Medic şi literat

Amice-n alb, cu faimă şi cu har,
Mă-ntreb ades ce cauţi printre noi?
Din tot ce-ai scris mata, pentru sertar,
Se bucură doar... coşul de gunoi.

epigramă de Hortensiu Aldea din Palatul de Justiţie (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La spovedanie

De vrei, mânat de cele sfinte,
Păcatele a-mi uşura,
Ia-ţi un calculator, părinte,
Că ai ce monitoriza.

epigramă de Hortensiu Aldea din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminiţa de la capătul tunelului

Cum nu suport ipocrizia
O spun deschis că pe moment,
Tunelul e în România
Iar luminiţa-n Occident.

epigramă de Hortensiu Aldea din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia e ubiquitară

Cu cei inteligenţi câştigi
Şi te îndemni la lucruri mari,
În viaţă însă-ai să te plângi
Că ceilalţi sunt majoritari.

epigramă de Hortensiu Aldea din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui cercetător în branşa farmaceutică

El bârfelor le-a pus capac,
Descoperind recent un leac;
Acum e-n plină căutare
A bolii corespunzătoare!

epigramă de Hortensiu Aldea din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celui care vorbeşte cu voluptate despre boli imaginare

Când constat acest nărav,
Brusc devin suspicios:
Insul este chiar bolnav,
Ori nu-i tocmai sănătos?

epigramă de Hortensiu Aldea din Palatul de Justiţie (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum coşul de gunoi păstrează mizeria, coşul minţii păstrează gunoiul psihologic.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

False suveniruri - I

Un gol fertil se surpă-n mine
Iluzii ard fără de păcat
Martire gânduri mint păcat:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!

Suveniruiri rămân încă-n sipet
Metaforele-n lire înalte tac
Îngerii din ceruri plâng şi înţeleg
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!

Adâncuri de ceruri vii divine
Întorc aripile în zborul scindat
Mă-ntreb cine sunt eu fără tine:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!

Mă uit la inelele de rouă-n care
Un anotimp captiv mai este căutat
Când arde aurul petale de-ntrebare:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!

Şi, vezi o picătură de sânge curge
Rubinul vieţii pare în noi iar înstelat
Cu timpul regăsirii ce-n amurg e:
De ce-ai plecat?... de ce-ai plecat?!

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totalitarismul şi literatura de sertar

Stând la masă, barzii ţării
N-au scris cărţi protestatare,
Pentru că masa tăcerii,
La români, n-are… sertare.

epigramă de Efim Tarlapan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rupere... Renaştere

Da. Nu. Poate. Nu ştiu...
Nu ştiu ce urma... e clar!
Doar că mi-e permanentă foame,
Şi simt în inimă amar...

Nu. Poate. Sau... nu ştii...
Ce simţi, ce cauţi sau ce vrei...!
Mie mi-e tot mai greu s-aştept,
"La revedere" să-i spui ei...

Nu ştiu, nu ştii, nimeni nu ştie...
Nici ce va fi, nici cum... de ce...!
Tot ce doresc? Să vii la uşă...
Să mă revezi... să vezi cum e!

Da. Nu. Nu ştiu. Poate...
Aşa o fi scris din Lumini.
Ştiu doar că te doresc în toate,
Şi n-a fost scris să fim străini!

Las-o din suflet să îţi plece!
Dă-i drumul să-şi înceapă zborul...
Tot ce-ai trăit, a fost... Treci peste!
Vino spre mine... îţi plânge dorul!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reglări de conturi în lumea interlopă

E-o cutumă clară, dominantă,
Pe care ei ar trebui s-o ştie:
În "legea junglei" nu e relevantă
Prezumţia de nevinovăţie.

epigramă de Hortensiu Aldea din Urmaşii lui Cincinat (aprilie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroii din ghene

aşteptăm aşteptarea
cuminţi şi ordonaţi
cretinizaţi de un sistem
corupt, murdar, incompetent
Ei pleacă în vacanţe
două luni sau o viaţă
noi, muncim, muncim
până murim
ăsta ne este chinul şi destinul
mâine va fi o nouă zi, nu...
noi tot
proşti, fricoşi şi laşi
Doamne, mai bine să ne laşi
nu ai ce mai face azi cu noi
buni doar de aruncat la gunoi
Ei, noi,
eroi de gunoi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Har

nicio stare
nu mă scoate din minţi şi nici tu
doar tergiversările inutile
fiecare vorbă care-mi zgârie pereţii
e doar o încercare

lumea e o cădere din limbaj
o scurgere a gândurilor în cuvinte
o dăruire cu har
care se aşează la masa de scris

în inimă stă ascunsă o podoabă
bătută în iubire
pentru asta cei care o vor
trebuie să poarte în suflet
pe Domnul.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ştire

Ştirile sunt tot ceea ce ziariştii nu pot arunca la coşul de gunoi (cel real).

definiţie de Luiz Carlos de Assis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb giuvaier

Tot urcând treptele vieţii
Am şlefuit alb giuvaier,
Din lacrima dimineţii,
Să mă-însoţească la cer.

Va fi dulce amintire
Că am trăit pe pământ.
Că mi-ai dat a ta iubire
Cum ai scris în legământ.

Când vei urca şi tu la cer,
La şiragul de mărgele,
Alb giuvaier îţi ofer
Să străluceşti printre stele.

Lumea de jos, te privească.
Tu să verşi o lacrimă,
Tuturor să amintească
Iubirea cu patimă.

poezie de Dumitru Delcă (22 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În care din noi?

În care din noi
S-a sfârşit primăvara
În care din noi,
Frunzele au căzut?

Mă-ntreb ades când văd
Trecătorii pe stradă
Mult prea grăbiţi
Pentr-un rol efemer!

În care din noi,
S-a închis o fereastră
În care din noi
Nu mai râde-un copil?

Unde s-au dus acum
Amintirile noastre
De ce uităm să fim
Fericiţi pe pământ?

În care din noi,
Primii fulgi de zăpadă
În care din noi
Au căzut lăcrimând

Povestea te şi-a mea
E-o poveste banală
Jucăm un rol, şi-atât
Pe o scenă de lut!
În care din noi...

poezie de Stefan Băiatu (19 octombrie 2005)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om evoluat este un om fericit, care se bucură de viaţă. Scopul tău pe lumea asta este să-ţi defineşti şi apoi să cauţi fericirea, aşa că fă totul pentru a o obţine. Uneori este necesar să o construieşti, iar alteori doar trebuie să înlături barierele din calea ei - adică să renunţi la tot ceea ce te face nefericit.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnei Andreea Marin, pentru volumul "Pretuieşte viaţa"

Din amintiri ce faci risipă,
Ai scris ce-ai scris în pripă,
O "tocăniţă" de mici crize
Din apusul show "Surprize"...

epigramă de Constantin Enescu (iunie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citeşte, citeşte, citeşte. Citeşte totul – gunoi, clasicii, răii şi bunii, şi vezi cum scriu. La fel ca un tâmplar care lucrează ca ucenic şi îşi studiază maestrul. Citeşte! Vei absorbi asta. Apoi scrie. Dacă ai scris ceva bun, vei afla. Dacă nu, aruncă ce-ai scris pe fereastră.

citat clasic din William Faulkner
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intimă

Voi alăpta doar copii din flori,
Doar ei îmi vor purta numele,
Zidind
Peste cenuşă
Oraşul,
Îi voi învăţa să păstreze curăţenie
Aruncându-te
La coşul cu gunoi.

...

Dimineaţa,
Gunoier anonim,
Adună prin cartier
Amăgirile...

N-am riscat să-i cer
Niciodată
Să te ia!

poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb, tot mai alb

Singuri, în somn
tresărim amintindu-ne
de uşi uitate deschise,
din alte vieţi.

Alb, tot mai alb
fragilul meu suflet...

Cum? Doar mereu îl învăţ
să nu crâcnească-n
leagănul de mătase
al pieptului.

Uitarea e balsam întru toate.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!