fii de şoimi şi fii de smei,
În valuri crunte să se farme
Calmuci, tătari, duşmani, stăpâni...
La arme, la arme!
La arme, fraţi Români!

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elevii erau obligaţi să vorbească în timpul recreaţiilor numai în limba franceză. Acela care era prins că vorbea româneşte primea o bilă de lemn pe care trebuia s-o poarte până ce prindea pe un alt elev vorbind în limba română spre a i-o trece. Elevul care avea bila, fie la dejun, fie la masa de seară, pierdea dreptul la un fel de mâncare.

Constantin Bacalbaşa în Bucureştii de altădată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!