În tabără
În munți, în tabăra de mate'
Înveți atâta, cât se poate,
Dar la sfârșit ei s-au ales cu
Un dor nespus... de Eminescu.
epigramă de Maria Ioniță din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Constatare
S-au luat în piept, ca vântul,
Adevărul cu Cuvântul;
Adevărul era una,
Vorba... soră cu Minciuna.
epigramă de Maria Ioniță din ziarul "Viața Buzăului" (10 ianuarie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de concediu pe litoral
Duși de undele marine,
Amândoi gândim nespus:
Ea, la toamna care vine,
Eu, la banii ce s-au dus.
epigramă de Gheorghe Penciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nistor: Trădătoare blondă! Doar ce l-ai asigurat pe șefu' de sprijinul tău necondiționat și ai și dat fuga în tabăra opusă, să te aliezi cu reclamanta!
Maria: Vrei să taci, cap sec?!
Nistor: Vrei cumva să spui că n-ar fi așa?
Maria: Evident, zevzecule! Dacă sunt de partea lui Luci, nu înseamnă că Lia mi-ar fi dușman. Întâmplător, îmi place de ea, ca persoană și o consider prietena mea; ceea ce nu poate fi valabil și-n cazul tău.
Nistor: Asta s-o crezi tu; nu se poate să te pui bine cu ambele părți!
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de Eminescu
Pe aceeași ulicioară
se zbate-n miezul nopții
în tremur fără de sfârșit
dorul de EMINESCU.
La steaua bolților
albastre și tăcute
luceferi-mi trezesc
dorul de EMINESCU.
Pe lacul liniștit
cuprins de iz de tei
îmi fulgeră-n scrisori
dorul de EMINESCU.
Pe lângă plopii fără soț
seara pe deal se lasă
și arde-n somn de păsărele
dorul de EMINESCU.
În freamătul de codru simt
că prea departe sunt de tine
și-un singur dor mai am
dorul de EMINESCU.
poezie de Gheorghe Burdușel
Adăugat de Gheorghe Burdușel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ion Ion Țiriac, Maria Marinescu și... Eminescu
În versuri, el a vrut s-o cucerească,
Ba mai mult, s-o copleșească.
Dar fiind puțin cam turmentat,
"Mai am un singur... drog" i-a recitat.
epigramă de Mike Farkas
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbetul tău
îmi lipsește zâmbetul tău
care îmi lua toate apăsările
mai ales acum
când frunzele migrează
și zilele devin tot mai gri
când focul trosnește în sobă
și eu singur privesc cum dârele de lumină
par a scoroji pereții
când străzile s-au golit de pași
și tăcerea parcă mușcă din mine
împrăștiindu-mi gândurile...
îmi lipsește zâmbetul tău
acum când se lasă noaptea
și totul devine iluzie
când țigara mă frige-ntre degete
și eu trag adânc ultimul fum din chiștoc
lăsând scrumul să cadă aiurea...
de ce nu vii măcar în visul meu
unde-a rămas atâta loc?
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta veșnicie...
.. De haosuri eterne cu aștri murmurând
Nostalgic se lovește frântura mea de gând
De unde-n Eminescu atâtea Universuri...
Atâta Veșnicie... De unde-n Eminescu...
De unde... dulce mama și grelele scrisori
Și codrii de aramă cu albăstrii de flori
De unde Cătălina, de unde Cătălin
Scăldat în foc de soare Luceafărul divin
De unde și Cezarul și plopii fără soț
Și greco-bulgărimea, Fanarul cu iloți
De unde lac cu nuferi, mijloc de codru des
Și vreme ce tot vine și valuri ce tot trec?!
Suntem români și punctum... zic aștrii împletind
În mreaja de văpaie frânturile-mi de gând
Din noi născu Poetul atâtea Universuri
Atâta Veșnicie... Atâta Eminescu...
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniște
Atâta liniște acum
Și atâtea lacrimi uscate.
Atâta teamă, de mă înfioară.
Și atâtea amintiri de odinioară.
Atâta liniște, de mă înspăimântă,
Și tot atâtea cuvinte îmi sunt rugă.
Atât sfârșit într-un nou inceput
Atâta regăsire în tot ce n-am avut.
Atâta liniște, de un perpetuum nesfârșit.
Atât zbucium între două ființe rătăcite.
Atâta nemurire într-o viață fără de trăire
Atât cât cuprinde vântul într-o adiere.
Atâta liniște cât poate cuprinde noaptea în vise,
Și tot atâtea speranțe renasc diminețile.
Dimineți, punți între noi neatinse,
Pure, descrise în cuvinte doar scrise.
Atâta liniște...
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Eu... Rămân doar comandantul... Sau condamnatul misiunii, mai bine zis. Atâta tot! Nimic mai mult.
Maria: Nu-i așa, Luci... Ești tot tu, așa cum te știam. Așteaptă doar să ajungem înapoi, pe Terra, să vezi cum te vor înconjura iarăși o mulțime de tinere frumoase. Ai de unde alege. Deci, nu vei rămâne niciodată singur; nu s-ar putea. Nu tu!
Lucian: Te rog, blondo! Nu-mi aminti de ele! Nu-i momentul potrivit. Nu mă interesează, nici una! Alesesem deja...
Maria: Da, știu, tu o alesesei pe Lia, încă de atunci, de mult timp...
Lucian: Am ales greșit, se pare... Însă doar ea mă interesează. Nici o alta. Asta e... Mai și pierzi în viață, nu poate fi totul așa cum ți-ai dori... Ar fi prea frumos. Doar nu trăim în basme... Ce credeam?! Cât de naiv puteam oare fi? Tocmai eu?! Hmm... Aici e vorba de realitate, nu de povești.
Maria: Totul, Luci?
Lucian: Păi, da... Restul dorințelor mi s-au împlinit, aproape toate. Cea mai importantă însă, tocmai s-a îndepărtat teribil... Ascultă, mă simt mult mai bine acum, așa că te poți întoarce liniștită, să mănânci. Eu te-am întrerupt de la masă și nu aveam nici un drept să fac asta.
Maria: Nu-mi mai e deloc foame.
Lucian: Atunci, te poți întoarce la Nick, probabil te așteaptă nerăbdător și nu vreau să ai din nou probleme cu el, mai ales nu din cauza mea! Nu din nou. Pricepi?
Maria: Nick?! Lasă-l în pace pe Nick! N-am nici un fel de probleme cu el. Cu excepția uniformei ăleia, pe care o poartă într-una. Ar lua-o și ca pijama, dacă s-ar putea...
Lucian: Hmm...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evoluție
Dumnezeu a făcut omul
iar la sfârșit (i)-a pus
două puncte
caută-Mă
după care l-a așezat
printre ispite
și omul a început
să-L caute
și cu cât îl căuta mai mult
cu atât începea să vadă
până când cele două puncte
s-au făcut ochi
... într-o inimă
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recomandare
Ce căldură,
Se topește limba-n gură!
Cred că nu ar merge rău
Niște țuică de Zalău!
epigramă de Maria Ioniță din ziarul "Viața Buzăului" (10 ianuarie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta foc, atâta cer
Atâtea lucruri sfinte
Peste'ntunericul vieții
Ai revărsat, părinte!
citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Despre cupluri
- I-a lovit fatalitatea!
Am conchis, gustând desertul:
Vrând să-și afle jumătatea,
S-au ales, de fapt, cu sfertul...
epigramă de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din suferință, înveți lecția umilinței. Din eșecuri, înveți lecția stăruinței. Din deznădejde, înveți lecția supraviețuirii. Iar visând, înveți lecția speranței. Dar numai din dragoste înveți lecția fericirii.
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Lucian: Gata, Mihai! Cum e cu matematica pentru mâine?
Mihai: După două zile de pregătire cu tine, mă simt cu adevărat superpregătit pentru orice concurs la mate. Dacă te cunoșteam mai demult, până acum eram as; nu înțeleg cum de cei doi prieteni mai vechi ai tăi nu s-au orientat tot spre mate.
Lucian: I-a atras altceva, doar nu era obligatoriu să aleagă tot matematica; fiecare a mers pe drumul său...
Mihai: Și tu; de ce ai ales matematica?
Lucian: Eu?! Nu știu de ce; asta mi-a plăcut de mic. De fapt, cred că matematica m-a ales pe mine... Înainte de a fi învățat să vorbesc bine, corect, am învățat singur să număr și să socotesc, de parcă aveam matematica în sânge. Când alți copii preșcolari de seama mea se jucau cu diverse jucării, eu preferam să răsfoiesc cărți; cărțile de matematică. La întrebarea "Ce vrei să devii când vei fi mare?", aveam mereu, negreșit, un singur răspuns, foarte clar: "Matematician"... Așa spuneam oricui mă întreba. Matematica a fost, într-un fel, prima mea mare iubire...
Mihai: Prima? Interesant... Asta înseamnă că ar exista și o a doua; care ar fi aceea?
Lucian: A doua? Nu, nu încă...
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 6 comentarii până acum.Țăranul
Între cer și-ntre pământ,
Fie ploaie, fie vânt,
El, cu mâinile crăpate,
Duce pâinea țării-n spate.
madrigal de Maria Ioniță din ziarul "Viața Buzăului" (10 ianuarie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste
De când cea care-l admiră
Brusc s-a transformat în floare,
Deodată toți se miră:
El e umbră, ea e soare.
epigramă de Maria Ioniță din ziarul "Viața Buzăului" (10 ianuarie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu
La zidirea soarelui, se știe,
Cerul a muncit o veșnicie,
Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu...
Ne-am ales cu domnul Eminescu.
Domnul cel de pasăre măiastră
Domnul ce de nemurirea noastră.
Suntem în cuvânt și-n toate,
Floare de latinitate
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece.
Mi-l furară, Doamne, adineauri,
Pe înaltul domn cu tot cu lauri.
Mă uscam de dor, în piept cu plânsul,
Nu știam că dor mi-era de dânsul,
Nu știam că doina mi-o furară
Cu străvechea și frumoasa țară.
Am și eu pe lume parte:
Pot îmbrățișa măiastra-ți carte,
Știu că frate-mi ești și-mi ești părinte,
Acum nimeni nu mă poate minte
Bine ai venit în casa nostră,
Neamule, tu, floarea mea albastră.
Suntem în cuvânt și-n toate
Floare de latinitate,
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece!
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Curcubeul" de Grigore Vieru este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Măria Sa Țăranul
Între cer și-ntre pământ,
Fie ploaie, fie vânt,
El, cu mâinile crăpate,
Duce pâinea țării-n spate.
epigramă de Maria Ioniță din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (10 ianuarie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Informație "corectă"
Tot întreabă: unde este
Că de mult ne joacă feste;
Doar un bătrânel i-a spus:
"Caută-n sus, că-n jos s-a dus".
epigramă de Maria Ioniță din ziarul "Viața Buzăului" (10 ianuarie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!