Soluţie bine gândită

Vin puhoaie să ne-nfrunte
Şi atuncea, ca primari,
Chiar acolo-n vârf de munte
Vom alege marinarei

epigramă de Mihai Frunză din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vârf de munte

Lumina curge
peste privirele
tale... ale mele...
căzute
flacăra verde
ne cheamă
să ne cufundăm
în iarba
ce aşteaptă în rugă
vorbele frunzelor
şi fuga vântului
în tăcerea lor
se prăbuşeşte
un fluture
vârf de munte...

poezie de Corina Gherman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un paradis pierdut

Vei fi paradisul pierdut
Cu trandafiri, fără vreo vină.
Tu, în care am crezut
Considerându-te divină.

Nu vrei să înţelegi şi-atunci
Îţi închizi a tale porţi.
Când vin, tu mă alungi.
Da, asta văd că poţi.

Orice ţi-aş spune, nu e bun
Te supără chiar adevărul.
Şi nu găsim acelaşi drum
Predominând astfel misterul.

Dac-aş putea, eu aş învinge,
Dar nu mai pot să mă lupt.
Astfel inima îmi plânge,
Refugiindu-se în trecut.

Am să tac cum faci şi tu,
Iar visul meu va înceta.
Ce se va alege de acu
Vom mai trăi şi vom vedea.

poezie de Mihai Leonte (ianuarie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te văd urcând un munte

Te văd urcând un munte,
pe al cărui vârf
doar păsările se întâlnesc...

În ochiul beat de clorofilă
se-afund poemele iubirii;
te văd urcând un munte,
pe al cărui vârf
se bat apostolii cu stele:
îmi faci un semn
şi te urmez precum o cavatină
ce îndulceşte-n vene
al nopţii sânge smălţuit.

Un colţ de timp a mai rămas,
un pas ce trebuie făcut...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necazurile

Sunt nenorociri, belele,
Suferinţe, daravele,
Rele,-amaruri, neplăceri,
Chinuri, boli, tristeţi, dureri,

Care, spun cu fermitate,
Toate vin şi nechemate.
Iar când vin, eu vă asigur,
Că nu vine unul singur,

Ci, direct sau cu ocoluri,
Vin mai multe, chiar în stoluri.
Ba, sunt multe, multe cazuri,
Când puhoaie de necazuri

Vin pe bietul om în valuri,
Precum marea către maluri.
Iar atunci când ele vin,
Îl lovesc ca din senin.

poezie de George Budoi din Poezii (23 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nod în papură stil Cotroceni

În Europa vom intra,
Urmând preceptul românesc
Şi-n papură vom căuta
Un nod... marinăresc.

epigramă de Mihai Frunză din ziarul "Viaţa Buzăului" (20 iunie 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dac-ar fi după mine să plec, aş alege o ţară mai caldă, sau poate un munte mai mic, dintre formele tale din palmă.

citat din Gheorghe Mihai (4 septembrie 2022)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi sting lacrima

Mamă,
Să-ţi sting lacrima tristeţii
îţi dau iubirea giuvaier,
să-l iei la sfârşitul vieţii
cu tine, acolo-n cer.

Ca un înger te păzească
până şi eu voi veni,
acolo-n lumea cerească
şi-împreună iar vom fi.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ctitorind soarele omeniei

Motto: "Vreme trece, vreme vine."

Chiar dacă timpul trece
prin timp noi vom rămâne
chiar de ni-i clipa rece
noi tâmpla ne-o vom ţine

Şi frunte lângă inimi
şi inimi lângă frunte
noi sus vom ţine gândul
mai sus decât un munte

Şi muntele e-o treaptă
şi noi suntem un munte
florile ne ard sub pleoape
ochii-n rouă ştiu să cânte

Iar durerea-i prea adâncă
nu mai vrea din gând să iasă
hai să facem visul stâncă
şi din lumină omului mireasă

poezie de Costel Zăgan din Remember (1977)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munte

O munte înalt
înviforat tresalt
stau, privesc
şi mă tot gândesc.
Şoimii mă zăresc
şerpii mă năpădesc.
Unde e lină cărare
spre al tău vârf urcare?

poezie de Bachin Deian (17 februarie 2015)
Adăugat de Bachin Deian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ctitorind soarele omeniei

Motto: "Vreme trece, vreme vine."

Chiar dacă timpul trece
Prin timp noi vom rămâne,
Chiar de ni-i clipa rece
Noi tâmpla ne-o vom ţine;

Şi frunte lângă inimi
Şi inimi lângă frunte
Noi sus vom ţine gândul
Mai sus decât un munte.

Şi muntele e-o treaptă
Şi noi suntem un munte,
Când florile ne ard sub pleoape
Şi ochii-n rouă ştiu să cânte.

Iar când durerea e adâncă
De nu mai vrea din gând să iasă
Noi ştim să facem visul stâncă
Şi din lumină omului mireasă.

poezie de Costel Zăgan din revista Liceul, nr.16 (1978)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus, pe vârf de munte, cuprinzând în largul zării tot ce are acest pământ zămislit de Dumnezeu, vei fi puternic şi fericit, măreţ şi iertător, vei fi aşa cum trebuie să fii şi poate n-ai ştiut-o încă.

citat din Mihai Jurca
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despădurirea bezmetică va deşertifica ţara! Prevăzători, unii primari plantează palmieri. În curând vom importa primele cămile!

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor viitori primari

Se bat că-i vorba de-a lor pungă
Nu pentru că doresc binele urbei,
De-ar şti unde dorim noi să ajungă,
Ar prefera să se aleagă între ei.

epigramă de Paul Constantin (31 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decât să fiţi primari legionari sub ordinele prefecţilor şi miniştrilor nelegionari, mai bine să mai aşteptaţi puţin pentru ca să fiţi primari sub prefecţi şi miniştri legionari.

citat celebru din Corneliu Zelea Codreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măsura patriotismului va fi dată de faptele pe care vom avea ocazia de a împlini în viitor, iar nu de profesarea nimic costisitoare a unor idei, pe care individul şi le alege după plac.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţie dificilă (anapestic)

Când te miră la ea tot ce face,
Chiar nimic nu mai poate surprinde
Şi atuncea mai las-o în pace,
Căci pe loc, din orice s-ar aprinde!

epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploierii

N-am să uit niciodată,
Zborul ploierilor flămânzi,
Ce veneau în turla dudului,
Cu inima zdrobită de dor.
Roteau o horă capricioasă,
La glezna rodului sacru,
Zemos şi ademenitor...
Se formau stoluri,
Pline de guşi rapace!
Ploierii erau trenuri,
Şuerând amiază de amiază,
Să-şi încarce motoarele,
Încă o zi şi încă o zi...
Din vârf în vârf,
Din frunză în frunză,
Scotoceau ploierii buzunarele,
Se golea turla de adevăr
Şi fructul da bice,
Cailor cerului,
Purtând carele,
În prispa altor soroace,
Ploierii,
Întunecau cerul,
Depărtându-se răcoritor,
Stăpâni peste zare!

poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea, vin ploi...

vin ploi, iubita mea, vin ploi
şi se aşează peste noi
şi nu vom şti de suntem doi,
şi nu vom şti de amândoi

vin valuri, draga mea, vin valuri,
vom fi în larg de două maluri
şi sus pe cer micuţii grauri,
vor ciripi cărându-şi daruri

vin stelele, sunt multe stele,
iubita mea, nu-s ale mele,
eşti orişiunde printre ele,
pe constelaţi cu inele

vin norii noştri, pufăind
eşti prinsă de un vânt profund,
eşti prinsă între foi arzând
un vers îţi scriu, îmi este gând

vin amintiri rămase-n urmă,
de-acum pe noi ploua şi tună,
vin visele pe lângă lună,
dar ele nu ne mai adună

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei...

Dacă vrei s-ajungi în braţele mele
Suie-te pe cel mai înalt vârf de munte,
În Kilimandjaro!
N-ai să mă vezi pe mine la început,
Eu am să fiu ascuns în stânci şi spaime.
Încrede-te-n abisul care ţi se-ntinde!
Crede-n stâncile care te vor ucide!
Aruncă-te!
Lasă-te zdrobită!
Fără să întrebi nimic,
Fără să speri nimic.
Şi atunci,
Prăbuşită,
Din cel mai înalt vârf de munte,
Din Kilimandjaro,
Te vei trezi zâmbind în braţele mele...

poezie clasică de Teodor Mazilu din Cântece de alchimist (1972)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-mă

Du-mă, vântule, du-mă în sudulmă
Ca o frunză bătută de brumă
Ca creastă de val... inspumată
Ca o pană din pasăre... ruptă

Pe o insulă pustie, pierdută
Cu o filă şi o călimară
Si adu-mă de abia pe la vară
Să miros florile de tei, iară..

Si apoi napoi să mă arunci..
Pe un vârf de munte... însingurat
Acolo pe albastrul aşternut
Unde linişte... bei şi mănânci

De unde napoi in astă lume
Nu vei dori să mai ajungi...

sonet de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!