Diferență. Unui bogat
Eu sunt poet. Mă știe orișicine,
Deși nu-s demnitar și sunt sărman...
Tu ești bogat ca nimeni și-o duci bine...
Eu s-ar putea s-ajung cândva ca tine,
Tu, chiar să vrei, nu poți s-ajungi... Clément.
epigramă de Clement Marot din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Poți să te duci la toate piesele despre care știi că sunt bune, poți să te duci la Operă, la cinematograf, la filme cuviincioase, poți să te uiți la televizor la tot cei ziditor, la tot cei frumos. Noi nu suntem exclusiviști. Te poți folosi de toate lucrurile bune și frumoase pe care le-a dat Dumnezeu. Dacă nu vrei tu să te duci la teatru, poți să nu te duci, nu te obligă nimeni, dar să știi că ocolești o sursă de cultură și nu numai de cultură, chiar de înnobilare.
citat din Teofil Părăian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-ai mai sta, când ești de mult plecat
Totuna sunt veninul și dulceața,
Chiar binele și răul par la fel,
Ești conformist și, totuși, ești rebel
Plângând, tu râzi; așa îți trece viața...
Răspunzi cu "Da!", deși ai spune "Nu!",
Rămâi pe loc, când tu dorești să fugi,
Și-oricât de sincer pari, minciuni îndrugi,
Căci, vai!, tu singur nu mai ești chiar tu.
Tu furi și-apoi, căit, tu dăruiești,
Ai vrea să urli, dar îți place mut,
Ai câștigat și, totuși, ai pierdut,
Pretinzi dreptate, deși drept nu ești!
Ești prea bogat, dar fără căpătâi,
Iubești săracii; de fapt, îi subjugi,
Ateu fiind, faci la icoane rugi,
Ai vrea să pleci din gașcă, dar rămâi...
Prea ești deștept, când proștii te-nconjoară,
Și familist, când de la dame vii,
Faci fapte bune, doar când faci prostii,
Ești înăuntru, doar când ești... afară.
Ești extremist, când vrei să fii de centru,
Tu, om de dreapta, ești de stânga - vai!,
E ca și cum în Iad ai fi în Rai,
Ești "contra", mai întâi, și apoi "pentru".
De ce-ai mai sta, când ești de mult plecat?
Nimeni nu vrea de tine să mai știe,
Doar Dumnezeu, se pare, te-a iertat
Și vrea să te redea pe tine ție!
poezie de Dumitru Sârghie din săptămânalul "Linia întâi" (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Comori ascunse
Omule sărman, să-mi ceri,
Și-am să-ți dau un colț de pâine,
Căci mereu îmi mai rămâne,
Din lumeștile-mi averi,
Omule sărman, să știi,
Că mai am și pentru tine,
Un vremelnic gând de bine,
Și că pot a te iubi,
Chiar de soarta ta e tristă,
Și de ești răzbit de boală,
Chiar de nu ai fost la scoală,
Și de n-ai în jeb batistă,
Chiar de casa ți-e sub scară,
Și averea un rucsac,
Pentru tine pot să fac,
Un crâmpei de primăvară...
Doar speranță de ți-am dat,
Nu mai multă de un leu,
Tot pe-atât câștig și eu,
Căci am suflet mai bogat...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești supărat că sunt multe cheltuieli și puțini bani? Mai bine fii supărat pe capacitatea ta actuală de a produce bani. S-ar putea să ți-o îmbunătățești. Ești supărat pe partenerul de cuplu pentru că te face gelos? Mai bine fii supărat pe partea din tine care se simte slabă, neiubită, cu teama de a fi părăsită. S-ar putea să te vindeci. Ești supărat pe oameni și întâmplări? Nu vei putea controla niciodată lumea exterioară. Preia responsabilitatea și acțiunea în lumea interioară și s-ar putea să descoperi împlinirea.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar fi bine
Ar fi bine să poți
Secundei un bine
De nu mai sunt hoți,
Să te fure, un cine?
Jefuiți-mă toți
Sunt omul bogat
Am turme de vise
Și-un magic regat!
Și vă cânt pe la porți,
Că am mult de umblat,
Dacă nu mai sunt roți
Avem pas rourat!
Doar atât mă iubești?
Ce târzie mirare!
Hai, spune, dă-mi vești
Sunt un semn de-ntrebare!
Ia-mă-n brațe la tine
Dacă vrei să-ți mai fiu!
Pe corabia mea
Încă nu e târziu!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt bogat cu sufletul
Sunt bogat cu sufletul
Și mie mi-e de-ajuns,
Fără să-mi pierd zâmbetul,
Dragoste nu m-ai învins!
M-ai văzut inferior,
Că n-am clasă socială,
Dar eu în interior
Am un suflet, tu ești goală...
Ești mai rece ca o iarnă,
Mai amară ca pelinul,
Ochii tăi încep să cearnă,
Dau afară tot veninul.
Poți să plângi atât cât vrei,
Lacrimile tale-s seci,
Cât au plâns și ochii mei
Tu în lacrimi să te îneci.
Vreau să simți și tu durerea
Ce-am simțit-o eu cândva,
Când îți imploram iubirea
Și m-ai scos din viața ta.
poezie de Razvan Isac (12 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai mare bogăție
"Cea mai mare bogăție
Dintre lucrurile date
Este aceea s-aibe omul
O deplină sănătate."
FTA
Când ochiul tău privește-n zare
La pomii ce în floare au dat
Și poți vedea așa splendoare
Tu ești bogat, foarte bogat.
Când gura ta dă fredonare
La ce-i măreț și luminat
Mult mai măreț de cât vioare
Ce lucru vrei mai minunat?
Când glas de păsărele cântă
Un cânt măreț și iubitor
S-auzi cum ele binecuvântă
Ce vrei tu mai înălțător?
Când poți cu mâna a bea apă
Cu ea să duci bucata-n gură
Chiar de e pâine doar și ceapă
Ești bucuros peste măsură?
Când încă o zi plină cu soare
S-o vezi în voie ești lăsat
Și altul tânăr, acesta moare
Ce zici, ești binecuvântat?
Când ai pe lume sănătate
S-o ai în corpul tău din plin
Mai poți trăi în răutate
Și murdări darul divin?
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu m-a creat să împlinesc o slujire anume. Mi-a încredințat să fac ceva ce nu a mai dat nimănui. Am o misiune... Sunt o verigă într-un lanț, o punte de legătură între persoane. Nu m-a creat pentru nimic. Voi face lucrarea Sa; voi fi un înger de pace, un martor al adevărului acolo unde sunt... De aceea voi avea încredere în El. Orice sunt, nu pot fi aruncat afară. Dacă sunt bolnav, boala mea s-ar putea să-I slujească Lui; îndoielile mele s-ar putea să-I slujească Lui. Dacă sunt în suferință, durerea mea s-ar putea să-I slujească Lui. El nu face nimic în zadar. El știe ce face. S-ar putea să-mi ia prietenii, s-ar putea să mă arunce printre străini, s-ar putea să mă facă să mă simt singur, să-mi scadă curajul, să-mi ascundă viitorul de mine. Totuși, El știe ce face.
citat clasic din John Henry Cardinal Newman (1870)
Adăugat de Nana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Refuz. Unei doamne îndrăgostite de versurile mele
Nu viN, deși îmi simt regretul
Mai crunt decât a fost sodomul
Dar n-aș voi să piardă Omul
Ce-a câștigat cu greu... Poetul.
epigramă de Clement Marot din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calițăți trâmbițate
Bogată, cultă și frumoasă
Sunt calități cu-adevărat
Nu când le trâmbițezi la masă
Ci, când eu însumi le... constat.
epigramă de Clement Marot din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
- I-am scris iubitei să știe
Că știu că mi-e infidelă,
Însă ea, ce infamie,
Mi-a răspuns cu-o ritornelă.
Deci: în taină-a complotat
Cu un ipocrit anost
Și i-a spus că am mâncat
Niscaiva slănină-n post.
Lucrătura nu dă greș -
Gealați șase se uniră
Și-ntr-o zi mă încolțiră,
Mă legară fedeleș.
În chilia mea fu chinul -
Pentru monstruoasa vină,
Prindeți-l, strigă hainul,
Clement a mâncat slănină.
poezie clasică de Clement Marot, traducere de Teodor Crișan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au trecut anii
Am îmbătrânit
Mi s-au ars coatele și tălpile
am ajuns să fiu ca o năluca
necunoscută de nimeni, neîmblânzită
cu ochii sticliți
și burta flămândă
trențele, zdrențele
s-au răsfățat cândva
ca un fuior călător
pe pulpă și pe umeri
acum au căzut adânc în pământ
sunt goală
sunt descoperită
cocoloșită ca o muscă
pe o balegă strivită de copită
sunt și nu-s
sunt
cu frica și spaima
m-am împrietenit
cu vaca și porcul
cuvânt
sunt și nu-s
în gară, pe peroane
am fost cândva ca o furnică
ca o albină
ca o veveriță
acum nu mai sunt
acum mai sunt ce-am fost
când n-am mai vrut
sa fiu ce sunt
poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poți fi "om adevărat" chiar dacă ești un om sărac și poți să fii un om foarte bogat dar totuși să fii un "om mic" și chiar un "om de nimic", deși, doar câteva "nimicuri" te pot face "om mare" cu adevărat dacă renunți la toate nimicurile tale păcătoase și mai ales la tine însuți și te pui cu totul la dispoziția lui Dumnezeu; Creatorul, Domnul și Stăpânul omului și al tuturor lucrurilor văzute și nevăzute.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Sandu Gabor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adela: Unde mergem?
Nistor: Unde vrei tu; alege!
Adela: Hai în parc.
Nistor: Hai...
Adela: Cum vrei să mergem? Pe jos sau cu taxiul?
Nistor: Cum dorești, sau cum crezi că ar fi mai bine. Desigur, pe jos, alături de tine, ar fi mult mai plăcut, doar e vară și e cald, dar există riscul de a fi descoperiți cu ușurință și nu vreau să fim deranjați, deși... Uite, ar fi totuși o modalitate de a mă feri de curioși... Ce zici, acum, cu șapca asta, mai pot fi recunoscut?
Adela: Ah, Nis, nărodule... Pentru mai multă eficiență, trageți-o mai bine pe ochi!
Nistor: E mai bine așa?
Adela: Da. Dar ar putea fi și mai bine dacă ai reuși să te faci mai scund.
Nistor: Mai scund? Mi-ar plăcea și mie, dacă s-ar putea, dar asta chiar e imposibil. Deci, rămâne varianta cu taxiul; bineînțeles, e mai rapid și mai sigur.
Adela: Atunci hai cu taxiul.
Nistor: Hai!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capcanele timpului
Eram altfel cândva, cu toții...
Nu ne plângeam pe atunci morții;
Și chiar și noi eram mai vii...
Mă-ntreb dacă mai știi?!
Mai știi de unde vii, hai spune:
De ce ții astăzi cont de lume
Și uiți de tot ce ți-ai promis...
Mai știi c-aveai un vis?
De ce pretinzi că nu mai ești,
Astăzi, tu - cel ce-ai fost?
Împreună, am scris povești...
Îți știu povestea pe de rost!
Nu poți nega că ai uitat,
De vremea când îți permiteai,
Să fii TU: cel adevărat...
De vremea când trăiam în Rai!
Mă-ntreb ce oare te-a făcut,
Astăzi, să fii absent,
S-ajungi de nerecunoscut,
Atât de neglijent?
Atât de mic în ochii mei!
Mă doare să te știu,
Astăzi, atâta de pustiu,
De parcă nu mai vrei,
Să simți ce-nseamnă să trăiești
Cu-adevărat, să faci -
Parte din acele povești,
Ce azi te fac să taci...
Spune-mi, încotro ai de gând,
Să te îndrepți acum?
Oare-ai putea să fii mai blând,
Cu tine-n primul rând?
De tot ce am trăit cândva,
Observ că ai uitat!
Astăzi, aspiri spre altceva...
Cine-o fi vinovat?
Viața? Deși nu sunt convins
Că ea mi te-a furat...
Mă-ntreb cine oare te-a-nvins?!
Și de ce mi te-a luat?
....................................
Credeam că scopu-i altul;
Al tău, al meu, al nostru...
N-aș fi crezut că timpul
Este, de fapt, un monstru...
poezie de Andrei Ș.L. Evelin (2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
D-rei G.
Nu-s poet cu faimă mare,
Recunosc, dar am o scuză,
Sunt și eu poet, duduie,
Pe cât ești mata de muză.
epigramă de Sandu Russu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alerg către cer
Tu ești viața și Dumnezeul meu viu
Tu ești fericirea de-acum
Cu îngerii-n ceruri m-ai pus să fiu
Tu, Doamne, ești singurul drum.
Nicicând fără Tine să zbor n-aș putea
Nimic fără Tine nu sunt
Alerg către Tine pe-o rază de stea
Purtată pe aripi de vânt.
Tu ești Dumnezeul puternic și drept
Nimic fără Tine eu nu-s
Mi-ai pus o credință și-o inimă-n piept
Iubire prin Domnul Isus.
Alerg către cer
Alerg către cer
Spre Tine, o, Doamne Isus
Mi-e sufletul plin
De-al zilei senin
De tot ce în dar mi-ai adus...
poezie de Adriana Cristea (4 aprilie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt... ești...
Speranță sunt... spre tot ce-i bine
Sunt strop și cad ușor pe tine;
O clipă sunt și,
mă opresc să-ți mângâi visul
cu mine...
Îmi ești ocean și mă răsfeți
Cu ochii tăi să râd mă-nveți
Și-o fericire să pot păstra cu mine încă
zece vieți!
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui tânăr modest
De vrei să nu te știe nimeni
Că ești poet, că te inspiri,
Aruncă-ți versurile-n mare,
Sau publică-le-n Convorbiri!
epigramă de Dimitrie Teleor din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Fior
Privirea ta - cântec zurliu,
Eu am ucis cu nepăsare,
S-ajung la tine nu mai știu,
Aș vrea să vin, dar prea mult doare...
Surâsul tău - parfum de rouă,
Eu l-am deschis cu un suspin,
Te văd plângând atunci când plouă,
Dar eu la tine n-am să vin...
Și ochii tăi - safire de-aur,
Îi mai privesc și-acum în vis,
Sunt egoistă, nu te caut,
Dar te iubesc, mereu ți-am zis...
Povești mai știu despre iubire,
Dar ca a noastră alta nu-i,
Tu vrei să prinzi a mea privire
Cu o frânghie, să o-ncui.
Genele-mi plâng, doar luna știe,
Cât de aprins e focu-n mine,
Dar mă gândesc cum o să fie,
Dac-am s-ajung plângând la tine.
poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!