Lui Dorel Vișan (la o aniversare)
Te-am auzit vorbind pe unde,
Mulți ani, am vrut și eu să-ți zic,
Celularul tău nu mai răspunde;
A obosit... de-atâta țârâit.
epigramă de Vasile Iușan din Academice (2011)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Noaptea când...
Unde te ascunzi
de unde să te chem să-mi răspunzi
din oceane din viroage din stânci,
din tăcerile mele adânci,
de unde să-ți dau formă lumească,
te aștept cu ochii ruguri de iască,
câteodată la răspântia unei ore neclare
te-am bănuit ca o plantă umbritoare
dar când am întins mâna ai dispărut
în ce licoare stranie te-am băut,
de unde-ți știu cuvintele, răspunde,
de unde te știu, că nu te găsesc niciunde?
poezie clasică de Mihu Dragomir din Dor (1969)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am ascuns în suflet
Te-am ascuns în suflet,
să nu te rănească nici o bătaie de inimă.
Buimace, te caută visele mele
plânse în ploile toamnei.
Te-am ascuns în suflet,
să nu te plângă nicio lacrimă.
Obosit de-atâta foșnet,
ai adormit pe-un zâmbet.
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngenunchez învingătoare
De-atâta iertare,
Am ajuns a fi înțeleasă...
De-atâta căutare,
M-ai găsit, Iubire...
De-atâtea viscole,
Mi-ai auzit alegerea...
De-atâtea căderi,
M-ai întrebat unde sunt...
De-atâtea lupte,
Mi-ai dăruit sensul...
De-atâtea morți,
M-ai văzut o copiliță...
De-atâtea victorii,
Îți cad în genunchi...
De-atâta viitor,
Mă cutremuri azi...
De-atâta dor,
Îmi permiți să te aștept mereu...
De-atâtea lacrimi,
Devenim grădina tuturor...
De-atâta Rugă,
Mă cuprinzi cu grijă de NOI...
poezie de Diana Zlătan-Ciugureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoaptă
Șoaptă din șoaptă
din șoaptele mele,
șoptiră către tine,
tu nu ai auzit,
tu nu le-ai auzit!
La rândul tău doar ai șoptit
și nu te-am auzit,
eu nu te-am auzit!
sonet de Mariana Șerban
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul din umbră
Mi-ai apărut, din nou, în gând,
Cum te știam: frumoasă;
Erai la ușa mea, sunând,
Și te-am poftit în casă.
-De ce ești trist? m-ai întrebat
Privirea ta e sumbră.
-Când te-am văzut, m-am bucurat,
Dar tu ești doar o umbră.
-Sunt umbră, da, sunt umbra ei,
Dar ea m-a vrut la tine,
A vrut în brațe să mă iei,
A vrut să-ți fie bine.
-Greșeala ei, greșeala mea!
De vină e uitarea,
Căci n-a venit când trebuia
Să-mi fie alinarea.
Acum și-n gând e prea târziu,
Iar visul de iubire
E doar al tău: nu pot să-ți fiu
Decât o amintire.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam și eu să nu mă doară
Ideea că,-n a noastră țară,
Și ciocârliile ne mor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Și fredonam o doină tristă,
Că-n țara-mi nomenklaturistă,
Noi ducem lipsă de popor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam pe străzi, ca un rebel,
Că țara mea n-are drapel,
Cu care eu să mă-nfășor,
De-atâta dor, de-atâta dor...
Cântam, cântam, neîncetat,
De patrie, de neam, de stat,
Și-n gândul tău visam să zbor,
Eleanor, Eleanor
De-atâta dor, de-atâta dor!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Draga mea păpușă...
te-am vrut puternica, te-am vrut independenta
din osul meu ai fost creata- nu din simplu lut
te-am vrut de-o frumusete rara, prin esenta
de o noblete si mai rara eu te-am vrut
te-am vrut senina, fara umbre de tristete
cum vrei mereu un cer albastru, fara nori
cu zambet intalnindu-ma si cu tandrete
indeferent - la miez de noapte sau de zori
te-am vrut mereu asa cum vreau femei frumoase
te-m vrut mereu asa cum vrei si tu- barbati frumosi
te-am vrut mereu ca pe-un cutit taind in oase
si chiar de oasele nu dor- la nebunie dureros
te-am vrut in paturi si te-am vrut pe scene
te-am vrut pe pisc de munte si pe val de mare
te-am vrut mereu in toate pozele obscene
doar intr-o poza- nu te-m vrut- in cea ce doare-
in alte brate nu te-am vrut la nebunie
in alte paturi- nu - si-ntrezaresc
ca-n Univers numai atunci exista armonie
cand sunt iubit, te am si te iubesc
te-m vrut mereu in stanga mea, aproape
te-am vrut mereu in dreapta mea, zambind
sarutul tau mereu l-am vrut cu iz de visini coapte
si licarul din ochi cand stelele se sting
mereu te-am vrut, ducand razboaie pentru tine
mereu m-am vrut in ochii tai cuceritor
si dac- adeseori eram mai rau decat un caine
aveam acelasi sentiment de tainic dor
ca primul meu strabun din pesteri mohorite
la primele ciocniri dintre instinct si fantezie-
femeile exista pentru -a fi iubite
femeia- pentru pura armonie
de-atunci mereu te vreau la nebunie
de-atunci renasc ca Phoenics din cenusa
de-atunci iubito, viata asta-i vie
iar tu iubito- draga mea papusa...
poezie de Iurie Osoianu (22 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obosit de-atâta vreme
A văzut lumina zilei
cu optzeci de ani în urmă.
Azi, prizonier al milei,
glasul lui nu mai răsună.
Obosit de-atâta vreme
petrecută pe pământ,
De moarte el nu se teme,
cum nu se teme de vânt.
Un unghi drept este bătrânul,
orientat către pământ.
Caută cu ochii drumul
care-l duce spre mormânt.
Părăsind lumina vieții,
intră în altă lumină.
Lumina Eternității,
unde-i liniște deplină.
poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare cerească
Am vrut să-ți scriu o poezie,
Dar versul m-a abandonat,
Nici el nu poate să descrie
Ce iarnă grea ne-a condamnat.
Am vrut să-ți spună trandafirii
Câtă durere-i pe pământ,
Dar azi e ziua nemuririi
În cer, în doruri și-n cuvânt.
Am vrut să-ți las un vers din soare
Așa cum tu ai fost mereu,
În ceruri azi e sărbătoare
Și-a lăcrimat și Dumnezeu.
Am vrut să-ți cânte primăvara,
Dar anul ăsta n-a venit,
N-am versuri să descriu povara
Și iarna care ne-a lovit.
Am vrut să-ți scriu o poezie,
Să urce ea la cer apoi,
Dar azi serbăm o veșnicie
Ce a rămas să plângă-n noi.
poezie de Alexandra Mihalache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai bine
Fără cuvinte,
Am vrut să vorbesc cu cerul.
Fără cuvinte,
Am scris toate vocile auzite și...
Nu știu dacă voi fi acolo
Să-ți dau toate amintirile înapoi
Și să-ți aduc răsăritul soarelui la apus
Unde toamna și-a pus frunzele,
Sau marea unde ne uneam
În același orizont
Și curgeam, curgeam
Umplându-ne tăcerile.
Mă uit la amintirile mele...
Te-am ținut un timp infinit cu mâinile
Și am terminat un poem infinit.
Mai bine vino tu
În anotimpuri.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupul
Te-am auzit cum hăuleai departe,
Înfiorând pădurea-nzepezită,
Bătrâne lup cu gura istovită,
Etern pribeag al câmpurilor moarte,
Te-am auzit cum hăuleai departe.
Te-am auzit, și-n ceasurile grele
Ce mă gonesc cu vifore turbate,
Am priceput chemarea ta de frate,
Și-am priceput că-n noaptea fără stele,
Tu ești tovarăș visurilor mele...
Tu, numai tu, neîmblânzită fiară,
Ce-ți strigi pustiei patima flămândă,
Și-n prigonirea câinilor la pândă,
Îți plimbi prin codri ura solitară,-
Tu înțelegi un suflet fără țară...
poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș fi vrut să te scriu...
Când îmi țipă tăcerea prin dor
Și-ntre liniști... durerea m-adie,
Numai tu mă poți trece ușor,
Și-aș fi vrut... să te scriu, poezie.
Te-am văzut la un poale de munte
Clipocind picături de izvor,
Se săltau ciocârlii să asculte
Cântul tău, din cuvânt, 'nălțător.
Te-am zărit, peste lumea uitată
In iubiri, de perechi, pe alei
Intr-un picur de vânt, agățată,
Peste ramul cu florea de tei.
In demultul cuvintelor tale...
Unde floarea plăpândă, de mac.
Adunase tot roșu'-n petale
Să trezească iubiri, care tac.
Te-am văzut străbătând primăveri
Prin parfumul din fânul cosit,
Ori tăcerea din dorul de ieri,
Sau al mâinelui gând, neîmplinit.
Dar se pare ca nu mi-i menirea,
Aș fi vrut să te-adun de prin tot,
De prin câte te-a dus risipirea,
Aș fi vrut să te scriu... dar nu pot.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am vrut cu Tine
Am vrut cu Tine să fiu de mult
Am vrut pe Tine să Te ascult
Am vrut știi bine să fiu a Ta
De-aceea, Doamne, nu mă uita.
Eram o frunză, Tu m-ai cules
Stăteam în lume, Tu m-ai ales
Mi-ai pus pe frunte pecetea Ta
De-aceea, Doamne, nu mă uita.
Răsare luna se-ascunde-n nor -
Flutur de noapte Te-aștept să zbor
Ține-mă, Doamne, în mâna Ta
Tremur de aripi, nu mă uita.
Numai la Tine să vin am vrut
Numai pe Tine Te-am cunoscut,
Ia-mă cu Tine în casa Ta
Să-Ți fiu mireasă, nu mă uita..
poezie de Adriana Cristea (7 iulie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- iubire (vezi și dragoste)
- Iubirea nu înseamnă să-ți lași sufletul să fie un teren de joacă pentru nebuni, ci un ring de dans unde nu ai voie să te oprești, unde trebuie să reziști până la capăt, indiferent de muzica pe care o auzi, indiferent că-ți place sau că nu-ți place, că ai obosit, că-ți este frică... În infinit nu există popas. Dacă ai obosit, îți tragi răsuflarea din mers.
definiție de Chris Simion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În general vorbind, dragostea este esența tuturor lucrurilor. Nici un lucru durabil nu există fără dragoste. Chestie de atitudine a culturii. În particular vorbind, nici eu nu știu ce este. Mulți de-a lungul timpului s-au întrecut să o definească, să o explice ca gen de manifestare și ca dovadă nici astăzi subiectul nu este pe deplin clarificat.
citat din Vasile Ghinea
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde dai și unde crapă
Dictatorului cu toții am vrut
Să-i batem în sicriu un cui.
Dar n-am știut
Câți vor veni în urma lui.
epigramă de Vasile Iușan din Lume multă, oameni puțini (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând
Nu trebuia să-ți spun
niciodată
cât de mult te-am iubit
aș fi vrut să-mi fii
și apa
și focul
eu, să-ți fiu acatist
și-n toamna răstignirii
pe-atele de Christ
să te plimb cu șareta
prin gândul meu
spre Calea Lactee
poezie de Ion Velea
Adăugat de Ion Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
La crâșma lui Vasile...
La crâșma lui Vasile
E mare-nghesuială
Se dă azi de pilealaă
C-a fost închis trei zile...
Nu... nea Vasile frate
Că el e om cinstit
Pe nimeni n-a prostit
Ba chiar a dat și-n rate...
La crâșma lui Vasile
Vin oameni cu găleata
Se-agită Doamne ceata
Sunt mulți ce au și pile...
Au pile de o viață
De când Vasile, omul
Servea la țoiuri romul
Pe la tarabe-n piață...
La crâșma lui Vasile
Cu bune tratamente
Se fac și-abonamente
Pe-ngălbenite file...
Abonamente care
Dau totul pe măsură
Vorbind de băutură
Dar nu și de mâncare...
La crâșma lui Vasile
Bea omul și nu-i pasă
Că până-ajunge-acasă
Ficatu-i e fitile...
La crâșma lui Vasile
Mor oamenii cu zile...
poezie de Gheorghe Gurău (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog bovin
Despre cei cu limba lată
Se vorbește că, odată,
Tot păscând într-o poiană,
Boul o-ntâlni pe vacă.
Brusc le reveniră-n minte,
Dulci, aducerile-aminte,
Dar să facă pe eroul,
Vorba o deschise boul:
- Ți-amintești, frumoasă Vineri,
Când eram și noi mai tineri...?
Te-am văzut și m-ai plăcut,
Când te-am vrut, te-am și avut,
Iar te-am vrut, te-am tot avut,
N-ai mișcat, nici n-ai gemut...
Vaco...!
Vaca, foc de supărare,
Cu codița-ntre picioare
Fără nici-un chef de șagă,
Mai că începu să ragă,
Dar cu toată supărarea,
Stăpânindu-și indignarea
Și dorința de-a pleca,
Boului grăi așa:
- Dragule, mi-aduc aminte,
Eram mică, fără minte...
M-ai văzut și te-am plăcut,
Când m-ai vrut, m-ai și avut,
Iar m-ai vrut, m-ai tot avut,
Am mai vrut, n-ai mai putut...
Boule...!
Morala
Dragii mei baieți și fete,
Ca să nu aveți regrete,
Evitați, de-acum-nainte,
Partenerii fără minte.
fabulă de Aculin Levitzki
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
De ziua unei mame
În poala ta aștept de-atâta vreme,
E obosit și doarme-al tău destin,
Măicuță,-ți fac sărate, lungi poeme,
Ți le recit și-adorm și eu puțin.
Am să te port de mână până-acasă,
Căci cerul ei demult e fără stele,
Stau toate căzătoare-aici pe masă,
Căci greu e fără tine printre ele.
Am să-ți citesc cum îmi citeai odată,
Am să-ți recit cum tu m-ai învățat,
Un pic doar să-ți fiu mamă și tu fată,
Și să-mi zâmbești în somnul alintat.
Și am rugat vioara mea căruntă,
Să-ți cânte-n visul tău un cântecel,
Ca tu măicuță-n adormirea sfântă,
Să deschizi ochii somnului, cu el.
poezie de Mircea Trifu (7 martie 2016, Arezzo, Italia)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!