Clipa
O frântură de timp
Este, poate,
O frântură de viață
Sau un pas către moarte,
Într-o clip-adunându-se toate,
Hotărând între viață și moarte.
poezie de Viorel Mitea (17 ianuarie 2007)
Adăugat de Viorel Mitea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nu a fost
sunt acolo, departe
o mică frântură de lumină, pe retină
o lume mare într-o picătură
te culeg dintre stele
străin cu ochii goi
suflă vântul, a toamnă cu ploi
o frunză s-a lipit, umedă de geamul meu
citesc o carte, încă nescrisă despre noi
despre o viață, ce încă nu a fost
între noi doi
poezie de Viorel Muha (octombrie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morți sau vii?...
Moarte în viață sau viață în moarte?
Cum e acum și cine socoate?
Dacă plătim trai într-o dată?
Prin izbăviri înseamnă spre-o poartă?
Unde ne-aflăm și unde-i mai bine?
Dacă înviem prin moarte în sine?
Dacă amăgim pe-atâtea suspine?
Doar de-a trăi în moartea de mâine.
Viață și moarte și invers se poate
Lumina-ntuneric cum se împarte?
Dacă ne-așteaptă o altfel de rimă?
Dacă e-aici morți nașterii vină?
Nașteri din moarte, murim a ne naște,
Dacă-i aceasta poarta spre toate?
Dacă-i continuu în cerc repetate?
Timpuri de-acum cu ce-i pe-altă parte.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea
la margini de spațiu de timp și de duh
de viață de moarte de toate
tristețea e totul ce pot să mai duc
aidoma crucii pe spate
tristețea e unicul meu sentiment
tristețea e unica mea alinare
e golul din suflet ce tace strident
și doare și doare și doare...
la margini de spațiu de timp și de duh
de viață de moarte de toate
tristețea e totul ce pot să-l mai duc
și totul ce nu se mai poate
poezie de Iurie Osoianu (27 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Florin Alexandru Stana
Poate dacă ne-am folosi constructiv energia, irosită adesea în fuga constantă de propriu adevăr, am reuși să ne bucurăm de viață. Atât cât se poate. De frumos și lumină, ascunse într-o frântură de clipă firavă, pe care ne-a fost dat să o trăim doar o singură dată!
Andreea Palasescu (23 februarie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vine noaptea și nu vede nimeni, mi-e teamă de orice: de viață, de moarte, de dragoste și de lipsa ei, de faptul că toate lucrurile noi devin obiceiuri, de faptul că pierd cei mai buni ani din viață într-o rutină care se va repeta până la moarte și de ideea de a înfrunta necunoscutul, oricât de surescitant și de aventuros ar fi.
citat din romanul Adulter de Paulo Coelho (2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între mine și el nopțile sunt la fel de agitate
fără întoarcere
ca dintr-o lume roasă pe toate părțile
cu demonii liberi
așa sunt nopțile
pietre și urlete
mai rar să vezi o frântură de adevăr la colțul camerei
unde râdeau odată femeile acelea
între mine și el zilele nu au nici un rost
teama îi umple ochii
și el taie
măsoară
se aruncă în gol
mai rar să-l auzi că vorbește de viață
între mine și el au crescut păduri unde viețuiește durerea
ca într-o lume răsturnată
cu demonii liberi
și el taie
măsoară
se aruncă în gol
mai rar să-l auzi că vorbește de timp
de femei
de zile
de ceva care să-i tulbure întunericul gândurilor
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
am luat o coală de hârtie
și-am scris cu ochii pe ea iubire
am luat o frântură de cer
și ți-am desenat chipul
am luat gândurile
și le-am prins între pagini
am luat buzele tale
și
am sărutat timpul că mi-a dat timp
să te citesc
poezie de Viorel Muha (septembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minunea
E minunea ființării, când flăcările inimii se fac scrum,
Constat, că arderea mea nu produce vreo schimbare,
Între viață și moarte, moarte și viață, între aici și acum,
Sunt singurul om ce simultan iubește și iubire nu are.
Minunea apune, veghează -al minții trecut doar azi,
Declară, conduce, respiră -n eruperi monotone
De tainice-aprinderi, făclii, doruri albind pe-obraz,
Pe care, Doamne, nu le bănuiam, că sunt proni(i)...
Minunea mă contrariază, le acceptă pe toate, domoală,
Durerii năvală dând oriunde -aș fi tins a mă regăsi,
Cu certe zaruri de viață, luminând starea monahală,
Respir veșnicia din trecut, prin care omul nu poate păși.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf
Dintr-o viață fără viață
într-o moarte fără moarte
trec cu rânjet de paiață
voi muri când mă voi naște
și-oi turna din cranii sparte
vin pe propriile-mi moaște.
epitaf de Cristian Bădiliță din Regele cu o harfă în mâini (2007)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe steaua cu numele Paler
Prietene, dormi, că e noapte
Și ai de bătut drumuri lungi.
Spre steaua cu numele Paler,
Pe care voiai să ajungi.
Știam că le meriți pe toate,
Și dreptul la da, și la nu,
Și parcă uitasem că totuși
Ai dreptul la moarte și tu.
Ai stat viața-ntreagă de veghe,
Pe muchia acestui cuțit,
Cu grija dreptății și-a țării,
Precum îți fusese sortit.
Ce singur ai fost toată noaptea,
Ce singur în ultim popas,
Ce singur în cer te întuneci,
Ce singuri pe-aici am rămas.
Drum bun către dincolo, frate,
Și-n viață, și-n moarte stingher,
Drum bun către propria pace,
Drum bun către Lisa din cer.
Armurile pentru plecare
Le-nchidem la ultima za,
Sub steaua cu numele Paler,
Că știm c-o vei umaniza.
Și poate cândva, într-o noapte,
Zdrobiți de părerea de rău,
Noi, toți, vom afla că e viață,
Pe steaua cu numele tău.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciclu
Totul a-nceput într-o continuare...
Cum se naște floarea zâmbind către soare,
Soarele -o usucă într-o scăldătoare
De raze călduțe și unduitoare.
Nu-i nimic pe lume care nu foiește,
Chiar și piatra, timpul o încărunțește
Până când în rosturi o cermăluiește
Și o suflă vântul până-o prăfuiește.
Totul este viață și apoi e moarte,
Moartea se transformă într-o vietate.
Într-o perioadă ciclul se rotește,
Nu mai știu din ce totul încolțește.
Din nisipuri fine și din praful mării
Stâncile se-nalță până-n vârful zării,
Din apa sărată crește altă floare
Ce-și ia din pietroaie frunze și-o culoare.
Totul este moarte într-o disperare,
Totul este viață într-o încântare,
Din oase de păsări fluturii iar zboară
Și prin iarba crudă câte gâze zbiară.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între viață și moarte nu pot alege decât viața; pentru că de moarte oricum nu scap.
aforism de George Geafir din Capul piramidal și efectul de piramidă (2001)
Adăugat de Cristina Paula Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Oglindit
Oglindit și oglinditor
în același timp
simt - cum
prin goluri concentrice
mă înalț - din adînc
în-mai-adînc
... sau atunci
totul - nu va fi
decît un gol - unde eu
voi deveni
mai-golul
... unde
golirea de sine
în multiplu și infinit
va fi - poate
ultimul act
... după care - voi avea
tot atîta viață
cîtă moarte
... doar - atîta viață
cîtă moarte(?)
poezie de Adrian Iscru
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moarte ucisă
Poezie sau femeie
tot una-i...
într-o frântură de vis
o cuprinzi
când pletele-și scaldă
în bruma dimineții.
E un vers poate nemuritor,
poate un gând ucis
dinainte de naștere.
e poezia femeie ce rămâne
într-un suflet rebel,
într-un suflet chinuit unde
moartea ucisă dă naștere
poeziei
ce zăcuse ascunsă
ca lacrima în trup închis
de femeie
cu parfum exotic
de poezie...
... ești tu, femeie
sau poezia s-a născut
din tine?...
poezie de Elena Olariu din Șoapte înscrise pe frunze (2010)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața cea vremelnică, pe pământ, fără Hristos, nu este viață, ci moarte adevărată, iar moartea pentru credința în Hristos nu este moarte, ci viață veșnică.
citat din Sfântul Zenovie
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza și ramul
Frunza veștedă din nuc
Se învârte-n vânt năuc,
Să rămână-n cer nu poate,
Stă înșurubată-n moarte.
O privesc de Bobotează
Cum și moartă e vitează,
Crucea ei rămâne pusă
Într-o viață ce-i ascunsă.
Rămășițele din gând
Trec prin lume rând pe rând,
Moarte, viață e totuna
Când în lume frunza-i una.
O privesc, rămân năuc,
Poate Doamne, eu sunt cuc,
Frunza-i inima ce-mi crește
Ramuri pentru cer, regește!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între cuvânt și tăcere
(poem liric cu strofe haiku)
Faptele noastre,
Oricum și oricât ar fi
De renumite,
Se sting în moarte
Cum gândurile toate
Sunt hărăzite.
Numai vorbele
Înțelepte dacă sunt,
În vers rostite,
De harul muzei,
La viață fără moarte,
Pot fi menite.
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frica de moarte este o frică de ordin animalic... Trebuie suprimată. În mod conștient, se tem de moarte doar cei care cred într-o viață veșnică, ei se tem pentru păcatele pe care le-au făcut.
Anton Cehov în Pescărușul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
- timp
- Timpul - ghidul către moarte.
definiție aforistică de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem atemporali. Cu toate acestea, măsurăm timpul între viață și moarte!
aforism de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!