Munţi întroieniţi.
Alpinişti îmbujoraţi
Pe creasta albă.

haiku de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întroieniţi

Ninge încetişor în tâmplele noastre,
Pe buclele mari se aşează ani fulguiţi,
Luceşte în noi frigul din nopţi albastre,
În nămeţi de regrete stăm întroieniţi.

Viscole suflă prin suflete degerate,
Priviri şuierânde scrutează troiene,
Ne spunem doar cuvinte înserate,
Veşnic întroieniţi în trăiri tolstoiene.

Suntem ca nişte copaci desfrunziţi,
Cu crengile sterpe de vânt răvăşite,
Viscoliţi în destine şi puţin putreziţi,
Întroieniţi în remuşcări nesfârşite.

poezie de Paul Aelenei din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luptându-se cu oboseala, cei doi alpinişti şi-au continuat drumul pe creasta care şerpuia. Hillary se întreba, destul de îngândurat, dacă vom reuşi să răzbim. Am ajuns la o nouă cotitură, în faţă creasta cobora abrupt şi din punctul în care ne aflam se vedea Tibetul. M-am uitat în sus şi deasupra noastră am văzut un con de zăpadă rotunjit. Ne-am înfipt pioleţii de câteva ori, am mai făcut cu atenţie câţiva paşi, şi iată-ne, pe Tensing [sic!] şi pe mine, pe vârf.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urgie Albă.
Ca după vijelie
Întreaga urbe.

haiku de Mihai Cucereavii (23 aprilie 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

O creaţie bună, fără de greşeli gramaticale şi ortografice, e ca o haină albă, curată, iar una, în aceeaşi măsură, dar cu greşeli, e ca o îmbrăcăminte stropită de noroi. Dacă ea nimereşte în ochii "criticului" ics, o face... praf (obială)! Pe ea... şi pe autor.

aforism de Mihai Cucereavii (30 august 2020)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imediat m-am oprit ca să mai fac o poză, de data aceasta cu Creasta Sud-Estică, cea pe care urcasem. Focalizând imaginea pe nişte alpinişti care se apropiau de vârf, am observat ceva ce-mi scăpase până atunci: spre sud, unde cerul fusese senin cu o oră înainte, Pumori, Ama Dablam şi celelalte vârfuri mai joase din jurul Everestului erau acum ascunse în spatele norilor.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ora nouă erau pe Vârful Sudic şi priveau lung la creasta îngustă care ducea la vârful propriu-zis. O oră mai târziu se aflau la baza a ceea ce Hillary a descris ca fiind "cel mai spectaculos obstacol de pe creastă - o stâncă înaltă de aproape 12 metri... Stânca în sine, netedă şi cu foarte puţine prize, ar fi putut să fie un traseu interesant pe care un grup de alpinişti experimentaţi să-l încerce într-o duminică în Lake District, dar aici era o piedică pe care nu o puteam trece cu forţele noastre plăpânde".

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe 22 mai 1963, Tom Hornbein, un doctor în vârstă de treizeci şi doi de ani din Missouri, şi Willi Unsoeld, treizeci şi şase de ani, profesor de teologie din Oregon, au ajuns pe Everest urcând pe Creasta Vestică, traseu pe care nu se încumetase nimeni să îl încerce până atunci. Vârful mai fusese atins de patru ori, de către unsprezece oameni, dar traseul de pe Creasta Vestică era considerat mult mai dificil decât cele două deja consacrate: Şaua Sudică şi Creasta Sud-Estică sau Şaua Nordică şi Creasta Nordică. Ascensiunea lui Hornbein şi a lui Unsoeld a fost - şi încă este - aclamată, pe bună dreptate, ca una dintre cele mai importante escaladări din istoria alpinismului.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb

Un vers alb,
o îmbrăţişare albă,
o floare albă,
catarg alb,
răsturnat în mare albă,
răscruce de privire albă,
curcubeu alb,
un zâmbet alb
dintr-o inimă roşie,
doar ea culoare
mai roşie ca albul,
mai albă ca roşul...
şi din nou alb...
mână albă,
flacără albă azi,
flacără albă mâine,
zi albă,
alb azi,
zile albe,
mâine alb,
obsedant alb,
alb...
alb...
alb...
şi din nou,
îmbrăţişări albe,
amurg alb
într-o privire albastră
şi apoi
răsărit albastru
într-o privire albă...

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii – rob(oţ)ii Timpului.

aforism de Mihai Cucereavii (17 iulie 2008)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerii vin, bătrânii se duc.

aforism de Mihai Cucereavii (2 aprilie 2008)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi dă un ou ca apoi să-ţi ia un bou.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu tot ce se tipăreşte, se citeşte.

aforism de Mihai Cucereavii (17 septembrie 1970)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munca îl face pe om Zeu.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ataraxia – pilula longevităţii.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este un joc de şah cu Moartea.

aforism de Mihai Cucereavii (8 decembrie 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii mor, dar fotografiile rămân.

aforism de Mihai Cucereavii (13 mai 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna se teme de Adevăr.

aforism de Mihai Cucereavii (18 mai 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa din Dragoste răsare.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoaşterea de la curiozitate începe.

aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viteza e soră cu moartea.

aforism de Mihai Cucereavii (14 decembrie 2012)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!