Munca la români

Ginta noastră cea latină,
Divizată în procente,
Muncii i-a găsit o vină
Şi, de-atunci, "Festina lente".

epigramă de Gheorghe Griscenco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Festina lente (pamflet)

"Festina lente" zic. Să ştii
Că graba te va-mbătrâni
Şi-atunci ai să regreţi amar...
Legitimează-te măcar!
Apoi, cu gândul să mă-mpac:
"Vreau şi un act de handicap!"
Aşa e legea, vreau să zic.
Nu îl aveţi, n-aveţi nimic.
- Oh, ete-al dracu, ce să zic,
Mai ştie şi latină un pic.
Dacă mă mai stresezi niţel,
Te puric eu la portofel!
Copile, îmi mai zise el,
Eu sunt director cu mult zel,
Curând, să nu te pierzi cu firea,
Îmi vei cunoaşte şi menirea.
..............................................
Şi insul se supuse dar,
Legitimându-se-n zadar.
Deşi nea Ion ştia persoana,
Parol, făcea pe filfizoana.
Îşi scoase ochelarii, un Kent,
"Festina lente", cu talent...
Citi cu mare interes
Şi-ntr-un târziu, când a-nţeles
Că domn director trebuia
S-ajungă, prinse-al anunţa.
Este un fel de-a spune, cică:
" Că nu doar rangul te ridică,
Ci şi cum îţi tratezi supuşii,
Căci dacă nu vezi tocul uşii,
"Festina lente"... poţi pica
Şi dracu te-o mai ridica.
Plăteşte, fiindcă eşti plătit
Întocmai cum îţi e menit.
De-atunci a înţeles, parol,
Iar eu, grăbindu-mă uşor,
I-am dat o lecţie, pe bune,
Aceluia cu fast şi nume.
De-atunci n-am buzunarul gol
Şi ştiţi?! Grăbindu-mă uşor,
Împuşc doi iepuri dintr-un foc.
Am şi salariu, am şi loc.

pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solstiţiul de zâmbet

Între timp un castan mârâia!
Pe dalele mâinii se adunau furnicile
lente!
Îmi smulgeam braţele
să ţi le pun în pomul de Crăciun
festina lente!
În timp ce se sincronizau păsăsările
castanele îmi mârâiau
pe dalele mâinii prezente
Fix aşa!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Festina lente

năucitoare clipe, poeme indecente
aceasta este viaţa, un vis: festina lente
calvarul cu cocoaşă, copita de argint
cu fiecare vorbă încerc să nu vă mint
cu fiecare scrâşnet un gând se domoleşte
în fiecare faptă o moarte mă păzeşte
aceasta este viaţa, un vis: memento mori
adu-mi mereu aminte, pleca-vor călătorii
la margine de cale doi oameni se iubesc
privindu-i cu tristeţe, şi eu îmbătrânesc
nu-mi place vinul ăsta cu gust de scorţişoară
nu-mi place nici izbânda pe calea cea uşoară
aceasta este viaţa: de gustibus; nu-ţi place?
trăieşte altă viaţă sub altă carapace!
şi crucea, ce e crucea, şi ce poteci arată?
poteca spre vecie şi cea spre niciodată?
şi care dintre corpuri va arde-n crematoriu?
şi lumea, care lume trăieşte-n purgatoriu?
aceasta este viaţa, un veni, vidi, vici
o scurtă nebunie cu dragoste şi vicii
tu scrie, lasă joaca, poeme indecente
aceasta este viaţa, un vis: festina lente

poezie de Ionuţ Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fermitate

Festina lente
Fără menajamente.

distih de David Boia (5 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Festina lente

De tentaţii, în amor,
FUGI ca de un popă tuns!...
Dar s-o faci ÎNCETIŞOR
Ca să poţi fi... şi AJUNS!

epigramă de Mihai Haivas din Geometrie conjugală (2013)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Festina lente"

Cândva, latinul, un profet,
Spunea: "Grăbeşte-te încet!"
Isteţ românul nostru foc
A zis: "Nu te grăbi deloc!"

epigramă de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O ţară care deţine 4,5 procente din populaţia lumii şi 20 de procente din produsul ei nu poate purta la infinit povara ca propria monedă să reprezinte 80 de procente şi chiar şi numai 60 de procente din rezervele valutare ale lumii.

Paul Kennedy în New York Times (26 noiembrie 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Festina lente

Românii ce-au mutat hotarul,
Venind la Alba-Carolina,
Mai iute ajungeau cu carul...
Decât acuma cu maşina!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul moralei

Morala-i operă latină,
Arunci în ea cu tot ce vrei,
I-atârni podoabe cu cercei
Şi-un bolerou din muselină.

O sorcoveşti ca pe-o regină,
O-njuri şi la Paris şi-n Tei,
Morala-i operă latină,
Arunci în ea cu tot ce vrei.

Şi nu-ţi găseşte nimeni vină
De la palat până-n bordei,
Duplicitatea-i boala ei,
Un fel de sclipăt şi rugină,

Morala-i operă latină.

rondel de George Dumitru din Luntre solitară (2005)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când aveam douăzeci de ani...

Era vară,-avem douăzeci de ani, trăiri fervente.
Puţină deşi,-mi era capul plin de-înţelepciune.
Nu ştiam ce-înseamnă Festina lente.
Unde-s acum tinereţea şi fructele ei bune?

Madeline a coborât în livadă
Cu o privire ciudată şi înşelătoare,
Jumătate vino-încoace, jumătate du-te-n colo,
Fluidă,-îndărătnică, sfioasă, visătoare.

Patru ochi luminoşi vedeau viaţa-n culori vii,
Şi-o clipă nu s-au mirat de-acea întâmplare.
Patru buze fierbinţi şi-o singură iubire
Fredonată de inimi fără ezitare.

Atunci am căpătat o înţelegere trecătoare,
Ceva din care nimeni n-a pus nimic deoparte,
Iar apoi, în celelalte zile,-amare,
A rămas un spaţiu de umplut, o moarte.

Madeline a urcat în livadă,
Sub lumea tot mai grăbită,-am coborât şi eu;
Acum ştiu, iubirii nu-i pasă de ziua de mâine,
Fericirea n-are viitor. Şi-aşa a fost mereu.

Unde-s acum tinereţea şi fructele ei bune?
Puţină deşi,-mi era capul plin de-înţelepciune.
Nu ştiam ce-înseamnă Festina lente.
Era vară-, avem douăzeci de ani, trăiri fervente.

poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parafrazare

Cum făcuşi, tu, Ţepeş, Doamne,
De n-ai pus mâna pe ei?!
Se-mpărţiră-n două cete:
Demagogi şi derbedei!

epigramă de Gheorghe Griscenco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

10 procente din populaţie este rea şi 10 procente milostivă, indiferent ce s-ar întâmpla. Restul de 80 la sută poate fi mişcată în orice direcţie.

citat din Susan Sontag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adaptare

Dacă "Graba strică treaba"
(O spun fără de fereală),
N-o să cad în vreo greşeală,
Nu am cum, că stau degeaba.

epigramă de Gheorghe Griscenco din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bancară

Amicul Gogu, din ce ştiu,
A stat la rece câţiva ani,
C-avid de glorie şi bani
A spart o bancă-n... Cişmigiu.

epigramă de Gheorghe Griscenco din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste conjugală

Blestemat pe lumea asta,
Fără linişte pe veci,
Viaţa-mi este un ghiveci
Ce mi l-a gătit nevasta.

epigramă de Gheorghe Griscenco din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leafa bugetară

Ori munceşti de cât îţi dă,
Ori îţi dă de cât munceşti:
Nu mai ştii cum s-o coteşti...
E normal, atuncea, să...?!

epigramă de Gheorghe Griscenco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să vorbim despre economia de timp

despre cum să mai găsim ceva secunde
mai totdeauna sterpe sfrijite şi de neconsumat
de fapt ne vindem iluzia că am câştigat timp
când colo ne uităm din ce în ce mai des la ceas
ca într-o presare ciudată a niciodată de ajuns
apoi chirciţi în noi mestecăm nisipul clepsidrelor
ca pe un deşert îndesat într-o cămilă

hai să strigăm ceva lozincar
la naiba cu festina lente
la rele cu toate aceste renunţări
să frecăm secundele în cap
până le vom transforma în energie verde
măcar se consumă înaintea energiilor convenţionale

hai să tăcem câte ceva despre economia de timp
pur şi simplu să ne privim calzi
să ne pătrundem în suflete
şi să murim încet
cu folos
economic

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bănci

Amicul Gogu, din ce ştiu
(Avid de glorie şi bani)
A stat la "rece" câţiva ani,
C-a spart cinci bănci în... Cişmigiu.

epigramă de Gheorghe Griscenco din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia

Am primit învăţătura
De la cei cu multă minte,
Că femeia e "natura"
Adevărului ce minte.

definiţie epigramatică de Gheorghe Griscenco din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supliciul revederii tale

Citeam cuvinte împreună
te-am recunoscut de-atunci
de-atunci de la ultima noastră întâlnire
de-atunci dinainte de noi de acum
de-atunci de când am inventat iubirea

te iubesc în limita literelor
care pot forma o infinitate de cuvinte

îţi decupez privirea şi
mi-o cos pe încheietura mâinii
pentru a scrie poezii...

pătrunzi pe holul prelung
răpit în fiecare privire
de infinitatea iubirii mele
de fiecare dată când te văd
te reflecţi în pupila mea
asta înseamnă că te port în mine?

poezie de Mălina Elena Grigoriţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!