Vioara suferă şi nu cântă cum trebuie, dacă în trupul ei s-a strecurat fie şi numai o gingaşă petală de floare.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vioara are suflu de viaţă.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici un instrument muzical nu redă mai limpede şi mai profund ca vioara personalitatea artistului, exprimând nu numai calda lui simţire, dar şi pe aceea a compozitorului piesei muzicale.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vioara, considerată ca desăvârşită, este capabilă să imite inflexiunile vocii omeneşti, cu timbrul şi vibraţiile sale.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vioara cu sonoritatea ei minunată a fost construită să răspândească acorduri armonioase spre desfătarea iubitorilor de muzică.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonoritatea viorii diferă de la un model la altul, chiar dacă viorile au fost lucrate de acelaşi maestru.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare exemplar imprimă viorii o sonoritate aparte.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceeaşi lucrare cântată la vioară de diferiţi violonişti dă posibilitatea identificării executantului, datorită felului interpretării.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viorile cu faimă au peregrinat din mână în mână în lumea largă.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde s-ar afla închise - chiar fie şi în vitrine poleite, căptuşite cu mătase brocată, având geamuri de cristal - deţinerea viorilor celebre necântate constituie o totală lipsă de preţuire a artei.

I. Remer-Anselme în Peregrinările unor viori celebre
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

ea a trecut pe lângă mine
ca o petală de floare
gingaşă precum o boare
de început de mai
şi mi-a lăsat în inimă iubirea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea iubirii

te-ai deschis într-o noapte
petală pură de floare
în braţe aprinse de dor
ai înflorit o clipă, odată, în zori
te-ai cuibărit goală în aşternutul stelar
cădeau stele pe trupul de jad
tu floare de munte, încolţită într-o stâncă
parfumul tău, miros de iasomnie
adia pe ţărmul iubirii
înviau dorinţe, chemări, visări
înfiorată, tremurai în aşteptări
a unui sărut adânc, profund, prelung
te pierdeai în mine în feciorelnice chemări
mă strigai, mă alungai, în tainic joc de amor
cu mâini fierbinţi, neliniştite
pe trupul tău am aşternut curcubeul iubirii
te unduiai între unghiuri şi forme divine
azi clipa a trecut
pe patul răvăşit de întrebări a rămas
o petală albă deschisă în soare
eşti tu sau o floare

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile de măr

Gingaşă, plăpândă floare
Ce îmi tăinuieşti în zori,
Te visezi în care ţară?
Uiţi că eu sunt călător!

Mărul, florile de măr
Mă încântă şi-mi adie
Cântecul preacântător,
Basmul din copilărie.

Cuibul păcii vestitor,
Prin corola roz-albie,
Fost-ai visul fetelor,
Prins în piept de pălărie!

Floare gingaşă, semeaţă,
Miros de mironosiţă,
Sărut bolta ta măreaţă
Prin ţesutul tău de iţe!..

Doamne, îndreaptă a ta privire
Printre vremuri nălţătoare,
Florilor de măr – menire,
Dă-le rod de născătoare!

Gingaşă şi tandră floare,
Taină dulce de fior,
Eşti regină-n a mea ţară,
Şi eu mă topesc de dor!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gingaşă floare

Să mai fie-un fir de rouă
Pe gingaşa ta petală
Şi pe cer o lună nouă
Cu sclipirea ei regală
În a nopţii-mbrăţişare
Peste inima-mi rănită,
Ţi-aş putea culege, oare,
Mlădierea cea vrăjită?

Ţi-aş cânta cu versul dulce
Să îţi fie alinare,
Roua să ţi se usuce
Într-un răsărit de soare.
Ţi-aş turna la rădăcină
Doar iubirea mea curată
Să îţi fiu astfel pricină
De-a zâmbi nevinovată,
Floare cu petala fină
Şi cu doruri parfumată!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vioara...

Vioara uitată-ntr-un colţ,
E spartă, e veche nu mai cântă,
Sunt tăcute slabele-i corzi,
Nici un sunet nu se mai avântă.

De mult, vioara făcea ravagii,
Aducând în suflet veselie,
Sau ale romanţei sufragii,
Tremurau inimi în melancolie.

Nu pot să te mai repar vioară,
Eşti mult prea distrusă,
Nu vei mai cânta a doua oară,
Astfel gloria ta e apusă.

poezie de Mihai Leonte (8 noiembrie 2003)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petală cu petală

Petală cu petală se scutură din viaţă
şi moartea dă năvală pe câmpul cu verdeaţă.
Când încă o petală din chipul tău frumos,
se scutură alene, vibrând armonios,
Priveşte cu mândrie, gândind neîncetat,
la restul de petale, ce nu s-au scuturat!

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem lui Vivaldi

Îngerul meu de tei
cu strune din bucla ei
să ştii tu Vivaldi
te-a muţit

Ea cântă din piatra de mercur
ce sunt
de cuvânt

Motto:
Şi dacă nu credeţi!
Ieşiti şi vă plimbaţi când ea cântă la vioara de tei!

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvine-se

Tu, steaua mea,
O stea în infinita cale,
Ai trupul cald
Cum e făina proaspăt măcinată,
Braţele-ţi miros
Precum cremenea arsă de soare,
Buzele, fragi de pădure,
Părul,
Fructe de coacaz negru,
Eşti floare dintre codrii,
O floare de cireş,
Eşti firul ierbii
În deşertăciune,
Gingaşă mireasă
A sufletului meu...

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 februarie 2003)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia, o floare

Aleasă floare-i, când o iei,
Şi chiar te bagă-n boală,
Când cad, discret, toate-ale ei,
Petală cu petală!

definiţie epigramatică de Mihai Cosma din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocârlia

Cântă cineva în nori de zi
deodată cu zorile. Cine-o fi?
Cântă cineva-n văzduh.
E o pasăre? E duh?
Numai el o fi, numai el:
pământeanul puţintel
cu trupul ca bucatele
mult lăudatele,
cu glasul ca seninul
cu sânge ca aminul.
Numai el poate fi:
Hristosul păsăresc! Cel
ce-n fiecare zi
se-nalţă o dată,
biruitor fără fier,
din holdă la cer,
şi descântă păcatele
peste toate satele.

poezie celebră de Lucian Blaga din La curţile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă fericirea ar fi o floare, sigur tu ai fi o petală...

Paul Butnariu (30 iunie 1983)
Adăugat de Paul Butnariu
Comentează! | Votează! | Copiază!