Unui parvenit

Având un scaun de-apărat,
E, deseori, neliniştit,
Deşi e foarte respectat...
Atuncea când e linguşit.

epigramă de Ion Cârdu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E un exerciţiu pe care-l fac de fiecare dată cu studenţii: pun un scaun şi stau. Şi ei se aşteaptă să-i întreb ceva, să le zic ceva, băi hai, faceţi aia sau aia. Şi încep şi stau, ştii, şi sunt priviţi de ceilalţi, şi nu ştiu ce să facă cu statul ăsta. "Aoleu, stau pe scaun". Şi văd că e o tăcere absolută şi toată lumea se uită la ei. Ăsta e un exerciţiu pe care eu îl ador. Ăsta e un exerciţiu pe care l-a făcut şi Sanda Manu cu noi. Şi e foarte bun, pentru că îţi dai seama că foarte greu reuşeşti tu să fii tu, personal, cu toate ale tale, stând pe un scaun. Atunci când eşti privit. Atunci când lumea se uită la tine. E foarte greu.

citat din Andi Vasluianu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui bancurist indecent

Deşi mă-ncearcă hazul,
Să râd cu el, nu pot,
Că prea-i observ obrazul
Cum se transformă-n bot.

epigramă de Ion Cârdu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei doi regizori, Liviu Ciulei şi Ion Olteanu, care m-au onorat deseori cu încrederea lor, sunt oameni foarte deosebiţi unul de altul, având fiecare stilul său propriu de muncă cu actorul.

Ştefan Ciubotăraşu în revista Teatrul, Nr. 3 (anul VI) Martie 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când cineva se simte vinovat de ceva, oricât ar fi de îndrăzneţ, conştiinţa îl face să fie foarte neliniştit.

citat din Menandru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurul lucru pe care comandantul îl reţinuse vag, ca o părere, era că parcă o dusese pe Lia la ea în rezervă în noaptea aceea, fiindcă o găsise adormită pe un scaun, într-o poziţie foarte incomodă, în rezerva lui, alături de el, având o compresă rece şi udă în mână; nefiind însă foarte sigur de acest lucru (poate că visase doar...), se îndreptă spre rezerva colegei sale, pentru a se convinge dacă era adevărat şi nu i se păruse lui. Trebuia să verifice.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dup-un scaun

Dup-un scaun, aş ascunde
Trupu-ncins de catifea,
Nebuniile rotunde
Şi-abur magic de cafea.

Dup-un scaun, ca oricare,
Câte vise nu-nfloresc
Într-o coapsă roditoare
Şi un sân dumnezeiesc.

Dup-un scaun, dezgolită
De păcate şi trecut,
Tu, eterna mea ispită,
Mă îndemni spre aşternut.

Dup-un scaun, fără taine,
Cu privirea te-ncălzesc,
Dezrobită eşti de haine
Şi aştepţi... să te iubesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scaun şi... fotoliu. Lui Renan, căruia i s-a dus să-i ceară sprijin pentru a deveni academician

Tăcut, Renan, spre-a nu risca un
Posibil atentat l-al său orgoliu,
Mi-a oferit, elegant,... scaun,
Deşi ştia că viu pentru-un fotoliu.

epigramă de Edouard Pailleron din Din epigramiştii lumii (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-am spus doctoriţei de la gastro că nu am scaun

Că nu am scaun, i-am spus trist,
Şi foarte amabilă femeia,
Mi-a spus pe un ton altruist,
Că pot să-mi iau de la IKEA.

epigramă de Paul Aelenei din Epigrame (2017)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiunea

De-ţi doreşti succesul în orice acţiune
Pune la bătaie, multă pasiune.
Vrei cu al tău talent să exprimi frumosul?
Pune pasiune, ăsta e răspunsul!

Muzica ai vrea să-ţi sune armonios
Hrană pentru suflet, ce-l face radios
Să stârnească emoţii şi multă pulsiune?
Atunci compune frate, cu multă pasiune!

De eşti sportiv pe podium ai vrea mereu să urci
Imnul să ţi-l cânte, pe toţi tu să-i întreci,
Să fii cel respectat la orice reuniune?
Transpiră atuncea frate, cu multă pasiune!

Vrei ca în afaceri, să fii antreprenorul
Ce cu înţelepciune, legal îşi scoate sporul
Şi la clienţi să capeţi belşug de atracţiune?
Tratează atuncea totul cu multă pasiune!

Dar ce folos au toate dacă în scurta viaţă
Rămânem singuri.... şi inima-i de ghiaţă....
Ai vrea tu oare intensă afecţiune?
Iubeşte atuncea dragă, cu multă pasiune!

poezie de Ionel Popa (19 octombrie 2013)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai mare lecţie învăţată de la mama mea a fost aceasta: ea mi-a spus că sunt momente în viaţă când trebuie să alegi între a fi iubit şi a fi respectat, şi că trebuie întotdeauna să alegi să fii respectat.

citat din Chris Christie
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Militară

Bat pas de front când intru-n bar,
Considerând c-aşa se cade,
Să dau onorul militar
Coniacului cu multe stele.

epigramă de Ion Cârdu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deseori...

Deseori, ne prefacem că iubim,
Dar minţim.
Deseori, ne arătăm prietenoşi,
Dar suntem invidioşi.
Deseori, ne prefacem că ajutăm,
Dar în spate ne săpăm...
Deseori, ne prefacem fericiţi,
Dar suntem nemulţumiţi.
Mereu ne prefacem,
Viaţa ne-o minţim,
Realitatea o răsucim,
Că la sfârşitul ei
Prostia să ne-o înghiţim...
Plecând goi, aşa cum venim,
Sau cu lecţii noi învăţate.

Valeria Mahok (18 noiembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea este un lucru posibil doar când eşti foarte tânăr, având înaintea ta toate visele tale, sau când eşti foarte bătrân, cu toate amintirile tale în urmă.

citat din H. de Regnier
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

n-am purtat cămaşa asta niciodată
deşi s-ar fi mulat perfect pe corpul meu
aidoma unei umbre
am ales să o uit pe un scaun până când fluturii mei vor muri
şi se vor metamorfoza în ştampile

poezie de Sorina Rîndaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua colegei

Azi, deşi deloc duşmani,
Am tratat-o cu tăcerea,
Că-mplinea cincizeci de ani
Şi i-am respectat durerea.

epigramă de Gheorghe Mitroaică din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui bătrân "neliniştit"

TV-ul te–a învăţat la o emisiune,
Că dacă încă la amante mai visezi,
La vârstă ta asta–i deja evaziune,
Şi e mai bine la un prieten să apelezi.

epigramă de Paul Constantin (22 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rosalba nu ştia decât să râdă şi să bată din palme în tactul flaşnetei... Dar tata bea prea mult vin, ş'atunci era urât şi rău: da, era foarte rău tata atuncea. Si seara când n'avea nici un gologan ei nu trebuiau să plângă, dacă le era foame, pentrucă asta supăra foarte mult pe tata. Şl-i bătea mult, deaceea a murit.

Alexandru Vlahuţă în De-a baba orarba. Ed. Tineretului -1955
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banii sunt slujitorii tăi, iar tu eşti stăpânul lor. Ai foarte mare grijă să nu inversezi termenii acestei ecuaţii, aşa cum s- întâmplat, din păcate, cu foarte mulţi oameni, unii dintre ei având un coeficient foarte mare de inteligenţă.

Bob Proctor în Te-ai născut bogat, Eu şi banii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi ne întoarcem deseori în trecut, se întâmplă ca unele "uşi" să se deschidă doar când avem cheia potrivită la noi. Astăzi cred că am avut cheia adecvată acestei amintiri închisă cu mulţi, foarte mulţi ani în urmă. Această amintire trage după sine o alta, căci unele dintre aceste "uşi" în spatele cărora sunt ascunse dureri şi suferinţe netămăduite la timp, sunt toate părţi ale aceleiaşi "camere".

Rita Drumeş în Staccato - Frânturi de viaţă (10 octombrie 2008)
Adăugat de radu negrea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

M-am aşezat pe un scaun pe puntea de sus a navei şi am
închis ochii,
Iar destinul mi-a apărut ca o prăpastie.
Viaţa mea din trecut s-a amestecat cu cea viitoare,
Între cele două se auzea o gălăgie ca din salonul de fumători
În care, spre auzul urechilor mele, se încheia o partidă de
şah.

Ah, balansat
De senzaţia valurilor,
Ah, legănat
De gândul atât de plăcuit că astăzi încă nu este ziua de mâine,
Şi că cel puţin deocamdată nu mi s-a încredinţat nici un fel
de responsabilitate.
Nici o personalitate propriu-zisă, şi că mă simt aşezat pe
scaun.
Ca o carte uitată acolo de o suedeză.

Ah, scufundat
Într-o leneveală a imaginaţiei, evident că uşor somnoroasă,
Neliniştit într-un mod atât de tihnit,
Atât de mult semănându-i copilului care am fost odată
Şi nici de alte algebre cu valori x şi y în sentimente.
Ah, îmi doresc din tot sufletul
Acele clipe fără de importanţă
Din viaţa mea,
Ah, mi-e dor de acele clipe, ca şi de altele asemănătoare
De pe vremea când eu nu aveam nici o importanţă,
Clipele când am înţeles tot vidul existenţei fără să a,
inteligenţa de a-l înţelege
Pe vremea când existau clarul de lună, singurătatea şi marea,
o Alvaro!

poezie de Fernando Pessoa din Odă maritimă, traducere de Dinu Flămând
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!