Chitanţă lui Sadoveanu

De ţi-ai face testamentul,
Tu să nu-mi laşi mii de franci!
Naşule, să-mi laşi obrazul,
Ca să-mi fac din el bocanci!

epigramă de Păstorel Teodoreanu din Păstorel, politice şi apulitice (1996)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De-o fi să mori,
Că ar fi cazul,
Să nu-mi laşi franci,
Să-mi laşi obrazul...
Să-l fac bocanci.

epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Alexandru Borza
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi

Nu-mi fi iarnă,
Să-mi fii vara ce-ncălzeşte!

Nu-mi fi toamnă,
Să-mi fii primăvara ce-nfloreşte!

Nu-mi fi negru,
Să-mi fii albul ce sclipeşte!

Nu-mi fi armă,
Să-mi fii scutul ce păzeşte!

Nu-mi fi dor,
Fii-mi SPERANŢA ce trăieşte!

Nu-mi fi altul,
Să-mi fii tu, cel ce iubeşte!

poezie de Denisa-Elena Marinescu din Şoapte spre lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu laşi...

Să nu laşi luna să te aştepte
Ti-am făcut din razele ei,.. trepte
Să urci cu buzele pe tâmple
Să nu laşi soarele să te cheme..
Te asteptă căldura palmelor
să-ţi împletească in bucle, diademe..
Să nu-mi laşi marea cu plaja goală
In scoicile ochilor,.. eşti perlă
Să nu laşi pădurea să-ţi strige ecoul
In poiana inimii, unde eşti izvorul..
Să nu laşi dorul să mă ucidă
Sub soare şi lună
Prin valuri şi codri
Căutându-ţi ochii...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punct şi de la capăt

Viaţa ar începe, Doamnă, de la capăt,
dacă tu, iubito, ai face doi paşi,
să mă laşi spre tine ochiul ca să-mi scapăt
şi o mână-n sânu-ţi, mândro, să mi-o laşi!

Să mă-înec în ochii-ţi de un verde sacru,
să scrâşnesc în carnea-ţi dulce, aromată,
căci, iubirea pură eu vreau s-o consacru,
dulcea mea făptură, tainic sublimată...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, mamă

Te-ai dus de-aici, îţi aminteşti? N-aveam trei ani,
Într-un sătuc iubit de lângă Petroşani!
În ultima ta clipă, salba ţi-ai desfăcut,
Ai contopit în salbă un geamăt şi-un sărut!
Atât ai vrut să-mi laşi în amintire
Opt gălbenuşi turceşti: ce amăgire!
O, mama mea, mi-e dor de tine, mamă...
Tristeţea să-mi alini... e lângă ramă!

poezie de Iulia Mirancea (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea - pasăre spin

De sub apa mării iasă
Dragostea - pasăre spin,
Şi în zbor tăcut se lasă
Peste mine, un suspin.

De sub frunzele căzute
Dragostea din nou apare,
Cu sclipiri nemaivăzute,
Pline de multă culoare.

Dragoste - durere adâncă,
Mă străpungi ş-apoi mă laşi,
În suflet te mai simt încă,
Şi parcă nu sunt acelaşi.

Mă laşi s-alunec gânditor
Printre ruine de iubire,
Mă laşi să-mi fie tot mai dor,
Să mor lipsit de fericire.

poezie de Răzvan Isac (25 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul lui Păstorel

Iubiţi prieteni, după moartea mea
Să-mi construiţi o lespede frumoasă,
Rotundă sau pătrată, ca o masă,
Să zac o veşnicie "mort" sub ea!

epigramă de Virgiliu Slăvescu din Antologia umorului românesc, 2005 (1941)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul lui Păstorel

"Iubiţi prieteni, după moartea mea,
Să-mi construiţi o lespede frumoasă,
Rotundă sau patrată ca o masă,
Să zac o veşnicie "mort" sub ea!

epigramă de Virgiliu Slăvescu din Păstorel, politice şi apulitice (1941)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul celor împrumutaţi în franci elveţieni

Când te-ai împrumutat în franci
Elveţieni, habar n-aveai
C-o să rămâi fără bocanci,
Ca înapoi pe toţi să-i dai.

Vesel erai, precum un danci,
Când ratele îţi numărai,
Când te-ai împrumutat în franci
Elveţieni, habar n-aveai.

Bancherii, neam de barabanci,
Strigau că prea mult consumai,
În timp ce băncii nu-i dai canci.
Credul, pe ei te bizuiai
Şi te-au împrumutat în franci!...

rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţă dulce

Vreau doar să-mbătrânesc bolnav de tine,
Să nu mă vindec niciodată-aş vrea,
Să-mi laşi o urmă veşnic pe retine
Şi-n puls să simt de fapt inima ta.

În aerul din jur îţi vreau mirosul
Şi urmele de ruj pe ceaşca mea,
Iar firul tău de păr ca abanosul,
Să îl găsesc pe pernă, de-o cădea.

Nu am să caut leac, convalescenţa,
Am să o prelungesc atât cât pot,
Te rog să-mi dai, de vrei, să beau esenţa
Iubirii tale fără antidot.

Să mă-ngrijeşti atât cât simţi nevoia,
La pieptul tău să sufăr aş mai sta,
Tu să-mi fi vraci, de asta îţi e voia,
Dar dragostea, te rog, nu-mi vindeca.

poezie de Adi Conţu din Dansul emoţiei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele Iorga

Nu pot să-mi alung
Jalnica-întrebare;
- Oare fiincă-i lung,
Domnul Iorga-i mare?

epigramă de Păstorel Teodoreanu din Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai... (1931)
Adăugat de Alexandru Borza
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De foarte multe ori când privesc în gol încerc să nasc dacă pot spune aşa ceva acolo.
Golul e un cuier simplu
în care dacă plouă îţi laşi umbrela
dacă ninge
îţi laşi bradul
dacă e război îţi laşi arma
dacă mori îţi laşi viaţa
dar dacă te naşti să te uiţi şi să priveşti în gol
atunci
da atunci
să îţi laşi casa şi să pleci cât poţi mai departe
de tine...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragă viaţă

Dragă viaţă, nu-mi doresc
Să îmi dai mai mult,
Ci-mi doresc să-mi laşi mereu
Ce am azi şi am avut.

Nu vreau bani, căci ei se pierd,
Nu vreau ani, căci anii trec,
Ci-mi doresc să fie bine
Oamenii ce îi iubesc.

Îmi doresc doar sănătate
Pentru cei dragi de acasă
Şi să-mi fie veşnic sprijin
Şi să mî aştepte-acasă.

poezie de Marina Geanina Voinea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pansament

Să-mi fii o creangă de măslin
Ce să umbrească soare mut,
Să mă atingi tandru şi lin
Pe sufletul necunoscut...

Să mă ridici din ape tulburi
Unde am plâns prea multe ere,
Să mă aşezi pe cei doi vulturi
Ce să mă poarte spre avere...

Să-mi fii un cântec de mătase,
Care aleargă pe câmpii...
Cascadă pentru inimi arse
Balsam ales rănilor vii.

Să-mi dăruieşti ceva din tine,
Din timpul tău ce îl iubeşti...
Să laşi minutele prea pline
Să-mi spună cât de bun tu eşti.

Să-mi fii un pansament pe rană,
Născut din inima ta blândă...
Ce m-a iubit mereu în taină
Şi-acum mi-arată, mă inundă...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În final

În al tuturor glas de atomi
Mi-aş trimite strigătul
În cele mai adânci oceane
Mi-aş afunda sufletul

În a ta umbra aş sta
Călăuză aş vrea să-ţi fiu
Pe inimă te-aş picta
Să-mi dai speranţă şi-n sicriu

Aş vinde pământuri şi aur
Că să-ţi cumpăr dragostea
M-aş face roşu pentru tauri
Pentru un sărut în nea

Printre lume mă strecor
Încerc să-mi găsesc un rol
Nu-i nimeni cunoscător
De vagul meu gânditor.

Vremuri lungi mă uit pe cer
Căutând la ce să sper
Dacă mai privesc niţel
Poate voi zări un ţel.

Ceva ce să văd doar eu,
Cum unii-L văd pe Dumnezeu.
Ceva să-mi dea avânt
Să mai pot iubi, să cânt

Văd stele ce cad arzând
Şi parcă mi-ar veni să plâng
Mă gândesc cum aş fi eu
Murind singur, efemer

Cum îmi e scris să o fac
Te iubesc în lumea mea
Tu mă laşi aici să zac
Să ard ca o mică stea

Dar, Doamne
Stelele mici nu ard mult
Mai am puţin şi nu mai sunt
Mă laşi să mor cu dragostea
Sau mi-o salvezi doar pe ea

poezie de Claudiu Dumitrache
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idilă cu Toamna

Îmi mângâi obrajii cu al tău vânt,
Ai uscat şi frunzele de când te cânt,
Şi-mi laşi buzele crăpate de la frig,
Şi mă faci să răguşesc la cât te strig.

Ţi-ai pornit şi ploaia peste mine,
Ca să-mi inunzi gândurile numai cu tine,
Ţi-ai ascuns soarele-n buzunar,
Când vreau căldură tot la tine să apar.

Ţi-ai împrăştiat şi părul peste verde,
Mă uit la codru, gândul la tine se pierde,
Şi încerc în casă să mă feresc,
Dar ceaiul de tei nu mă lasă să greşesc.

Poate dacă doar cerul îl privesc,
Am o şansă gândul să-l risipesc,
Dar ai ajuns până şi în acest loc,
Ţi-ai aruncat privirea albastră-n joc.

poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce peisaje, Doamne...

Doamne, ce peisaje şi privelişti
Şi ce raze, Doamne, şi ce nori,
Cum să laşi Tu omul de izbelişti,
Fără harul Tău mântuitor?!

Scoate, Doamne, de pe noi blestemul
Care l-ai scăpat involuntar,
Cum să laşi Tu omul la cheremul
Unor toxici cu orgoliu nuclear?!

Cum să-l laşi Tu, Doamne, iar să piară
Într-un nou potop mistuitor,
Oare iar am devenit povară
Şi nu vrei să-mi fii Mântuitor?!

Oare poţi să faci aşa pomană
Necuratului ce vine triumfal
Cu aripi de Pershing şi Satană
După sufletul meu trist şi marţial?!

Doamne, ce peisaje şi privelişti
Şi ce raze, Doamne, şi ce nori,
Cum să laşi Tu omul de izbelişti,
Fără harul Tău mântuitor?

poezie de Iurie Osoianu (3 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi laşi...

Să-mi laşi inima ta
Sprijinită de taina prăpastiei
În care te-am căutat ani la rând.
Bolnavă de tine, suspinam cu fiecare
Adiere...
Privire de miere
Şi cer de maci
Străluceau pe cerul ochilor dragi...
Erai un "coppy-paste Prometeu"!
Ca mustul împăcării
Voi trece
Prin învolburatele ape...
Vreau să te am mai aproape...
Vor renaşte vulcani în inima mea,
Fi-voi numai a ta!
Îngenunchi la margini de cer
Şi voi fii râu de lumină
Ce-ţi izvorăşte în palma crăpată
De neputinţa mângâierii...
Oh, nimfă divină!!!
Spre moarte mă voi întoarce mărgăritar
Şi clopot de jar...
Numai să treci
Chiar şi-n somn,
Printre genele mele murdare
De dor de-mpăcare.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei tinere frumoase

Chiar dacă ţie într-o zi
Ţi-ar face curte vreun bădiţă,
Modest cum sunt, m-aş mulţumi
Să-mi laşi doar locul de portiţă...

epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul căsătoriei este procreaţia, şi când o femeie nu procrează, decade din drepturile ei. De vreme ce nu-mi dai o familie, nu mă faci util patriei, mă laşi să mă pierd în negura uitării, fără urmaşi, care să-mi poarte numele, nu mai eşti, de fapt, soţia mea.

citat din romanul Enigma Otiliei de George Călinescu
Adăugat de lorelei
Comentează! | Votează! | Copiază!