În febra drumului se frământă gândul: bate, bate ceasul pasul, când mai rece, când mai vesel. Mimez si eu un gând stingher, lipsit de vreun reper. Căzuţi in aşteptarea prea multor nevoi disperate, natura înşelătoare a gândurilor, determină fiecăruia in parte gradul de halucinaţie existenţială. Chiar si pentru cei cu sufletul sănătos, singurătatea poate deveni un joc primejdios. Adesea, aflaţi in aşteptarea unui timp de livrare cât mai plăcut, putem face la orice pas dovada scurta a gloriei sufleteşti.

Iosif M. Cristian în Forţă şi metamorfoză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptarea nu doare

Aşteptarea nu doare în încheietura
Din fermoarull inimii mele
Aşteptarea nu doare în bărbia
Cusută cu pale de vânt...
Aşteptarea nu doare în gâtul
Încordat de dor
Aşteptarea nu doare în ochii
Albaştri din stor.
Aşteptarea mă doare
Chiar şi când eşti cu mine...

poezie de Silvia Filip (11 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipocrizia vieţii, creste de la o dezamăgire la alta. Dificultatea oricărei explicaţi, înmărmureşte respiraţia in uriaşe deficite sufleteşti. Nu putem face uz prea mare de sinceritate, durerea ar fi mult prea mare si nedreapta in acelaşi timp. Vrem nu vrem, marile lupte pe care le vom purta in lume, vor începe si se vor sfârşi întotdeauna cu noi.

aforism de Iosif M. Cristian din Forţă şi metamorfoză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorul proscris

E doar un gând ce bate la poarta unui vis
Nerăbdător să intre, să facă o-ncercare
Şi, poate, să-nceteze prea lunga-i căutare
Ce-l face, printre gânduri, un călător proscris.

Dormea, în noapte, visul, era în plină pace
Cu lumea de afară, cu el, cu lumea sa,
Iar gândul, observându-i privirile opace,
A-mpins, cu grijă, poarta ce totu-i ascundea.

Era ciudat acolo, chiar pentru el, un gând:
Imagini când mai clare, când şterse şi pierdute,
Cu amintiri în zborul ce devenea mai blând
Atunci când, curioase, veneau să îl salute.

-Voi, amintiri din vise, în lumea neştiută
Pierdută în uitare şi-n nepătruns abis,
Nu aţi văzut pe-acolo, ascunsă şi tăcută,
O amintire-anume, un gând rămas nescris?

-Noi am văzut, ţi-am spune, zadarnicule gând,
Ţi-am povesti mai multe din lumea cea străveche,
Dar visul se trezeşte, întreabă-l şi, oricând,
El poate să te-ndrume spre gândul tău pereche.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când creăm un tablou sau o melodie, nu putem face parte din acestea, decât sufleteşte, şi nicidecum trupeşte. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu Dumnezeu, care se află deasupra acestei lumi, pe care a creat-o şi din care nu va putea face niciodata parte altfel, decât sufleteşte. Natura Sa fizică nepermiţându-i să fie altfel, de cât este... Supremul Creator.

Iosif M. Cristian în Stăpânul gândurilor
Adăugat de Elene Denisa
Comentează! | Votează! | Copiază!

În gând

În gând visez
În gând iubesc
Şi mi se pare banală clipa
Când fără gând vom rătăci...
În gând mă-ntreb ce rost avem.
Putem să spunem ce visăm?
Putem alege ce iubim?
Putem alege ce dorim...
Răspunsu-i nu, chiar nu se poate..
În viaţ-ai tot ce iţi doreşti
Dar... de explicaţii nu ai parte
Nu poţi gândi ce iţi doreşti.
Nu poţi vedea peste ocean
Decât cu gândul... în zadar.

poezie de Cătălina Melinte
Adăugat de Cătălina Melinte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

Dorul
este precum deşertul
usucă tot în urma lui...
sufletul se ofileşte
fără sufletul pereche...
inima se sufocă
şi bate din ce în ce mai încet
în aşteptarea bătăilor inimei tale...
buzele se usucă
de atâta nesarutare...
ochii devin pustii şi goi
fără prezenţa ta...
iar
mâinile încep să crape
în aşteptarea mângâierilor tale....
nu există durere mai mare
decât... dorul... de tine...

poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exces de sentimente

Prea multe sentimente

Într-o singură inimă

Prea multe gânduri inocente

Adunate în palmă

Prea multe dureri prea multe vise

Unde au loc şi rezistă timpului

De atâta vreme închise

Ascunse de razele soarelui

Prea multe semne de întrebare

Ca într-un joc divin

Prea multe răspunsuri în aşteptare

Unde rătăcesc de nu mai vin

Şi totul pare anormal de firesc

Toate nedreptăţile din labirintul lumii

Una câte una ne-amăgesc

Lovind la porţile raiului inimii

Unde oare încap atâtea cuvinte nerostite

Când totul este ocupat de iluzii

Unde trăiesc speranţele adormite

În aşteptarea fericitelor concluzii

Prea multe sentimente într-o singură inimă

Ce bate împovărată de griji şi nevoi

Prea multe şi totuşi prea puţine

Din fericire pentru noi...

poezie de Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va mai bătea?

Bate vântul, dar nu se risipeşte iubirea
Bate ca un ciclon, dar căldura lui nu se risipeşte-n decor
Doar inimilor le scrie amăgirile
Bate cu pajişti, bate cu foc
Bate, dincolo de trupuri
Dar nu distruge frumosul din suflete
Bate, dar împrăştie vis, frumos, puritate
Bate şi cu o aripă te loveşte
Bate pentru a relansa sentimentul pur
Bate şi va bătea în lumina de stele.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Este rece afară, cum n-a fost vreodată.
Un aer de metal gânduri mătură
Iar liniştea din jur este puţin ciudată.
Lacrimi scurte mi se alatură.

Pe banca unui câmp străin
Privesc în jur şi văd crunta imagine
A unui baieţel sfâşiat de al său chin
Şi lipsit de multă afecţiune.

Stă acolo de când îmi amintesc,
Şi nimeni nu îl vede...
Să mă duc la el să îi vorbesc?
Dar cum o conversaţie eu pot aprinde?

Să stau, să merg, să stau...
Să privesc în continuare
Cum se zbate cu al său rău?
Să continui cu o amănare?

În timp ce eu mă simt nehotărât,
Gânditor la ce voi face,
Văd acest copil mai amărât
Cum din loc el vrea să plece

Ce pot face? Ce pot eu oare face?
Să stau? să merg la el?
Mai bine mă ridic să vad ce gând îl bate
Iar de pot cu răul lui să fac duel.

Mă uit la el, îmi fac curaj şi cu bucurie
Spre el înaintez usor...
Inima îmi bate cu putere, plina de mândrie.
Mă duc să ofer un ajutor.

Mă uit la el, sub acel puternic tei
Şi mă doare în ochii lui să văd
O poveste trista, spusă de un condei.
Lângă el pe gânduri cad...

Cu ai săi ochi mari, în suflet mă priveşte.
Îmi cunoaşte fiecare cuget...
Vrea atât de mult să-mi spună o poveste
Să fim precum un minunat duet.

poezie de Costel Obadă (20 aprilie 2012)
Adăugat de Costel Obadă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar şi acel ultim lucru care i se poate întâmpla omului are nevoie de pregătire. Pentru mine, aşteptarea este un sentiment puternic şi pozitiv. Aşteptarea este pregătire.

citat din Leopoldina Bălănuţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva de suflet

Bate gongu-n depărtare,
Pentru omul cu candoare,
Pentru viata trecatoarea,
Pentru luminata cale.
Bate clopotu' mai rar,
Pentru pomul dat cu var,
Pentru omul cel avar,
Pentru drumul ideal.

La o zi după acestea,
Pentru vii se-mparte zestrea.
Se face o masă mare,
Pentru toţi e de mâncare.
După altă zi pe seară,
A început sa dispară,
Orice gând şi amintire
Despre ăl din şerpărie.

Se făcea acum un an,
De când eu nu mai eram.
Cică azi era sa fie,
O zi despre mântuire.

poezie de Bucur Ionuţ
Adăugat de Bucur Ionuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea lasă goluri imense în viaţa fiecăruia... ce nu vor putea fi umplute, decât prin lacrimi si sfinţenie.

aforism de Iosif M. Cristian din Forţă şi metamorfoză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea atracţiei funcţionează în măsura în care atitudinea potrivită, modul sănătos de a gândi ŞI acţiunea se împletesc în viaţa ta. Să aştepţi să se întâmple ceva peste noapte fără ca tu să mişti un deget e mult prea departe de realitate, iar aşteptarea poate deveni cel mai mare obstacol al tău. Visează măreţ! – dar nu uita că e nevoie şi de acţiune.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptarea nu reprezintă modul cel mai plăcut de a petrece timpul. Totuşi, tocmai procesul aşteptării, care pare atât de neplăcut, este în sine valoros. Aşteptarea ne arată care sunt părţile noastre slabe. Ne arată care sunt adevăratele noastre priorităţi. Ne arată cum suntem noi în realitate. Aşteptarea este conduita în raport cu timpul şi durata. Ea este conduita al cărei obiect constă în a face absenţa prezenţă şi prezenţa absenţă.

citat din Aurel Pălăşan
Adăugat de Traian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimentul de a fi ales există, bunăoară, în orice relaţie de iubire. Iubirea este, prin definiţie, un cadou nemeritat; să fii iubit fără merit e chiar dovada adevăratei iubiri... Când are omul, pentru întâia oară, iluzia că este ales? Probabil că sugar, când primeşte îngrijirea maternă fără vreun merit - şi o cere cu atât mai energic. Educaţia ar trebui să-i risipească această iluzie, să-l facă să priceapă că în viaţă totul se plăteşte. Adesea însă e prea târziu.

Milan Kundera în Lentoarea (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gând cald...

Într-o floare mică, albă, cu botina în zăpadă,
Stă ascunsă primăvara, cu arcuşul într-o salbă,
Mă cutremură suspinul frunzelor înfrigurate
Şi în pieptul meu de ceară, inima mea bate, bate..

O vioară se aude chiar de-acolo din adâncuri,
Glasul ei, topind zăpada, se împrăştie în muguri
Şi în jurul meu, minune, cât văd cu privirea toată,
Înfloreşte tot pământul, chiar cu mine, deodată!

Ce privelişte suavă şi ce tainic simţământ,
Îţi laşi gândul să se scurgă, să se prindă în cuvânt,
Iar când soarele răsare răsfăţându-ne pe-afară,
Dintr-un ghiocel ţâşneşte un gând cald de primăvară!

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reciprocitate

Căminul lor e un model
(Afirmă orice gură rea)
Când este treaz, o bate el,
Iar când e beat, îl bate ea!

epigramă de Valentin Smarand Popescu din Epigrame cu şi despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După amiază

Cine oare a murit
În oraşul 'ncremenit,
În oraşul necăjit?
Bate clopotul a gol
Cine e de-acum sobol?
Cine spânzură de cer
Cu suflarea ca de zer?
Bate clopotul şi bate;
Mare doliu în cetate –
Au murit o mie poate
De tot bate şi mai bate.
De tot bate şi mai bate.

poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum" (noiembrie 1938)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea-mi bate la fereastră ...

Noaptea-mi bate la fereastră
Amintind iubirea noastră,
Când simt, pentru-a câta oară,
Că tristeţea mă-nfioară.
Cu singurătatea soră,
Număr oră după oră,
De mă apasă pereţii
Până-n ceasul dimineţii.
Noaptea, timpul se dilată,-
Ceasurile prind să bată
Sferturi, jumătăţi şi ore,
Zorii zilei să-i implore.
Noaptea lungă şi pustie,
Îmi va ţine companie
Stând cu mine la taclale,
Umplând ceasurile goale.
Printre florile din glastră
Noaptea-mi bate la fereastră
Alungând pe orişiunde,
Ore, minute, secunde...

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbrele serii

Ajung printre arbori rafale de vânt,
se-adună buimace în lungi rotocoale
pe strada ce încă îmi plânge în gând
cu toate iubirile scoase în cale.
De unde veniţi? Ce visuri vă cheamă
să-mi bateţi cu doruri târzii la fereastră
când umbrele serii cuprinse de teamă
vestesc în surdină întoarcerea voastră?

Aş vrea să vă chem pe toate în casă,
poveşti să vă spun despre inimi furate
la margini de timp când uitarea apasă
cu mii de regrete în urmă lăsate,
să-aprindem şi focul în soba nebună
cu-amnare şi iască din anii pierduţi,
aduse-ntr-o seară de vară din lună
cu caii-n galop printre norii căzuţi.

Să stăm împreună, aproape de sobă,
sorbind în tăcere prea dulci amintiri
întoarse acasă în straie de probă,
croite-ntr-o noapte din false iubiri.
Când ceasul va bate la poarta uitării
lăsaţi-mă singur cu gândul sedus
de umbrele voastre, la marginea zării,
plutind în derivă spre veacul apus.

poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp (2020)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!