Omul îmbogăţit prin furtişag nu se satură niciodată de avere.

Nicolae Filimon în Ciocoii vechi şi noi
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul ce se însoară numai pentru ca să-şi mărească starea niciodată nu ia soţie bună.

Nicolae Filimon în Ciocoii vechi şi noi
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omului, chiar celui bătrân, oricât ar fi trăit, tot o să i se pară că n-a trăit destul. Omul nu se satură niciodată de viaţă... niciodată.

Zaharia Stancu în Şatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când un bărbat îţi oferă un lucru, arată-i întotdeauna că îi eşti recunoscătoare pentru bunătatea care a stat la baza gestului său şi nu neapărat pentru valoarea materială a lucrului în sine. La fel cum femeile nu se satură niciodată de complimente, bărbaţii nu se satură niciodată să le fie apreciată generozitatea.

Sherry Argov în De ce bărbaţii se însoară cu scorpii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştia că porţile raiului pământesc şi ceresc pot fi deschise numai prin femei...

Nicolae Filimon în Ciocoii vechi şi noi
Adăugat de Raluca
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată ca niciodată, dacă n-ar fi, nici că s-ar mai povesti, când lupii beau tutun şi urşii făceau săpun, de-şi ungeau femeile feţele şi uncheşii bărbile.

începutul de la Omul-de-flori-cu-barba-de-mătase sau povestea lui Făt-Frumos de Nicolae Filimon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar povesti; când se potcovea purecele cu nouă sute nouăzeci şi nouă oca de fier, şi tot da cu spatele de cer; linguriţă scurtă pe gura cui n-ascultă.

începutul de la Roman Năzdrăvan de Nicolae Filimon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

amor (vezi şi dragoste)

Amorul este o fiinţă curioasă.

definiţie de Nicolae Filimon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amorul este o medalie cu două feţe.

citat din Nicolae Filimon
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este mare, nu prin al său nume, naştere, avere, ci prin fapte bune...

citat celebru din Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocoiul sau puiul de ciocoi, ajuns om de stat, se deosebeste de omul onest.El nu se pronunta definitiv pentru nici o doctrina politica, nu se face adept credincios al nici unui partid, nu doara ca are spiritul drept si nepartinitor, ci ca sa poata exploata deodata toate doctrinele si partidele in folosul sau.

Nicolae Filimon în Ciocoii vechi şi noi
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărăcia şi bunul simţ se satură cu puţin, pe când lacomia nu se satură nici cu mult.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Sărăcie (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea - pe dos

Prin furtişag banditesc,
Unii, ca în rai, trăiesc.
Cei truditori şi cinstiţi
De sărăcie-s loviţi.

epigramă de Victor Becheanu (25 octombrie 2011)
Adăugat de Victor Becheanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proaspătul îmbogăţit

Schimbând a sărăciei "placă"
De cum se scoală, ca Bimbaşa
La ultim răcnet se îmbracă:
- Mi-aduci o dată, fă,... cămaşa!

epigramă de Gheorghe Suciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumos este, într-adevăr, amorul de la inimă, căci el ne procură momente de fericire sublimă.

citat clasic din Nicolae Filimon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pază bună

Corupţia, manifestată,
Prin furtişag şi mită,
Stă undeva netulburată,
De bodiguarzi păzită.

epigramă de Corneliu Costăchescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce anume nu se satură omul niciodată? Nu, nu este vorba despre ciocolată, îngheţată, brânză sărată, vin sau altă băutură fermentată! Răspunsul corect: iubirea adevărată, cea care nu se lasă cumpărată, ci este câştigată ducând o viaţă purificată şi divinităţii închinată.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi, împărăteasa se apucă să măture prin casă, dar pe când mătura, îi sări un bob de piper în poală; ea luă bobul şi-l puse pe sobă, dar el sări şi de acolo iar în poala împărătesei. Văzând că nu poate scăpa de dânsul, îl înghiţi; şi aşa rămase grea şi născu un copil cu părul de aur.

Nicolae Filimon în Omul-de-flori-cu-barba-de-mătase sau povestea lui Făt-Frumos
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La România

Purtând pe trup înfipta gheară
Şi-n suflet drojdii de venin,
De zece ori sărmana ţară,
Rămasă-n voie la străin,
D-abia putând să mai respire,
Mereu lovită de călăi—
De ce te plângi c-a-ta peire
Îţi vine de la fii tăi?
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Trecut-au vagabunde gloate
Prin ospătosul tău ogor,
Şi ţi-au lăsat în urmă toate
Gogoşi de vierme rozător!
Un venetic îţi dă cu peatră,
Îţi dă un altul cu ciomag,
Primiţi la masă şi la vatră
În loc să zacă lângă prag!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Ei nu-ţi sunt fii. Priveşte-i bine:
Cunoaşte-ţi laptele din sân
Şi din năpârcele străine
Alege puiul de român!
Nu blăstăma victima frunză,
Ci scutur-o de negrii gâzi:
În foi să nu se mai ascunză
Cumplita droaie de omizii
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Deschide cronica străbună
La anii marilor nevoi,
Când soartea fulgeră şi tună
Potop şi flacără pe noi:
Să vezi c-acea grozavă ciumă,
Ce-n veci de veci te-a otrăvit
Ş-acuma iarăşi te sugrumă—
E veneticul înfiat!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Românul geme-n bătătură
Pe când străinii chiuiesc
Şi urlă cântece de ură,
Sugând pământul românesc!
Iar tu, o scumpo Românie,
Tu nu ştii singură ce zici,
Lovind, pe fii-ţi cu mânie
În loc să baţi pe venetici!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

Sunt mulţi românii prin cătune,
Sunt mulţi ca stelele din cer,
Dar norul greu când îi supune
Luceferii în ceaţă pier!
Sunt mulţi românii în tot locul,
Sunt mulţi ca floarea din grădini,
Dar nu s-a dezvălit bobocul
Impedecat de mărăcini!
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

De vrei să scapi duioasa rază
A mii de stele româneşti,
Tu norul ce le-nmormântează
Din cerul ţărei să-l goneşti!
De vrei să smulgi plăpânda floare
Din buruieni şi din scaieţi,
Tu-i fă curând un loc la soare:
Hai dară la plivit, băieţii
O nu şi nu, iubito mamă!
Acei ce roabă te-au trădat
Prin furtişag români se cheamă,
Mânjind un nume uzurpat!

poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pântecele se satură, dar ochii niciodată.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pântecele se satură, dar ochii — niciodată.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!