Revelație
Pe-al său bărbat, când l-a probat
Cu un batic, a chicotit
Căci soața a realizat
Ce bine-i stă... îmbrobodit.
epigramă de Andrei Daniel din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
- comunism
- Comunismul: basm pentru îmbrobodit proștii și îmbuibat canaliile.
definiție de Andrei Pleșu în A treia zi a comunismului (10 iulie 2007)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui îmbrobodit
Mlădie, tânără, sprințară,
Nevasta lui cu gât superb,
E-n adevăr o căprioară,
Dar e și el un falnic cerb!
epigramă de Leonida Secrețeanu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbatul bărbat
Fumează soacra, fata, soața,
Inconștiente-și riscă viața...
Cum nu sunt bani, eu m-am lăsat
Să demonstrez că sunt bărbat.
epigramă de Ion Bratu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început, oamenii refuză să creadă că un lucru nou și ciudat poate fi realizat. Apoi încep să spere că acesta poate fi realizat. Apoi văd că acesta poate fi realizat. În final acesta este realizat și toată lumea se miră că de ce acest lucru nu a fost realizat cu mult timp în urmă.
citat din Frances Hodgson Burnett
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Immortal
Eu cred că sunt nemuritor,
căci prea simt, de o vreme,
un bâzâit sâcâitor
ce-mi face mari probleme.
Când vreau să fur un mic sărut
așa, ca uvertură,
se-ntâmplă lucrul neplăcut:
o curentez pe gură.
Când vreau, de mână, să mă plimb,
în serile cu lună,
în jurul capului am nimb,
când fulgeră sau tună.
Nu pot nici vorbe să mai scot
că-mi iese vreo scânteie,
și se repetă. Nu mai pot
să fiu cu o femeie.
Nu știu ce-o fi, dar am vorbit
cu soața și - minune! -
a cunoscut că-i bâzâit
la cap... de gărgăune.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crez
Nu cred, n-am cum să am credință,
Când nu de crez destin depinde
Nici pentru mâine s-ai merinde...
Nici făcut bine-i elocință.
N-am cum să cred nicicum minuni
Că sunt doar spuse, prefăcute
Din adevăruri în minciuni
De Guri... cu însemne ca de mute.
Nu pot să cred "de necrezut",
Căci niciun crez nu se explică
Doar să iau tot ce-i nevăzut
De evident... că e, se aplică.
Nu poate fi loc de crezare
Când promotori ce-o promovează
Fac din credință o arătare...
Pe crezul meu, se exersează!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 iunie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
CÂTE STELE AȘ PUTEA SĂ NUMĂR CÂND S-APRIND PE-AL NOPȚII CER
Câte stele aș putea să număr când s-aprind pe-al nopții cer
Și spre faptul dimineții, câte în lumina zilei pier?
Pierd din ochi înșiruirea vrăjit fiind de încântare
Căci cupola înstelată-i o feerie plină de mister.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce lași macii să moară?
De ce lași macii să moară,
De ce te tânguiești?
În noaptea fierbinte de vară
Mai bine-i să iubești!
Strigă-ți iubirea, ocrotește-o,
Nu, nu o lăsa să plece!
Viață-i scurtă, se ofilește...
Sărută macul, zâmbește!
În lanul de grâu sădește iertarea,
Din spicul copt fă pâini de iubire!
Nu auzi cât de molcomă-i chemarea
Cer și Pământ în dulce unire?
Bea bobul de rouă dimineața,
Piciorul desculț pașii să-ți poarte
Pe-al tău drum până s-o sfârși ața
Și nu-ți lăsa visele furate!
De ce lași macii să moară,
De ce te tânguiești?
În noaptea fierbinte de vară
Mai bine-i să iubești!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Immortal
Eu cred că sunt nemuritor,
căci prea simt, de o vreme,
un bâzâit sâcâitor
ce-mi face mari probleme.
Când vreau să fur un mic sărut
așa, ca uvertură,
pățesc un lucru neplăcut:
o curentez pe gură.
Când vreau, de mână, să mă plimb,
în serile cu lună,
în jurul capului am nimb
... de fulgeră ori tună.
Nu pot nici vorbe să mai scot
că-mi iese vreo scânteie,
și se repetă. Nu mai pot
să fiu cu o femeie.
Nu știu ce-o fi, dar am vorbit
cu soața și - minune! -
a cunoscut că-i bâzâit
la cap... de gărgăune.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai așa vecini să nu ai!
Furios pe-al său vecin,
Auzind, amor cum face,
Soața și-o plătea peșin
Numai ca să-l lase-n pace.
epigramă de Mihai Haivas din Geometrie conjugală (2013)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să rămâi toată viața un copil e un vis frumos, dar greu de realizat. Cât mă privește, a trebuit să devin bărbat. Când eram mic, tata îmi spunea mereu: "Te vei nărui poate, dar vei deveni om..." Și iată că am supraviețuit.
George Enescu în Amintirile lui George Enescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prostul poate fi îmbrobodit cu vorbe dulci, chiar când vede cu ochii că i se pricinuiește un rău.
în Panchatantra
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cauza cutremurului din 30 august 1986 când avocatul N.C. și-a realizat, pentru prima dată în carieră, plafonul maxim
Pământul, când află că domnul,
"Plafonul" și-a realizat,
Pierdutu-și-a îndată somnul
Și tare s-a... cutremurat!
epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul "Viața Buzăului" (septembrie 1986)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-n lume pare blând
Să nu-ți-ntre nici-n gând
Șarpele e mereu mut
Și colții bine-i ascund
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbat
Dacă mă plâng, nu se cuvine,
Căci rolul mi-e predestinat,
Și când mi-e greu să-mi fie bine,
Că vezi tu Doamne, sunt bărbat.
Să fiu un stâlp și -un brad de munte,
Să fiu eu ăla vinovat,
Fie mai grele, ori mărunte,
Că vezi tu Doamne, sunt bărbat.
Să-l las pe ăla mic cu mama,
C-așa este din cer lăsat,
O crește el și-și va da seama...
Că vezi tu Doamne, sunt bărbat.
Va crește el că vremea trece,
Și dacă va fi înșelat,
Va trebui și el să plece,
Poate mai limpede, mai rece,
Și-ntr-un final va înțelege,
Că tatăl lui e tot bărbat...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am realizat cu mult timp în urmă că fustele sunt imposibile. De fiecare dată când aud un bărbat spunând că preferă o femeie în fustă, spun: "Încearcă una. Încearcă o fustă.".
citat din Katharine Hepburn
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelepciune....
După multe ecuații,
Soața mea a întrebat:
S-au feminizat bărbații
Și femeia-i mai bărbat?!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia ca mulți alții
Când mai trage câte-o dușcă,
Pare soața că-și împușcă;
Doar în pat se dă de gol,
Căci de fapt... n-are pistol.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neanderthal (2)
Ea a plecat, iar el... ce chin!
Că n-a avut, de-atunci, senin,
Ci doar furtună, iar alin,
Acolo- n peștera-cămin,
Nu are, ci doar gândul-spin
Că nu e în "ceva"... deplin.
Și s-a gândit, s-a răsucit,
Pân'-o idee i-a venit:
A mers la vraci, s-a spovedit,
I-a spus cât e de chinuit,
Și, cum să spun, a reușit
Ceva de neînchipuit.
Ce a făcut, ce n-a făcut,
Nu pot să spun, că n-am văzut,
Dar, ce-a fost mic a tot crescut
Cât? - ce să zic? de necrezut,
Că, dintr-un jet a prefăcut
O stâncă mare, într-un lut.
Iar peștera, de-atunci, a fost
Nu doar cămin și adăpost,
Ci la pelerinaj, un rost:
Ieșirea multora din... post,
Căci - de! - mărimea are-un cost,
Iar el... plătește, că nu-i prost.
Curând, chiar soața a aflat
Și n-a putut, n-a rezistat,
S-a prezentat, a comparat,
Apoi, spre noul ei bărbat
A zis "Kum vo" și... a plecat.
(Traduc: "- Ești no.2, păcat!")
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioara mov
Am citit într-un hrisov,
Toate ciorile că-s mov,
Căci au fost cândva hrănite,
Cu iluzii și ispite,
De-o bunică ce-a vorbit,
La un smartfon ruginit,
Răspândind în lume știrea,
Mov că-i cioara și iubirea,
Căci culoarea când e dulce,
Îl îmbie să se culce,
Pe-orice tăntălău vânjos,
El pe sus și ea pe jos...
Bine-i Doamne prin copaci,
Dacă trunchiul are craci,
Căci prin minte-adeseori,
Zboară stoluri mari de ciori,
Ce se-așează la hodină...
Viața asta că-i divină,
Cuib când își găseșta cioara,
Unde-i tandră inimioara,
Iar din niscai tăvăleală,
O să iasă la iveală,
Ba o cioară, ba un cuc,
Zău că-mi vine să mă duc...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!