Şah

O Iliadă într-un joc de şah!
S-animă lemnele, lemne cad morman!
Un cal de lemn - parşivul cal troian! -
Anunţă în Cetate sumbrul crah!

Cel mai cumplit e un pion duşman
Ameninţîndu-l pe maharajah!
Cad piesele în trap fugos, ca-n Bach!
Cedează Doamna - pentru Suveran!

O! Cît voit-am ca s-o domin, o,
Partida decisivă dînd asaltul,
Dar scris e ca-n Războiul - Domino
Să rîd c-un ochi, să plîng cu celălaltul!

Decad, apoi, armiile făloase,
În săculeţul lor, cu-n son de oase!

poezie de Tudor George din almanahul "Planeta Şah" (1985)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pion

Superb destin pentr-un pion de şah:
Întâiul pleacă-n luptă,-ntâiul moare -
Sortit a fi o piesă târâtoare
Pe tabla Marelui Maharajah!

Dar, uneori, în prag de-amurg, apare
Un biet pion finalizabil, ah,
Când regele-i pândit d-un mare crah
Şi doar mujicu-acela-i stă-n salvare!

Ş-atunci, se desfăşoară-ntregul front,
Uitând de regi, pentru pionul tont!

Cad, pentru el, Nebuni şi Cai şi Ture,
Dând rang şi slavă-acelei târâture!

De-ar mai rămâne bietul rigă-n tron,
Tu hotărăşti, tu - Ultimul Pion!

sonet de Tudor George din almanahul "Planeta Şah" (1985)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cal mare

A venit la doctorul
Smilik
Doamna
Sprinta
Rosenstock,
- Doctore, de doua zile
Nu ma simt bine deloc.
Simt in corp o-nfrigurare
Ce ma trece tam-nesam
De la cap pana-n picioare
Ia vezi, doctore, ce am?

Doctorul isi ia o lupa
Si se uita in ochi drept
O palpeaza pe spinare
Apoi delicat pe piept
O asculta cum respira
O mai ciocaneste un pic
Si satisfacut ii spune:

- Doamna mea, nu ai nimic!

Tensiunea e normala,
Pulsu-i iarasi regulat
-
Da, dar nu dorm toata noaptea
Si ma zvarcolesc in pat.
- Eh, la varsta dumitale
Si zglobie, si frumoasa
Se strecoara cateodata
O afectie curioasa
Nu e caz de-ngrijorare
Dumitale-ti trebuieste
Un remediu de calmare!

- Asta este!
De cal mare!
Sare doamna radioasa
Un remediu de cal mare
Ca de cel mic am si-acasa!

poezie clasică de Ion Agârbiceanu
Adăugat de Elita
Comentează! | Votează! | Copiază!

În scoică stau lejer ca-n brişcă

În scoică stau lejer ca-n brişcă...
Mă poartă-un cal de mare trap
Să văd dacă plan(c)tonul mişcă
Şi toţi supuşii mei au cap.

Şi primul care-mi iese-n cale
E-un rac cu ochii de piper
Fierar cu cleşti şi fără foale
Cu mersul în marşarier.

Urmează fiinţe fără maţe
Ce-mi fac la reverenţe, zeci!
Doresc cu snopul lor de braţe
Să mă îmbrăţişeze, deci!

Aşa cum văd se tot perindă
În vis supuşi pe lângă brişcă
E ca-ntr-o noapte cu colindă...
Când tot ce este viu se mişcă!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om care rîde se simte mai bine, trăieşte mai mult, probabil că (consultam undeva, într-un almanah, nu ăsta!) în ţara noastră există un "grad ridicat de longevitate", datorită faptului că oamenii noştri rîd. Si e bine cit rîd! Cît rîdem sîntem veseli şi cît sîntem veseli sîntem frumoşi.

citat celebru din Nicu Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăind abuziv pădurile, ungurii din Ardeal şi-au tăiat craca de sub picioare

Că pregătesc un "Cal troian"
Se spune - sunt şi semne -
Dar cred că ne-agităm în van:
De unde-atâtea lemne?

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean din Daţi-mi voie! (2012)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul

Sunt ideea prin care se intră în cetate.
Nu e de ajuns să dai un regat pe un cal.
Pe un cal trebuie să dai totul,
pentru a nu rămâne în afara cetăţii
ca singurătatea
sau ca marele fiu al cenuşii.
Orice om are nevoie de-un cal.
Niciodată caii n-or să dispară din istorie.
E-o problemă de viaţă şi de moarte.
Dar pe un cal trebuie să dai tot o idee
din care să iasă oameni şi arme,
mai ales că un cal se poate face din orice
chiar şi din compot, chiar şi din fluturi,
cu o singură condiţie însă
ca să nu-l poată mânca niciodată
chibritele şi lupii.

poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şah

Eu mut c-o noapte albă,
El răspunde c-o sâmbătă neagră.
Eu atac la Lilieci,
El îmi ameninţă matca.
El îmi promite schuster mat,
Eu de-ngrijorare la pat cad,
Îi leg calul de un turn
Dar el cu nebunii forţează
Ca să mă descopăr,
Răspund viclean la haş trei
Pregătindu-i o a treia ţeapă,
S-a prins şi se retrage strategic,
Îi ofer momeală o piesă,
Câştigând o calitate,
Dar, vai, tabla (ca şi viaţa-mi)
E din ce în ce mai goală!
– O să-ţi dau şah – zise cu tupeu,
Cu violenţa copitei de cal.
– Şi ce dacă? – parez eu
Am remiză la şah etern.

În jurul meu, soţia, vecinii,
Párcele şi o droaie de chibiţi,
Touchés, îmi laudă fiece mişcare:

Maestre, ce joc strălucitor!
Astfel acoperind Vocea Destinului:
"– La a treia mutare eşti mat!"

parodie de Constantin Ardeleanu, după Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul troian

Capu-i cal de lemn, pe bune,
Construit din lemn de doage,
Căci din vremuri vechi se spune
Capul face, capul trage!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri descălţate

Ce stai, omule, în ruinele acestea singuratice şi plîngi?
Plîng berzele zilelor ce trec cu-o aripă neagră, cu-o aripă albă,
Plîng zilele care trec moarte,
Plîng copiii fără părinţi,
Plîng fiinţele flămînde în pădurile nopţii, fiarele, şerpii, vietăţile
crude şi blînde.

Plîng femeile înşelate, plîng bărbaţii minţiţi,
Plîng oamenii supuşi,
Plîng oamenii fără speranţe,
Plîng păsările şi vitele ucise ca să fie mîncate,
Şi-mi plîng toate multele subtimpuri pierdute,
Îmi plîng păcatele. Plîng că timpurile nu se mai întorc.
Plîng că omul se duce şi se întoarce uitîndu-se numai în pămînt,
Ca şi cum îşi caută mormîntul.
Mă plîng pe mine cel cîntat de tine.

poezie celebră de Tudor Arghezi din VERSURI - 1980 (1960)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cîntecul ploaiei

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca şi-n casă, -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiţi de-ntristare... -
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Fiinţa mea şi simţirea
Sufăr şi plîng amîndouă...
Viaţa-şi urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.

Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Rapănă-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cîntecul ploaiei de cobe... -
Plouă, plouă... -

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurgul zeilor din Cişmigiu

Bătrînii-şi au cartierul general
Într-un boschet discret, din Cişmigiu...
Acolo joacă şah, pînă tîrziu -
Sub iederi cu parfum sentimental...
Încoronaţi cu părul argintiu -
Par zei olimpici, într-un nimb astral -
Străfulgerînd vr-un rege, or vr-un cal -
Ca la asediul Troiei - cum îl ştiu!
Îi văd din înălţimi cum s-arăped,
Asupra răzleţitelor figuri,
Cu-ncovoiate ghiare de vulturi,
Ca Jupiter, răpind pe Ganimed!
Dau iama prin armatele de lemn!
Distrug cetăţi, sparg mituri - la un semn!

poezie de Tudor George din almanahul "Planeta Şah" (1985)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 15-a din 3.03.1982-18.04.1982: 3. Unui vechi şahist...

Şah tu ştii de mic băiat,
Dar ceva-i de constatat:
Într-un şah spiritual,
Sari cu calul peste... cal!

epigramă de Sorin Beiu din În luptă cu un...bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţă trebuie să fii lucid şi prevăzător. Prietenia unora este mare cât un cal troian. Abia aşteaptă să le primeşti darul ca mai apoi să-ţi intre sub piele şi să devii victima lor.

aforism de Ionuţ Caragea din Întreita suferinţă (2011)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Richard: Un cal, un cal! Regatul meu pentru un cal!

replică celebră din piesa de teatru Richard al III-lea, Actul V, Scena 4, scenariu de William Shakespeare (1593)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cad. Fireşte, cad, întotdeauna cad. Cad într-un gol imens, negru, ca un con cu vârful în jos, dar niciodată nu ating vârful conului. Ca şi cum coşmarul nu ar fi strivirea finală, ci însăşi căderea nesfârşită.

Cristina Nemerovschi în Sânge satanic (2010)
Adăugat de Dreams in Black and White
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atatea...

Atâtea ape pier şi nu se-ntorc
Să vadă pieptul muntelui cum storc,
Mocnind în zbucium - aprigă chemare -
Ca-n primul tremur - prima sărutare -

Atâtea frunze cad, codrul rărindu-l
Să-l bată ploaia, vântul hăulindu-l,
Că mă descind când îl revăd tomnatic,
Atât de trist şi-atât de singuratic;

Atâtea ceasuri bat stârnind minutul
Ca-n mine să-ntrevăd necunoscutul,
Incât mă leagă parcă un blestem
Să ies în noapte, veşnic să te chem.

Atâtea ape pier pe căi de ape...
Atâtea frunze cad tot mai aproape...
Atâtea ceasuri bat la căpătâi...
Doar tu rămâi ca-n clipa de întâi.

poezie de Adrian Erbiceanu
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat că nu trebuie să te încrezi niciodată în cuvintele mieroase şi să fii atent la darurile promise pentru că în locul lor te poţi trezi la uşă cu un cal troian.

Vasilica Ilie în "Prin labirintul cuvintelor" (carte) (2013)
Adăugat de Vasilica Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ciocolatei

Sărbătoresc şi eu ca fiecare,
În faţă c-un morman de ciocolată
Şi-o savurez de parcă-i prima dată,
Deşi eu ştiu că nu-i o întâmplare.

Mă uit la prada mea mult adorată,
Sperând să nu mă vadă vreo "cutare".
Sărbătoresc şi eu ca fiecare,
În faţă c-un morman de ciocolată.

Nu mă încearcă nicio dezolare,
Deşi în şolduri voi fi tot mai lată.
Ignorând biete calorii ilare,
O sa mănânc până cad leşinată,
Sărbătorind şi eu ca fiecare.

rondel de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am spart un cal

Am spart un cal de umbra lui.
Ce nechezat de iarbă! Ce hăţuri şerpuind!
Am spart un cal de umbra lui
văzându-mă murind.
Mi-am spart şi ochiul
cu care l-am privit
în cioburi de câmpii
iar calul singur a fugit
împrăştiat în mii.

Am spart un cal de umbra lui
Nu plâng! Dar ce păcat!
Era un cal cum altul nu-i
de umbră-ncălecat.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans pe tabla de şah

Sunt regele negru pe-o tablă de şah,
Păzit de oşteni ca un mândru rajah,
Am turnuri în jur, iar nebuni printre cai
Se mişcă-n zig-zag într-un jalnic alai.

Sunt singur acum, stau retras, umilit,
Căci, fără regina pierdută-n gambit,
Am slabe speranţe să pot câştiga
Partida pe viaţă ce, iată, e grea.

Şi, totuşi, sunt rege, aştept un răspuns,
Şi tot ce-am făcut pân-aici e de-ajuns
Ca dama de alb ce m-atacă mereu
Să pice-n capcană şi... jocul e-al meu!

Dar ea se fereşte, stăpână pe dans,
Se-nvârte în juru-mi, mă ţine-n suspans,
Ea crede că-i tare, mă vede în crah,
Şi zburdă, voioasă, pe tabla de şah.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!