Când ne uităm la un arbore sau la un animal, nu vedem în aceştia pe semenii noştri, iar ipoteza potrivit căreia ceilalţi ar fi semenii noştri îşi are originea într-o ipocrizie... Aproapele meu, aidoma tuturor celorlalte fiinţe, este un obiect pentru care am sau nu simpatie, un obiect care mă interesează sau nu, de care pot sau nu să mă servesc.

citat clasic din Max Stirner
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om poate fi pentru mine şi un obiect de iubire, de frică sau de admiraţie, care poate merge chiar până la uimire şi totuşi să nu fie pentru aceasta un obiect de respect. Firea lui hazlie, curajul şi forţa lui, puterea pe care o are prin rangul său printre semenii lui îmi pot insufla asemenea senzaţii, totuşi lipseşte încă respectul interior faţă de el.

Immanuel Kant în Critica raţiunii practice, Despre mobilurile raţiunii pure practice (1788)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care este originea reală a mâniei mele? Este egoul care îşi apără teritoriul sau este ceva care îşi are originea în dorinţa de bunăstare a tuturor?

citat din Jean Leloup
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instinctul de iubire către un obiect necesită dorinţa de a vrea, iar dacă o persoană simte că nu poate controla acel obiect sau i-e frică de el, îşi exprimă sentimentele invers.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai există şi un alt factor care înăbuşă moralitatea: mulţimea. Într-o mulţime adunată accidental, de exemplu într-un magazin aglomerat sau la cinematograf într-un moment de panică, oamenii covârşiţi de dorinţa autoconservării îi pot călca în picioare sau împinge în foc pe semenii lor, doar pentru a-şi asigura un loc în care să poată respira sau pentru a scăpa de pericol. În mulţime, oamenii sunt capabili să comită acte pe care nici unul n-ar fi capabil să le îndeplinească lăsat de unul singur. Dacă mulţimea poate comite acte pe care membrii ei individuali le-ar respinge, aceasta se datorează "anonimatului"; indivizii îşi pierd individualitatea şi se "dizolvă" în adunările anonime.

Zygmunt Bauman în Gândirea sociologică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă-i preţuim pe semenii noştri, musai să le acordăm, pentru greşeli, circumstanţe atenuante! Să nu-i judecăm, dispreţuim, îndepărtăm! Să culegem fir cu fir, multul sau puţinul din ei!

aforism de Iulia Mirancea (27 noiembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi mă întreabă dacă în era revoluţiei digitale, va supravieţui cartea sau va dispărea? Răspunsul este da, cartea va rezista. De ce?

Oamenii preferă şi astăzi cărţile tipărite pe hârtie pentru că le pot împrumuta sau le pot da, ca orice alt obiect. Este un sentiment de satisfacţie estetică care continuă să fie relevant din punct de vedere cultural.

Camelia Opriţa în Zidul gândurilor (aprilie 2020)
Adăugat de Filip Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierderea şi imposibilitatea de a găsi obiectele puse la păstrare interesează în mod deosebit, din cauza multiciplităţii de interpretări de care sunt susceptibile aceste două acte ratate şi a diversităţii tendinţelor la care se supun ele. Ceea ce este comun tuturor acestor cazuri este voinţa de a pierde; ceea ce diferă de la un caz la altul este motivul şi scopul pierderii. Pierdem un obiect atunci când e uzat, când avem intenţia să-l înlocuim cu altul mai bun, când a încetat să să ne mai placă, când îl deţinem de la o persoană cu care am încetat de a fi în bune relaţii sau când a fost achiziţionat în împrejurări la care nu mai vrem să ne gândim. Faptul de a lăsa să cadă, să se deterioreze sau să se spargă un obiect poate servi aceloraşi scopuri. Experienţa vieţii sociale arată că copiii nedoiţi şi născuţi în afara căsătoriei sunt mult mai fragile decât recunoscuţi ca legitimi. Acest rezultat nu este urmarea tehnicii grosiere a făcătoarelor de avorturi, ci se explică printr-o oarecare neglijenţă în îngrijirile date acestor copii. S-ar putea ca îngrijirea obiectelor să aibă aceeaşi explicaţie ca şi aceea a îngrijirii copiilor.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totemul este un animal, comestibil, inofensiv sau periculos, de temut, mai rar o plantă sau o forţă naturală (ploaia, apa), care se află într-o relaţie foarte specială cu întregul grup. Totemul este în primul rând strămoşul grupului, după cum este şi spiritul său protector, care îi vine în ajutor, care îi trimite oracole, iar dacă pentru alţii este periculos, în schimb îşi cunoaşte copiii şi îi menajează.

Sigmund Freud în Totem şi Tabu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Englezul, confruntat cu ceva anormal, va pretinde întotdeauna că aşa ceva nu există. Dacă nu poate pretinde asta, se va uita prin acel obiect sau împrejurul lui, ori deasupra sau dedesubtul lui sau în oricare altă direcţie decât cea către el. Dacă, cu toate astea, îl forţezi să privească înspre el, va pretinde deodată că vede acel obiect nu ca ceea ce este, ci ca ceva ce i-ar place să fie.

citat din James Agate
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Individul care nu se interesează de semenii săi este acela care întâlneşte cele mai mari greutăţi în viaţă şi care este cel mai periculos pentru societate. Printre aceste fiinţe se găseşte cel mai mare număr de rataţi.

citat clasic din Alfred Adler
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiile servesc la tiranizarea sau la justificarea sau la cinstirea sau la defăimarea sau la tăinuirea obişnuinţelor: pesemne că doi oameni cu principii identice le pot folosi pe acestea în scopuri fundamental diferite.

aforism celebru de Friedrich Nietzsche din Dincolo de bine şi de rău, Aforisme şi interludii
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu sunt un om în adevăratul înţeles al cuvîntului. Nu sunt un om ca toţi ceilalţi, un om în carne şi oase, un bărbat născut din femeie. Nu am venit pe lume precum semenii mei. Nimeni nu mi-a vegheat leagănul, nici primii ani de viaţă. Nu am cunoscut nerăbdarea adolescenţei sau siguranţa legăturilor de familie. Eu – şi voi spune asta în auzul întregii lumi, fie că mă credeţi sau nu – sunt doar o figură născută dintr-un vis... Exist numai pentru că cineva mă visează, cineva care, dormind, mă vede mişcându-mă, actionând şi trăind – sau, chiar acum, rostind aceste cuvinte.

citat clasic din Giovanni Papini
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum poţi tu să îţi asumi responsabilitatea pentru alţii, când tu nu ţi-o asumi complet pentru tine? Când nu îţi asumi responsabilitatea 100% pentru viaţa pe care o ai, iubirea pe care o ai sau nu, banii pe care îi ai sau nu şi pentru orice este sau nu în viaţa ta în acest moment. Cum ai putea să fii un exemplu şi să fii sprijin pentru alţii? Când eşti o victimă a circumstanţelor, când îţi petreci jumătate din viaţă dând mult din gură despre ce o să faci şi cealaltă jumătate găsind scuze pentru că nu ai făcut, cum ai putea să faci ceva pentru semenii tăi? Nu e uşor să ajungi alfa, dar faci un pas foarte mare în direcţia bună atunci când faci primul pas. Asumă-ţi responsabilitatea şi spune: întreaga mea viaţă este consecinţa şi rezultatul acţiunilor mele din trecut. Îmi pot schimba întreaga viaţă, schimbându-mi acţiunile şi comportamentele.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare unde găsesc ei aceste linii în natură? Eu pot să văd doar întreguri luminoase sau obscure, planuri care avansează sau planuri care se retrag, reliefuri sau fundaluri. Ochiul meu nu percepe linii sau detalii.

citat celebru din Goya
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care este folosinţa pasiunilor şi cum pot fi ele numărate. Observ, în afară de aceasta, că obiectele care mişcă simţurile, nu provoacă în noi pasiuni diferite pentru toate diferitele lucruri ce sunt în ele, ci numai prin felurile deosebite în care ne pot face rău, sau ne pot folosi, sau în general pot să ne intereseze şi că folosinţa tuturor pasiunilor constă în aceea că fac sufletul să voiască lucrurile pe care natura le dictează a ne fi folositoare şi să persiste în această voinţă;şi că, aceeaşi tulburare a spiritelor, care de obicei pricinuieşte pasiunile, dispune corpul pentru mişcările care servesc la executarea acelor lucruri. De aceea, spre a le număra, trebuie numai să examinăm în ordine, în câte feluri deosebite - şi care să ne intereseze - pot să fie mişcate simţurile noastre de obiectele lor.

Descartes în Pasiunile
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asumarea reponsabilităţii reprezintă privilegiul celor mai puternici oameni de pe pământ. Cum poţi tu să îţi asumi responsabilitatea pentru alţii când tu nu ţi-o asumi complet pentru tine? Când nu îţi asumi responsabilitatea 100% pentru viaţa pe care o ai, corpul pe care îl ai, iubirea pe care o ai sau nu o ai, banii pe care îi ai sau nu îi ai, pentru orice este în viaţa ta – cum ai putea să fii un exemplu şi să fii şi sprijin pentru alţii? Când eşti o victimă a circumstanţelor, când îţi petreci jumătate din viaţă dând mult din gură despre ce o să faci şi cealaltă jumătate găsind scuze pentru că nu ai făcut – cum ai putea să faci ceva pentru semenii tăi?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare învaţă câte ceva de la aproapele sau neamurile sale: cedează sau capătă, pierde sau câştigă, uită sau acumulează activităţi, impulsuri sau obiceiuri.

citat din Antonio Gramsci
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părerile despre semenii noştri ni le formăm după noi înşine. Îi măsurăm pe alţii după măsura noastră, dar faptul că ştim bine că există şi alte morale sau moduri de a gândi şi de a fi, are o prea slabă influenţă asupra judecăţii noastre.

citat din Gian Dauli
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântăreţ sau vates, este fără obiect a ancheta un poet asupra filosofiei sau nefilosofiei sale, aplicându-i un test, oricare ar fi acesta.

Alexandru Paleologu în Ipoteze de lucru (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andromeda, Pegas, Perseu, Cefeu!... Ce nume sunt acestea? Am pierde poate prea mult timp, arătând cine au fost Perseu, Cefeu, etc. Le veţi găsi în mitologie, dacă vă interesează poveştile tuturor acestor eroi, cari pot fi amuzante, dar cari pentru ştiinţa cerului nu mai servesc. Aveau rostul lor aceste fiinţe mitologice, când se vorbea în vechime de steaua din părul Casiopeei, sau de cea din Ochiul Taurului. E destul de poetic să vezi doar stelele ce reprezentau odată aceste fiinţe.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!