Primele iubiri (I)
Azi, iată, am văzut un curcubeu
Deasupra lumii sufletului meu.
Vin cerbii mei în goană să se-adune
Și către el privirile-și țintesc-
Un codru nesfârșit de coarne brune,
În care mii de stele strălucesc.
Sosind din dunga zării de argint,
Vin păsările-mi mari de sărbătoare
Și-nchipuiesc pe ceruri, fâlfâind,
Un ocean de aripi mișcătoare.
Întreaga lume-a sufletului, vie,
Palpită-ntr-o frenetică beție.
Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu
Deasupra lumii sufletului meu.
Izvoarele s-au luminat și sună
Oglinzile ritmându-și-le-n dans,
Și brazii mei vuiesc fără furtună
Într-un amețitor, sonor balans,
În vii vibrează struguri străvezii-
Cristalurile cântecelor grele-
Și stropi scăpărători de melodii
Ca roua nasc în ierburile mele.
Eu curg întreg în acest cântec sfânt:
Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt.
poezie celebră de Nicolae Labiș din Primele iubiri (1956)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Azi sunt îndrăgostit. E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu.
citat celebru din Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt îndrăgostit. E-un paradisiac curcubeu deasupra lumii sufletului meu.
citat celebru din Nicolae Labiș
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța nebunului
Vreți să vă spun cine sunt eu?...
Un pod cu chip de curcubeu -
Un curcubeu multicolor,
Armonizat pe placul tuturor!...
Cei mai mulți -
Proștii -
Cred că sunt
Aureola unui sfânt...
Iar cei mai puțini -
Cei cuminți -
Cei care nu se-ncred în sfinți,
M-asigură că sunt un pod,
Pe care regele Irod -
Un rege mândru
Și stupid -
A vrut să-l construiască-n vid...
Dar Dumnezeu l-a pedepsit,
Căci a murit,
Lăsându-și podul nesfârșit
Exact când reușise să-l îndoaie
Cu cei din urmă stropi de ploaie
Schimbați în lacrime solare,
Ca orice pod fără picioare.
Și totuși, acest pod sunt eu -
Un pod cu chip de curcubeu!...
poezie celebră de Ion Minulescu din Versuri (1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poarta sufletului
De-aș putea rupe tăcerea dintre noi!
Dar cum să ceri iernii flori de mai?
Mă prinde tristețea și-n taină contemplu...
Aripi albe, mari se desfac -
Poarta sufletului se deschide...
Sunt furtună, sunt ploaie, sunt soare!
poezie de Viorica Sălăjeanu
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacul- Inima
Sunt copacul inimă
Ce-și trage seva din adâncuri.
Primăvara,
Culori de catifea
Îmi înfloresc pe ramuri.
În adâncul ființei mele,
Cântec de iubire răsună.
Un cântec ce viețuiește
În sămânța roadelor mele.
Dragostea lor, mătase diafană,
Îmi învăluie tulpina
Și zboară odată cu fluturii
Și cu petalele florilor,
Amestecându-se
Cu albastrul Curcubeului.
Din inima sacră a trunchiului meu,
Cresc frunze și flori
Cu fața către Dumnezeu.
O privire arunc în adâncuri,
În templul sufletului meu,
Unde un cântec de harpă s-aude,
Cântat de mâini nevăzute,
Un cântec închinat lui Dumnezeu.
Parfum amărui și verde
Urcă pe Coloana Infinitului
Până sus, spre Albastru.
Mi se înfig rădăcinile în Ceruri,
Prelungindu-se până la stele.
Din ele cresc ramuri
Înmugurind spre soare.
Sunt acum,
Copacul - inimă
Cu rădăcinile în Cer
Și ramurile în Pământ,
Cuprins de vârtejul amețitor
Al vieții
Sunt un arc între Cer și Pământ,
Precum Curcubeul este
Un arc prin care curge neîntrerupt
Viața, Iubirea, Speranța...
citat din Floarea Carbune
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec din stele
frigul mă desfrunzește
de gânduri
nu pot să visez frumos
fără un timp al sufletului meu
care nu îngheață până la sfârșit
se aude un cântec din stele
care mă face înger
al patimilor sângelui
noapte în care mă dezbrac de cuvinte
se îmbracă singură
în veșmintele viitorului
voi cei flămânzi de înțelepciune
deschideți ochii mari
și priviți lumina
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Zâmbetul tău e-o raza de lumina...
Iar ochii tai sunt Cerul meu...
Ma scalzi cu dragoste divina...
intr-un ocean pictat de Dumnezeu...
Ești răsărit într-un apus de soare... Ești zori de zi al sufletului meu
Îmi esti balsam pentru o rana adâncă...
Si pași către al vieții Sfant Curcubeu...
Tu ești izvor de viata dătătoare...
Un dar divin al sufletului meu...
O lacrima de dor din depărtare...
Esti totul meu... Lumina curgătoare...
dintr-un potir întins de însuși Dumnezeu...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de primăvară
Un picur pe nas, încă unul pe braț
Și cerul sărac cu doi stropi a rămas...
Îi râde lumina cu-un sărut răsturnat
Și petecul alb e de-un timp destrămat.
Se strâng în ciorchini, spadasini, rând pe rând,
Sunt roze de lacrimi și vis pe pământ,
Ne fulgeră taină cocorii și plâng
Și-și șuieră plânsul din codrul plăpând.
Lumină și vânturi, pe cer curcubeu...
Furtună e-n lume, furtună sunt eu.
Yadarnic alb petec pe irisul mat!
E-un cer de furtună! Regina de alb a cedat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idei
I
Cântec, deasupra cetății,
Îmbătrânire?!
Eternității i-am zis:
La muzica asta frumoasă,
Sunt lipsuri
În sângele meu.
Îngeri, deasupra cetății,
Emotive,
Despre ceva mai nou?!
Telegraf,
Telefon din sfere...
Sunt lipsuri
În sângele meu.
II
Visări de mult mocnite
De nu cumva
Mi-am pierdut Umbra
Între normal,
Și ispite.
Un vin,
Oricât de-alinător,
Excludă-acest fatal:
Contract
Cu răul Negustor.
III
Când ore libere
Sună
Din vechi acordeon
De-a zilelor bravade...
Relativ,
Pardon.
Când ore libere
Sună
Uitări și abandon,
De-a lumii baricade...
Relativ,
Pardon.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii își închid copilaria într-un cufăr și îl îngroapă undeva în adâncul sufletului. Apoi așten deasupra o mulțime de sentimente. Așa se explică tinerețea veșnică a sufletului.
aforism de Dan Surducan (2017)
Adăugat de dansurducan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Stele coapte
Eu sunt ploia din cuvinte
Tu ești portativ de curcubeu
Unde stropii mi ritmezi în note
Pe culori..
Să cânt prelins pe filă
Ce-mi esti tu de curcubeu
În zgomotul rostogolirii mele
Într-un cântec ce-mi arde stropii
In fantasme aburinde
De gutui coapte în cuptor
Stropite cu mierea șoaptelor
Pudrate cu atingeri ușor
În cântecul îmbietor
Al stelelor coapte
În priviri în noapte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curajul îndrăgostit
Împrumut glasul poetului,
Ca să pot cânta eu însumi,
Căci, iată, sunt îndrăgostit.
Sunt îndrăgostit de femeia pământului,
Femeia cu trup mlădios
Și cu brațele curbe,
Femeia cu sănătatea mistuitoare
În priviri și cu gesturile vii
Ca inima ei fierbinte.
Femeii pământului, căreia nu îndrăznesc,
Uneori, nici eu însumi să-i spun
toate acestea,
Iată, astăzi, îi voi înălța cântecul meu;
O voi îmbrăca în mantia păcii,
O voi așeza pe prova navelor mele
Însoțitoarea mea prin toate furtunile;
Îi voi aduce toate florile pământului
Și toate florile cerurilor lumii
Cu parfum cosmic și rouă astrală;
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caruselul inimii
Conjugă-mă într-un sărut
Să simt verbul a iubi
Cu bătăile inimii
In carusel pe un căluț
Deasupra lumii in stele
De rochia ta învârtit
Pe curcubeu de buze
Să mă ridici infinit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chem lumina și aspectele înalte ale spiritului ființei mele și aspectele întunecate și grele ale sufletului. Sufletul este acasă în văile adânci, umbrite. Flori greoaie, ațipite, vopsite din plin în negru cresc aici. Râurile curg asemeni melasei calde. Ele se varsă într-un mare ocean al sufletului. Spiritul este un tărâm cu piscuri dalbe, cu lacuri si flori strălucind precum giuvaerele. Viața este rară aici și sunetele călătoresc pe o mare distanță. Aici se află muzica sufletului, hrana sufletului și dragostea sufletului... Oamenii au nevoie să se cațere pe munte nu pur și simplu pentru că este acolo, ci pentru că divinitatea sufletească trebuie să fie unită cu spiritul.
citat din Dalai Lama
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miriște sufletului
Peisaj confuz, liniște închipuită
lângă propriul hotar.
Orele saltă în mângâieri vegetale
luminând drumul deasupra apelor.
Aștept o zi, când mă vei striga, bucurându-te
simțind unduirea inimii tinere.
Culorile se pierd în câmpie. Strigă-le,
nimeni nu le dibuie calea.
Peste miriștea sufletului caut răbdarea
cu diminețile ce vin dinspre tine.
Vămile sufletului sunt libere,
acceptă în dar, îmbrățișarea vestalei.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ea cântă,
cântă un cântec cald și lin..
Care curge peste toate lacrimile lumii..
Și ale tale..
De vrei, va înceta să. ti mai cânte..
Si. și va topi glasul, intr. un suspin..
Își va întoarce cuminte privirea,
dacă asta îți tulbură inima
zdruncinând. o in adâncuri..
Dacă pașii ei către tine te cutremura,
curgerea ei te va ocoli dureros.
Ea pictează,
picteaza cu macii sufletului ei
peste tine..
și peste lume..
Dacă atingerea degetelor ei..
îți desenează in inima, freamăt
atunci își va întinde mâinile doar către Cer..
intr. o ruga smerita..
Ea pășește,
pășește timida prin gradina. ti singuratica..
Se joacă cu fiecare floare..
și adulmecă tacut fiecare mireasma a ta..
Dacă adierea ființei ei te stinghereste
Vă îngenunchea la poarta sufletului tau..
iar apoi va fugi..
Ea curge..
curge peste lume.. și peste tine..
Dacă izvoarele adâncurilor tale se tulbură
simtindu. i alunecarea
lina
Ea.. ușor se va retrage..
adunandu. si apele
intr. un ocean
de iubire...
Cu care va înfășura Cerul..
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ea cantă,
cantă un ultim cântec, parca..
cald și lin..
Care curge peste toate lacrimile lumii..
Și ale tale..
De vrei, va înceta să. ti mai cânte..
Si. și va topi glasul, intr. un suspin..
Își va întoarce cuminte privirea,
dacă asta îți tulbură inima
zdruncinând. o in adâncuri..
Dacă pașii ei către tine te cutremura,
curgerea ei te va ocoli dureros.
Ea pictează,
picteaza cu macii sufletului ei
peste tine..
și peste lume..
Dacă atingerea degetelor ei..
îți desenează in inima, freamăt
atunci își va întinde mâinile doar către Cer..
intr. o ruga smerita..
Ea pășește,
pășește timida prin gradina. ti singuratica..
Se joacă cu fiecare floare..
și adulmecă tacut fiecare mireasma a ta..
Dacă adierea ființei ei te stinghereste
Vă îngenunchea la poarta sufletului tau..
iar apoi va fugi..
Ea curge..
curge peste lume.. și peste tine..
Dacă izvoarele adâncurilor tale se tulbură
simtindu. i alunecarea
lina
Ea.. ușor se va retrage..
adunandu. si apele
intr. un ocean
de iubire...
Cu care va înfășura Cerul..
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasiunile sufletului sunt percepții sau emoții ale sufletului care sunt raportate în mod special la suflet și sunt cauzate, întreținute și întărite printr-o anumită mișcare a spiritelor.
Descartes în Pasiunile sufletului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua florilor...
Azi am deschis poarta luminii
Și am călcat pe aleile cerului
Căutând lumina răsărită din flori.
Zorii sufletului s-au deschis
Și au luminat cerul...
Deși ploua, ploua mărunt, rece și des.
Vibrația sufletului adia
Și ceasul din perete
Căpătase însușirile universului.
Pe tălpi, boabele de rouă
Alergau ca într-un caleidoscop,
Desenând flori.
Sunt Floriile! La mulți ani!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colți de șerpi înfipți în aripi
Fragă frăguță dragă
Cu soapta-ti caldă
De roșu din curcubeu
Ce eu, pe el derbedeu
Am căutat-o mereu
Esti culoarea inimii
Fără negrul patimii
Si mie frică zmeură
A rugului ce-mi sunt
Să nu te pierd printre vânt
De curcubeu dragă
Scuturată de umbre
Ce sunt moarte după dulce
Din sufletul ce le aduce
Indestulare la fiare
Ce se hrănesc cu culoare
Din a sufletului zare
Să-și recoloreze masca
Pentru din a căsca
Gura lor de șarpe, ce pare
Cu trupul o floare
Ce asteaptă culeasă
Să le cazi în plasă...
Cu coada înfiptă în lut
Cu rădăcini de rut
Și cu tulpină de solzi
Ce ii iau din aripi
Ce le prind de la fluturi
Ce vin și se asează
Părând că el șarpele
E ceea ce doresc visează
Căzând in gura deschisă
Cu aripi în colți-mpodobită
De la alții fluturi
Ce le-au căzut în ispită...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!