Ipocrizia vieţii, creste de la o dezamăgire la alta. Dificultatea oricărei explicaţi, înmărmureşte respiraţia in uriaşe deficite sufleteşti. Nu putem face uz prea mare de sinceritate, durerea ar fi mult prea mare si nedreapta in acelaşi timp. Vrem nu vrem, marile lupte pe care le vom purta in lume, vor începe si se vor sfârşi întotdeauna cu noi.

aforism de Iosif M. Cristian din Forţă şi metamorfoză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vrem

În mintea noastră este un întreg sistem,
De vrem, putem atinge luna în pustie,
Fără să avem la îndemână drum, unelte şi maşini,
Noi ne croim un drum spre lună.

De vrem am merge şi în spaţiu,
Prin găuri negre spre infinit pierdute,
Dar mintea noastră, este ancorată,
În planuri grele pământeşti.

De vrem în viitor să mergem,
Şi planuri, noi vom făuri,
Dar mintea noastră este îngreunată,
De un sistem despotic fantezist.

De vrem putem atinge orice-n lume,
De mintea noastră înzestrată ar lăsa,
O viaţă simplă şi cinstită,
Ca să trăim o lume în esenţa sa.

poezie de Mihaela Dolores Balaj (ianuarie 2019)
Adăugat de Mihaela Dolores Balaj
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vrem pace prin război

Noi, românii cu minte înţeleaptă,
dacă vrem să facem istorie,
Nu vrem istorie fără plată,
nici glorie fără victorie.
Nu vrem moarte fără eroi,
nici morminte fără flori.
Nu vrem pace prin război,
vrem cer senin şi fără nori.
Între oameni vrem unire
şi înţelegere, nu ură.
Dragoste vrem. Vrem iubire
şi trăire împreună.
Pământul pe toţi ne ţine.
Ne oferă perspectivă.
Hai să construim o lume
care nu intră-n derivă!
O lume în care dreptatea
tuturor să aparţină.
Să triumfe libertatea,
pacea să fie stăpână!

poezie de Dumitru Delcă (14 februarie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faţa bună a Universului

O, Univers nemărginit,
Arată-ţi, zilnic, faţa bună!
Că-n chipu-ţi dulce, mult râvnit,
Toate comorile se-adună.

O vrem şi azi, o vrem şi mâine
Şi câte zile vom avea,
Ca să putem servi o pâine,
Fără s-apese crucea grea...

Ea va trimite raze line,
Ce vor pătrunde-n noi, duios,
Şi gândurile, ce-s străine,
Pleca-vor în tărâm umbros...

Căci cealaltă faţă, rece,
Creează doar revoltă, chin
Şi-acestea nu vor ca să plece
Când raza neagră-i în destin...

Arată-ţi faţa luminoasă,
Ca s-o privim înmărmuriţi,
Arată-ne ce mult îţi pasă
De fiii tăi neprihăniţi!

poezie de George Cornici din Împliniri... (23 aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi vrem bacşiş!

Ascult-aici, bulgar spurcat,
Să nu-ţi mai râzi de noi făţiş!
În schimb de tot ce folosişi
C-am stat cu braţele cruciş
Cât timp tu-n lupt-ai asudat,
Noi vrem bacşiş!

Din lenea noastră-ai tras folos
Când în păgâni, căzând furiş
Urcaşi al Sorţii greu suiş
Şi atunci când vrem şi noi un os
Ne arunci călcâiele în dos?
Noi vrem bacşiş!

Vor şti străinii toţi de noi,
Că-s sfinte cele ce-auzişi:
Ţinem la datină morţiş!
Răbdăm ocări de orice soi,
Chiar ham de cal şi jug de boi,
Dar vrem bacşiş!

Să nu dea Sfântul cum dorişi,
Să vrem noi sânge, nu bacşiş!
Când nu vom mai putea răbda
Cu praji şi ceapă-n noi de-ai da
Hristos să fii, nu vei scăpa
Nici în tufiş!

Ne vom căli copita-n foc,
Ţi-om da la cap cu-al ei tăiş,
Ţi-om da în cap, în curmeziş,
Şi mintea ţi-o veni la loc
De-i şti de-acum — că nu e joc —
Să dai bacşiş!

poezie de Ştefan Zeletin din Din ţara măgarilor. Însemnări (1916)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceruri vom ajunge cu toţii, dar în direcţia opusă celei trăite pe pământ. Raiul şi Iadul dovedindu-se prea puţin, pentru gama variată de posibilităţi care ar fi trebuit să existe după moarte. Raiul sau Iadul fiind ori prea mult ori prea puţin pentru fiecare dintre noi.

aforism de Iosif M. Cristian din Decadent în transcendent
Adăugat de elena denisa
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Noi suntem aici de veacuri
Pe pământul românesc,
Vor răsări noi huceaguri
Rădăcini în glie cresc.

Strigă codrul, vrem unire
Cât pământul va trăi,
Cântă apele-n undire
Noi aici mereu vom fi.

Azi eşti mândră capitală
De neam şi istorie,
Tu cu vorba cea domoală,
Iaşi drag, adus-ai glorie!

Şapte coline azi cântă
Unirea mult dorită,
Durerea ne frământă
Pentru sora vitregită...

Vrem unirea pe vecie,
Cu voi fraţilor români,
Să rămână-n veşnicie
Inima... scut pentru păgâni.

poezie de Sofia Doina Gavrilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un final fără-nceput

Noi nu ne vom iubi în lumea asta
Şi poate nici în lumea de apoi,
Noi nu vom fi bărbatul şi nevasta
Care să facă totul... doar în doi...

Nici fericirii nu-i vom da vreun nume,
Nici amintiri nu ne vor povesti,
Nici gândul nostru n-o să poată spune
Că s-a-ntâmplat a ne... îndrăgosti...

Noi nu vom fi nici timp şi nici distanţă,
Nici paşii noştri nu se vor cunoaşte,
Vom dispărea ca într-o aroganţă
Pe care nimeni... nu o recunoaşte...

Noi ne ucidem sufletele triste
Şi rupem nemurirea în tăceri,
Nu acceptăm că poate să existe
Un viitor bazându-ne... pe ieri...

Noi nu ne vom iubi, nu avem voie!
Iubirea dintre noi e prea intensă.
Şi nimeni nu mai are azi nevoie
De dragoste prea pură şi imensă...

poezie de Florin Răileanu (mai 2020)
Adăugat de M
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii planetei

Suntem mult prea mici
În astă lume mare...
Sunt valuri prea înalte,
Când noi suntem prea scunzi...
Sunt mult prea multe lacrimi
Închise-n vieţi amare,
Suntem mult prea mici
Când ne-arătăm rotunzi...

Suntem mult prea răi
Pe o planetă bună...
Sunt oameni care mor,
Când trupul le trăieşte...
Sunt mult prea multe crime
Iar viaţa prea nebună,
Suntem mult prea reci
Când viaţa ne-ncălzeşte...

Suntem mult prea mici
Ca oameni, noi cu noi...
Sunt răni ce am uitat,
Când ele nu te uită...
Sunt mult prea multe sarcini
Şi nu-s purtate-n doi,
Suntem mult prea orbi
Când viaţa este mută...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fărâma de timp

Prea plinul din mine mă-ndeamnă acut
Să-mpart înzecit bucurii şi lumină,
Vă cer insistent o fărâmă de timp
Şi-un zâmbet de care speranţa-mi se-anină.

Prea mare e graba ce sapă în noi,
Prea mică răbdarea de a ne-nţelege,
Prea lesne cădem în gheţar de uitări,
Prea mare e ura ce fructu-şi culege.

Prea aspru e drumul pe care ideea
Aleargă să-ajungă la tine, la voi,
Prea grea este calea pe care răspunsul
Se zbate să-ajungă-napoi.

Prea harnici clădim ziduri reci între noi,
Prea iute-mpletim din spini seci o cunună,
Prea iute o punem pe-o frunte lovită
Când simplu ar fi să-i întindem o mână.

poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi ştim c-avem un rost pe lume

Noi ştim c-avem un rost pe lume
şi ştim c-avem un veşnic Ţel:
vrem pe Cristos şi-al Lui sfînt Nume
slăvit în cel mai dulce fel.
Slăvit să fie Cristos
de toţi şi sus şi jos
acum şi-n veacul nesfîrşit
să fie El slăvit...

Vrem Evanghelia să fie
vestită celor care pier
şi vrem pămîntul tot să ştie
iubirea Tatălui din cer.

Dar pentru cauza asta dreaptă
avem de suferit nevoi;
răstignitorii Lui ne-aşteaptă
cu cruci destule şi pe noi.

Oricît ar fi de lungă însă
durerea ce-o avem de dus,
cît inima de El ni-e strînsă,
noi vom învinge cu Isus...

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conducerea lui Vadim

Vrem Vadim să ne conducă
Cine oare să-l voteze?
Politicieni sau oameni?
Dornici veşnic să viseze?

Cine oare-i demn să fie
Om în România Mare,
Am pierdut... sunt ani de-a rândul
I-am mai da cuiva crezare?

Mulţi au ros ciolanul. Poate
Că de-acum se vor schimba
Noi, vom roade la ciolaru,
Şi de noi se vor ruga

După atâţia ani de caznă,
Un miracol va veni?
Doar speranţa nu rămâne
Cât de-acum vom trăi.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima, izvorul vieţii

Inima, izvorul vieţii,
Mereu trebuie să bată,
De vrem zorii dimineţii
Să-i vedem când se arată.

Neîncetat să pulseze
Sângele, hrană a vieţii.
Răul din noi să-l dreneze,
S-avem girul tinereţii.

Când moare s-o resuscităm.
Viaţa din nou să apară.
Sufletul să înzestrăm
Cu o nouă primăvară.

De la vânt şi de la soare
Să-i dăm aer şi lumină,
Dacă vrem să nu ne doară
Motorul care ne-animă.

Aşa vom trăi mai mult,
Ne vom bucura de soare,
Vom dăinui pe pământ,
Omenirea nu dispare.

poezie de Dumitru Delcă (1 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi place mâncarea care e aranjată cu prea mare grijă, mă face să gândesc că bucătarul a irosit mult prea mult timp aranjând-o şi i-a rămas prea puţin pentru gătit. Dacă vreau un tablou, comand un tablou.

citat din Andy Rooney
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, oamenii, considerăm că nu avem de ce să trăim. Pentru că vrem să distrugem tot ceea ce putem. Pentru că vrem să fim ceva ce nu putem fi. Pentru că nu credem cu adevărat că putem muri...

citat din Deb Olin Unferth
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

MAI rămâi pentru o secundă,
MAI cade un strop pe-o frunză.
MAI aşteptăm zile senine,
MAI sperăm să fie bine,
MAI vrem să iubim frumos,
MAI vrem să gândim duios,
MAI vrem, multe noi mai vrem
MAI vrem să fim ce nu suntem,
MAI vrem s-ajungem în Rai..
MAI... MAI... şi iarăşi... MAI!

Elena Bulancea în Personală (1 mai 2017)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvânt de tânăr

Ne-am născut în ev de aur
şi străbunii ne-au lăsat
ţara – cel mai scump tezaur
pentru care au luptat.

Ţara noastră – e o casă,
unde toţi am învăţat
că muncind, viaţa-i frumoasă,
traiul mai îmbelşugat.

S-au jertfit mii de eroi
ca de pace s-avem parte.
Astăzi suntem la rând noi,
s-o păstrăm pe mai departe.

Noi vrem pace-n lumea-ntreagă;
Nu vrem arme, nici război.
Vrem oricine să-nţeleagă:
Pacea lumii - iubim noi.

Dar duşmani în pragul casei
de-or veni, noi vom lupta!
Şi cu preţul vieţii noastre,
Pacea o vom apăra.

poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei,Dorohoi, 2017 (1970)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefer să trăiesc cu capul în nori, pe pământ este prea mare aglomeraţie.

aforism de Iosif M. Cristian din Forţă şi metamorfoză
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revolta e dreptul de veto al mulţimilor

iar iluzia democraţiei e asemenea credinţei
face bine şi sufletului şi ordinii
ca şi capetelor rostogolite sub ghilotină
din prea multă viaţă
din prea mult avânt
sau poate din prea mare dorinţă de putere
deşi revoltele sunt de fiecare date înfrânte
mai ales prin ele însele
mai rar cu sângele curgând în pieţe
mai degrabă cu o salbă de mantii de catifea
dar cel mai adesea şi grav se autosufocă
respirându-şi ura
în timp ce noi ne stergem lacrimile
liberi şi mult prea eliberaţi
de voi de noi de oricine altcineva
aproape la o lungime de greiere de ideal
apoi vom pune furnicile să facă sluj
pe oda fericirii
democraţiei cu d mare

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un viitor nu prea îndepărtat (măsurat în secole) rasele umane civilizate aproape sigur vor extermina şi înlocui rasele sălbatice din lume. În acelaşi timp "maimuţele antropomorfe" vor fi fără îndoială exterminate.

Charles Darwin în Descendenţa omului (1871)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-ţi lăsa mintea să conducă. Foloseşte-ţi corpul; nu gândi prea mult. Aşa încep războaiele, cu oameni care gândesc prea mult. Viaţa este dans şi dansul este viaţă - acelaşi lucru. Iar noi dansăm până obosim şi când suntem obosiţi nu putem face războaie.

citat din Monet Robier
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!