Un joc de şah e viaţa. Destinul singur joacă...
Iar noi suntem pionii. Vrând de urât să-i treacă,
Ne mută, ne opreşte, un timp ne mută încă
Şi-apoi în cutia neantului ne-aruncă...

catren de Omar Khayyam din almanahul "Planeta Şah" (1985)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată singurul adevăr: suntem pionii misterioasei
partide de şah jucată de Dumnezeu.
Ne mută, ne opreşte, ne mută iar, apoi ne-aruncă
unul câte unul în cutia Neantului.

catren de Omar Khayyam din Catrenele lui Omar Khayyam, catrenul 102 (1945), traducere de Al.T. Stamatiad
Adăugat de Cabiaglia Savin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar Piesele din Jocu-I n-au un rost
În sine, cum n-au sens – un joc anost
Unde doar El mută şi aruncă
Pionii-n coş – sau viaţa, câtă-a fost.

rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar Piesele din Jocu-I n-au un rost
În sine, cum n-au sens – un joc anost
Unde doar El mută şi aruncă
Pionii-n coş – sau viaţa, câtă-a fost.

rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şah de plumb

Mame de pioni jelesc
Regi mută grotesc,
Nebunul erou joacă,
În pătrat de marmură...

Ture joacă la Stalingrad
Îngheţând pioni pentru mat!
Pătratele se ridică
În placă mortuară...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu juca şah cu destinul

Nu juca şah cu destinul, s-ar putea ca să greşeşti.
Îţi inoculezi veninul, nu mai eşti ceea ce eşti.
De multe ori tehnologia poate fi declicul tău.
Îţi aduce veşnicia aruncându-te în hău.
Gândeşte bine atunci când împingi maneta la refuz.
Destinul nu mai are timp ca să găsească un răspuns.
Încă odată eu îţi spun: să nu joci şah cu destinul!
Cu maşina răsturnată, sigur nu mai vezi seninul.
Că viaţa omului este precum jocul de şah.
Nu face deosebire între sărac şi bogat.
Când ajunge la final,
sfârşeşte precum pionul şi regele de la şah:
amândoi în aceeaşi cutie.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoşu-a cântat, umflându-şi guşa,
Iar cei de-afară-au strigat: "Uşa,
Deschideţi uşa, ştiţi cât de puţin
Timp avem de stat şi-apoi... cenuşa."

rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

E doar o părere

Viata e un joc în culori,
un amalgam de puzzle
într-o cutie de carton,
o tablā de şah cu jucători
tineri şi bătrâni, oameni,
de tot felul.

Suntem printi şi printese,
avem din toate câte puţin.
uneori sārim calul,
alteori iubim nebunul,
într-un mare joc stupid.

Şi de fiecare datā iesim
învingātori în lupta
pentru existentā,
sau uneori apare moartea,
opusul vietii, care nu iartă.

Dar mândria ne împinge
sā avem o pārere bunā
despre noi si atunci
suntem eliminati, de unde?
din lumea de pe tabla de şah.

Sau poate suntem prea
sāraci cu duhul si bolnavi
si nu putem trece de caii
si vasalii curtilor domneşti
care aşa cum ştim, ne domină.

Ne luptām între noi,
deşi ne iubim şi plângem,
şi ce suntem noi?
ce este viata în care trăim?
O tablā de sah în care noi
evident, suntem pionii. eliminaţi.

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E doar o părere

Viata e un joc în culori,
un amalgam de puzzle
într-o cutie de carton,
o tablā de şah cu jucători
tineri şi bătrâni, oameni,
de tot felul.

Suntem printi şi printese,
avem din toate câte puţin.
uneori sārim calul,
alteori iubim nebunul,
într-un mare joc stupid.

Şi de fiecare datā iesim
învingātori în lupta
pentru existentā,
sau uneori apare moartea,
opusul vietii, care nu iartă.

Dar mândria ne împinge
sā avem o pārere bunā
despre noi si atunci
suntem eliminati, de unde?
din lumea de pe tabla de şah.

Sau poate suntem prea
sāraci cu duhul si bolnavi
si nu putem trece de caii
si vasalii curtilor domneşti
care aşa cum ştim, ne domină.

Ne luptām între noi,
deşi ne iubim şi plângem,
şi ce suntem noi?
ce este viata în care trăim?
O tablā de sah în care noi
evident, suntem pionii eliminaţi.

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă

Vine iarna peste noi
Fără gând de joacă.
Nu ne-ntrebă chiar defel
Ce dureri ne-ncearcă.

Şi ninge cu gheaţă în sate,
Iar norii devin tot mai grei
E mută ninsoarea albastră
Iar noi prietenii ei.

poezie de Elena Husariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem izvorul de bucurie şi tristeţe. Noi suntem păstrători de mizerie şi puritate. Omul ca oglindă a lumii cu multe feţe. Nulitate şi infinit de mare.

citat din Omar Khayyam
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptate mută

nu te iubesc
de aceea şi plâng
nu te iubesc
de aceea şi râd
ca un prost pentru noi
viaţa
va arăta că nu
am avut decât prea
mută dreptate

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fir de păr stă-ntre-Adevăr şi Fals –
Iar tu, la mijloc, pururi în balans;
Alege Viaţa, Vinul bun şi mult
C-ai dreptu-un lume la un singur dans.

rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un fir de păr stă -ntre-Adevăr şi Fals –
Iar tu, la mijloc, pururi în balans;
Alege Viaţa, Vinul bun şi mult
C-ai dreptu-un lume la un singur dans.

rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început locuim în cuvinte ca într-o mare casă comună. Apoi, câte unul dintre noi îşi ia cuvintele cu el şi se mută singur pe o colină. Îşi face acolo coliba lui. Iar ceilalţi vin s-o viziteze. La început câţiva, apoi din ce în ce mai mulţi. Încet-încet, se mută cu toţii în coliba lui. Cel care reuşeşte să facă asta se numeşte scriitor.

Gabriel Liiceanu în Întâlnire cu un necunoscut (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinul

Când uşa sufletului tău ai vrut să o deschizi,
eu am intrat tiptil cu toată fiinţa mea umilă,
cu dragostea ce-o aşteptam mereu de la tine
şi uşa casei ce o las descuiată pentru tine,
am râs şi-am plâns de întâmplări ciudate,
de răni şi multe lacrimi noi vărsate,
trecut-am peste încercări şi încă viaţa ne încearcă,
destinul s-a jucat cu noi atâta timp
şi încă se mai joacă, că vrea să ne pună pe portativ.

poezie de Eugenia Calancea (13 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii planetei

Suntem mult prea mici
În astă lume mare...
Sunt valuri prea înalte,
Când noi suntem prea scunzi...
Sunt mult prea multe lacrimi
Închise-n vieţi amare,
Suntem mult prea mici
Când ne-arătăm rotunzi...

Suntem mult prea răi
Pe o planetă bună...
Sunt oameni care mor,
Când trupul le trăieşte...
Sunt mult prea multe crime
Iar viaţa prea nebună,
Suntem mult prea reci
Când viaţa ne-ncălzeşte...

Suntem mult prea mici
Ca oameni, noi cu noi...
Sunt răni ce am uitat,
Când ele nu te uită...
Sunt mult prea multe sarcini
Şi nu-s purtate-n doi,
Suntem mult prea orbi
Când viaţa este mută...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rime pasagere

Eram la Teatru într-un autobuz gol,
În faţa mea erea un mut cu o mută şi eu chior;
Mutul la mută din mîini bîţîia,
Ochiul meu lacom în fund o căta;
Amîndoi pipăiam dini priviri muta domnişoară,
Aşai-i şi dragostea-şi mută şi chioară!

poezie de Mihai Ivănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa nu-i decât un joc monoton în care eşti sigur că vei câştiga două lucruri: durerea şi moartea.

definiţie clasică de Omar Khayyam
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regele nebun...

Hai mai mută încă o dată în mine
Să fiu, eu, regele nebun,
Cu chipul înclinat spre tine
Precum, Manole, la zidul lui imun.

Un nebun de lângă piesa albă
Ca într–un joc de şah pe trupul tău,
Din podul palmei tale fără nici o grabă
Să–mi adap năravul ce–mi scapă din frâu.

Eu sunt nebunul de pe diagonală
Cu iubirea presărată în rău,
Pornit în cruciada demnă de finală
Pe câmpia ninsă cu verdele tău.

Printre atâtea turnuri mişcătoare,
Noi să fim un joc de primă ligă,
O partidă plină de candoare,
Unde regina dă şah şi regele câştigă.

Tu eşti regina mea şi eu nebunul rege,
Doi actori de gală cu mantie şi scut,
Pioni pe tabla vieţii unde calul merge
La păscut pătrate spre necunoscut.

poezie de David Ionel Romulus (29 decembrie 2013)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Omar Khayyam

Khayyam îmi ţine de urât în noapte.
Şi el e singur – veşnic călător.
Aceleaşi întrebări şi eu le-aş pune.
Răspunsul însă n-are viitor.

Mă-ntreb şi eu cum s-a-ntrebat şi el,
De ce se-ntâmplă tot ce se întâmplă?
De ce ne naştem şi murim mereu
Şi doar regrete risipim în urmă?

De ce iubim iubire interzisă?
Şi cine-acest cuvânt l-a inventat?
Balanţa vieţii e şi-aşa prea tristă.
De ce amarul l-am îmbraţişat?

poezie de Viorel Mitea (18 august 2009)
Adăugat de Viorel Mitea
Comentează! | Votează! | Copiază!