Răspundere

La un rabin oarecare
De pe strada Mămulari,
Au venit odat', pe seară,
Zece coreligionari.

- "Rabi, se vorbeşte-n urbe
Şi-n Comunitatea toată
Că servanta dumitale,
Şlima, e însărcinată!"

Rabi, netezindu-şi părul
Şi bărbuţa ca de nea
A răspuns cu inocenţă:
- "Ei şi ce, e treaba mea?"

- "Dar, să nu te superi rabi,
C-a aflat şi Rabinatul
Şi tot Sanhedrinul ştie
Că mata eşti cu păcatul!"

Rabinu-a răspuns sfielnic
Cu pricepere măiastră:
- "Dacă eu sunt cu păcatul,
Ei, şi ce, e treaba voastră?"

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rifca cea frumoasă la rabi

Într-un orăşel de munte
Rabi–i omul învăţat.
Are el răspuns la toate
Şi se face ascultat.

Veni Rifca cea frumosă,
Zise cum vă spun acum:
- Eu am cinci copii acasă
Şi al şaselea-i pe drum.

Spune Rabi, mă învaţă,
Sigură-s că tu le ştii:
Ce să fac de acum în viaţă,
Ca să nu mai fac copii?

Stă Rabii şi se gândeşte
Şi-o priveşte pe sub geană ;
«Ah! Ce frumuşică este »
Iar păcatul îl îndeamnă.

- Când Ştrul îţi face ochi dulci,
De la mine tu să ştii
Dacă-n pat ai să te urci,
Picioarele-ntr-o oală să le ţii.

-Dacă ăsta este sfatul,
Mă gândesc – nu-i vorbă goală,
Eu am să-mi trimit bărbatul
Ca să-mi cumpere o oală.

Au trecut doi ani de zile,
Poate chiar ceva în plus,
Şi din nou la Rabi vine,
Rifca, dar nu cum s-a dus.

-Rabi, am acum şase copii
Şi iar sunt însărcinată.
Ştiu că toate tu le ştii.
Mai învaţă-mă o dată.

-Rifca dragă, rog să-mi spui
Dacă sfatu-ai respectat:
Picioarele-ntr-o oală să le pui
Când cu Ştrul te urci în pat.

-Sfatul, eu l-am respectat.
Dar bărbatul minte n-are:
Două oale mi-a luat.
N-a găsit una mai mare.

poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să mă-nsor? Să nu mă-nsor?

Moşke Fafer, cam în vârstă
Şi c-o faimă oarecare,
Nici bigot, nici apicoirăş,
Şi-a pus gând să se însoare.

Şi fiind om cu angarale,
Nici puţine şi nici multe,
S-a gândit c-ar fi cu cale
Şi c-un Rav să se consulte.

Şi s-a dus la rabi Sloimke,
Tadicul din Sărărie,
Venerat de toţi evreii
Din întreaga Românie.

- Rabi dragă, viu la tine
Ca la un învăţător,
Ca să-mi spui, la vârsta asta
Mai se cade să mă-nsor?

Mi-am găsit o văduvioară,
Seină-Beilă, care-ar vrea,
De aceea, spune-mi, rabi,
Pot să mă însor cu ea?

Rabinu'-a deschis o carte
Ş-a citit plini de fiori:
"Dacă Cel Inalt ţi-arată
Drumul presărat cu flori,

Trebuie să-i faci pe voie,
Fiindcă-n Thora-i toată seva
Şi să te uneşti cu Seina,
Cum făcu Adam şi Eva."

- Mulţumesc, dar spune-mi, rabi,
Ce mă fac dacă muierea
Vrea să se mărite, numai
Pentru a-mi moşteni averea?

- De socoţi că gându'-acesta
Viaţa-îţi va turbura" –
Zise prea-înţeleptul Sloimke –
Atunci, nu te însura!

- Da, dar nici un trai de pustnic -
Zice Moske – nu-i kidai,
Nimeni nu-ţi dă bună ziua,
Nimeni nu-ţi prepară un ceai.

Eşti bolnav şi n-ai un doctor,
Până vine, poţi să mori...
- Ai dreptate! – aprobă rabi -
Atunci, musai să te-nsori!

- Da, dar dacă femeiuşca -
Mult mai tânără ca mine –
Are-un văr cu care nu ştiu
Nici când pleacă, nici când vine.

- Fiule, - a spus rabinul -
Neştiind ce să mai creadă –
Nu poţi da o condamnare
Până nu ai o dovadă!

Dacă presupui de-acuma
C-o să-ţi facă viaţa grea,
Calea cea mai bună este
Ca să nu te-nsori cu ea!

- Ti-e uşor matale, rabi,
Fiindcă nu ştii ce văpaie
Te cuprinde când eşti singur
Cu pereţii din odaie,

Când visezi femei şi chefuri,
Iar în faptul dimineţii
Te trezeşti vorbind cu perna,
Că te râd pân'şi pereţii...

- Bine, ca să-nvingi pustiul,
Care sufletu-ţi doboară,
Dacă nu ai altă breiră,
Atunci du-te şi te-nsoară!

- Da, dar vezi c-aici e buba:
Nu pot vrerea să-mi împac,
Să mă-nsor? Poate mă-nşeală...
Să rămân din nou burlac?

Va putea ea să mă-mbie?
Voi avea eu vr'un succes?
Din dilema asta, rabi,
Spune-mi, dragă, cum să ies?

- Dacă vrei să ai scăpare
Si în mine te încrezi,
Cât mai grabnic – zice rabi –
Trebuie să te botezi!

- Eu, să mă botez, reb Soimke
Nici nu pot să cred, prea sfinte,
Că din gura dumitale
Ies asemenea cuvinte!

Da! Botează-te, chiar mâine,
Si cum scrie-n Pericopă,
Nu-mi vei cere mie sfaturi,
Ci ai să te duci la popă.

În acest fel, dragă Moşke,
Devenind creştin fidel,
Ai să mă scuteşti pe mine
Ş-ai să-l plictiseşti pe el!

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns

Când am întrebat o fată
Dacă e sau nu cuplată,
Mi-a răspuns: -Se vede treaba
Eşti din cei ce vor degeaba.

epigramă de Ion Bratu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că fizicienii sunt un fel de Peter Pani ai rasei umane. Nu se maturizează niciodată şi-şi păstrează curiozitatea.

citat din Isidor Isaac Rabi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelesul de care dă dovadă un om nu se bazează pe înţelepciunea lui, ci pe faptele sale.

citat din Rabi Moses din Korbin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu îmi văd de treaba mea şi tu îţi vezi de treaba ta. Eu nu am venit în această lume ca să-ţi îndeplinesc aşteptările, şi tu nu eşti în această lume ca să mi le îndeplineşti pe ale mele. Tu eşti tu şi eu sunt eu. Şi dacă din întâmplare ne găsim unul pe celălalt, este minunat. Dacă nu, nu avem ce face.

citat din Fritz Perls
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinul binevoitor către soţul divorţat

Adesea, ce târziu venea!
E treaba ei, nu-i treaba mea.
Dar motiva că şi tu bei!
E treaba mea, nu-i treaba ei.

epigramă de Laurian Ionică din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ştiinţă

Ştiinţa e un mare joc. Te inspiră, te motivează şi te înviorează. Câmpul de joc e Universul însuşi.

definiţie de Isidor Isaac Rabi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns

Şi tăcerea-i un răspuns
Treaba e că nu-i de ajuns.

distih de David Boia (22 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În instanţă - răspuns la duelul epigramatic dintre Janet Nică şi Marius Robu

Janet pe Robu-l va cita,
Iar eu sunt martor virtual...
Deşi nu este treaba mea,
Că-l agasează textual.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conjugală

Când plec de-acasă pe alei,
Nu-i treaba mea, e treaba ei!
Dar când mă prinde la şosea,
Nu-i treaba ei, e treaba mea!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatul

Păcatul... în femeie este,
Fermecător ca o ispită
Care nu ştie o poveste,
Dar vrea, a fi, o erudită.

Păcatul este-o plăsmuire
A-nflăcăratelor... plăceri,
Amăgitoarea nemurire,
Ascunsă-n visele de ieri.

Păcatu-i roşu ca şi mărul
Dulce, zemos şi apetisant,
Provocator... ca şi decorul
Unui alcov încins, tentant.

Păcatul este... charismatic,
Insinuant, abil... complice,
Pervers, vioi şi enigmatic,
El de nimic... nu se dezice.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinul binevoitor către soţul divorţat

Adesea, ce târziu venea!
E treaba ei, nu-i treaba mea.
Dar motiva că şi tu bei!
E treaba mea, nu-i treaba ei.

epigramă de Laurian Ionică din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, ştiinţa este o expresie a spiritului uman, care ajunge la fiecare sferă a culturii umane. Aceasta oferă un scop şi sens existenţei, precum şi o cunoaştere, înţelegere, dragoste şi admiraţie pentru lume. Aceasta oferă o semnificaţie mai profundă a moralităţii şi o altă dimensiune a esteticii.

citat din Isidor Isaac Rabi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i treaba mea să comentez fără rost discuţii gen cine m-a zidit, cum şi în ce scop. Treaba Stăpânului este grija turmei, treaba mielului este să pască.

citat din romanul Îngere, vii? de Gheorghe Truţă
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns

Când e vorba despre mine,
Că-mi oferi lauri sau culpe,
Corbule, mata, nu ţine
Caşcavalu-n cioc, la vulpe.

epigramă de Tudor Muşatescu din ziarul "Orizont" - Vâlcea (1968)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui leneş

La servici, cam de vreo lună,
Toată treaba merge strună.
M-am interesat la sediu
Şi-am aflat: eşti în concediu!

epigramă de I. Berg din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treaba mea nu este să condamn, ci să înţeleg şi să binecuvântez. Treaba mea este să văd frica din ochii oamenilor şi să le reamintesc că sunt iubiţi.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de ţară în ţara mea

Un bătrân călător pe drum de seară
Trecea străin pe strada mea.
Îl tot vedeam şi-am îndrăznit a-l întreba:
- De unde vii şi cine eşti, bătrâne?
Era-ntristat şi suspina.
Cu glasul stins el mi-a răspuns:
- De unde vin? Nu întreba
Plecat am fost din ţara mea
Dar peste tot unde-am umblat
În suflet ţara mi-am păstrat
Şi m-am întors
Aici, unde-i pământul sfânt
Unit cu el prin legământ.
Cu glasul blând şi coborât
- O, Doamne - se rugă bătrânul -
Mai ţine-mă în viaţă cât
S-apuc să văd zâmbind românul!

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tauromachia

Zece tauri ucid un matador,
Zece matadori ucid un taur,
Puterea majorităţii sub formă de cuţit, spadă,
Coarne, copite, creierul este în minoritate.
Omul cu "putere" redevine fiară,
Loveşte, ucide otrăvind fântâni,
El nu vrea să ştie, cândva o să piară,
N-o să-l plângă nimeni, nici proprii săi câini.
Mare este bezna-n care el se scaldă,
Mai adânc, mai singur, se trezeşte cuc,
Lumânarea arde, îi şopteşte caldă,
El o stinge-n ură, hohotind năuc.
Trăim în adâncă şi dulce minciună,
Eu nu, zice unul, eu nu, zice-o brună,
În intrigi mizere, nectar otrăvit,
Eu cred, eu nu cred, sunt tot păcălit.
DA-ul e NU, NU-ul e nulă,
Prietenă-mi este o libelulă,
Măcar ea nu minte, doar zboară cântând,
De-aş fi fără trup, numai un gând.
Te-arată cu degetul, rabi Ieshua,
Cum Te trădează bigoţii din Tuva,
Că eşti "circumscris" ori botezu-l făcuşi,
Tu nu poţi fi Om? Credincioşi presupuşi.
De ce Poezia nu vindecă boala?
Satana-i oriunde, arată-ne calea,
Doamne, cât poţi fi de răbdător,
Trădarea mai bate, îţi dă un picior,
Te pupă, te-aruncă în disperare,
De ce Poezia n-aduce-Nălţarea?
Ne credem oameni, de ce? Că vorbim?
Când vorba-i lopată în ţintirim.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!