Autoepitaf

Zace-aicea slab şi trist
Un pretins epigramist.
Criticii pot să-l disece,
Că, oricum, îl lasă rece.

epitaf epigramatic de Constant Petrescu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pretins epigramist

Scrii şi mult şi fără rost
Însă lucrul cel mai trist
Nu-i că scrii aşa de mult
Dar te crezi... epigramist!

epigramă de Nicolae M. Mazilu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pretins epigramist

Mă uit la el, cu ce accent
Recită şi ce corpolent!...
Leit la cap cu Cincinat...
Păcat că nu-i şi talentat!

madrigal de Nicolae Nicolae din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pretins epigramist

Pentru duel eşti înarmat
Şi lupta asta nu-i o şagă;
Săgeată ai, ca Cincinat,
Dar Cincinat ştia să tragă!

madrigal de Nicolae Nicolae din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum am devenit epigramist?

Miop, tăcut, cu zâmbet trist,
Cu poante seci şi fără har,
Am devenit epigramist
Dintr-o... eroare de tipar.

epigramă de Constantin Aurel Dragodan
Adăugat de Nelu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au! - anatomia criticii (!?)

Au! Au! Au! Au! Au! Au!
Au! Au! Au! Au! Au! Au!
Au! Au! Au! Au! Au! Au!
Au! Au! Au! Au! Au! Au!
Au! Au! Au! Au! Au! Au!

poetul leagă oximoroane şi apoftegme
lângă un chioşc de răcoritoare albina
îşi lasă acul pe braţul poetului -
anatomia criticii (!?) -

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice spectacol de teatru şi, astfel, autorii acestuia, pot fi supuşi criticii, inclusiv criticii publice.

Vladimir Jurowski în scrisoare (7 martie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concluzie firească

Văzându-l cum se târguieşte
Un om începe să disece,
Că blocu-n care locuieşte
Precis a prins "războiul rece".

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evei

Mult mai târziu mi-a oferit
Un măr - pe post de fruct oprit,
La vârsta mea, tot ce mai pot
E ca din el să fac compot.

epigramă de Constant Petrescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vă pot spune cât de trist era să fac dragoste cu propriul meu personaj şi nu cu fata pentru care m-aş fi lăsat jupuit de viu altădată. Dar întotdeauna când am înnoptat lângă ea m-am trezit noaptea şi am văzut-o cum privea tavanul, fără să clipească, fără să-l vadă, cu ochii lucind slab de la semi-lumina ferestrei.

Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui epigramist

La al vieţii trist soroc
A cerut, în rai, un loc;
Nu ştia în mod precis
Că şi iadul e deschis.

epitaf epigramatic de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Anuarul Epigramiştilor Români - 2007 (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aripile tale nu te ridică în slăvi, de ce ar face-o criticii!

aforism de N. Petrescu-Redi (2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pretins epigramist, contestat de toţi confraţii

Dacă distinsul Păstorel
Te-ar fi-ntâlnit cândva în cramă,
Îţi oferea un "păhărel"
Ca să te laşi de epigramă!

epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea de pe urmă

Puşi de lege să disece
Ce-i licit, deci cu valoare,
Unii judecă la rece,
Alţii-n tihnă, la... răcoare.

epigramă de Nicolae Mihu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui epigramist plagiator

Volumul nu-i complet, amice,
Spun criticii documentaţi,
Căci îi lipseşte tocmai lista
De autorii consultaţi.

epigramă de Petre Stănescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când Pinocchio - păpuşa lui Geppetto - prins-a viaţă, înlemnit-au criticii.

N. Petrescu-Redi în Îngândurări, 2016 (ediţia a II-a)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i că fuge doru-n lume

Frunză verde, care-ai fost, galbenă frunză pe ducă,
Bate vântul trist şi rece... suflă-n vale, sulfă-n ciucă!
Sufletul stropşit de gânduri, ar fugi, acum, cu ploaia,
Ochii dor de truda nopţii, toamna-mi vântură odaia.

Cerule-nvelit de nouri... un' ţi-ai dus vremea senină,
De ce laşi vântul să sufle... din văioagă-nspre colină?
Schingiuit... se vaită dorul... ca-n gheare de căpcăun,
Mi-e că scapă şi-o să fugă, mi-e că nu pot să-l adun.

Brumărel, cu chip de brumă, frunză verde ce ai fost,
Curge ploaia din văzduhuri... ca o bleandă fără rost.
Vântul leagănă şi-ndoaie toţi copacii... ca-ntr-un joc,
Truda nopţii arde ochii... îmi ard ochii de-al tău foc.

Cerule, ascuns de ochii-mi... galbenă frunză pe ducă,
Bate-un vânt rece şi trist... toate-mi sunt ca o nălucă.
Pe la geamuri se sparg picuri, verde-i pădurea de pin,
Mi-i că fuge doru-n lume, mi-e că nu pot să-l mai ţin.

poezie de Ion Apostu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte-mă oricum...

Iubeşte-mă oricum, dovadă vie a mersului pe Lună,
Iubeşte-mă oricum, plecat pe ţărm să-nece
Acea umbră de rece crescândă-n urma mea.

Iubeşte-mă oricum, prin tainic vrej ceresc,
Şi-n vajnicele pulberi ce-mi năpădesc iubirea,
Până-n fugarnicele clipe ce-mi cuceresc murirea.

Rămân aici, iubeşte-mă oricum, cu-obloanele de ceaţă
Gigante delirări când trupul n-are zvâcnă...
Respir de-atâta tu sevă de constelaţii,

Iubeşte-mă oricum, infern şi rai, lumina mea-i în ochiu-ţi.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie rece, trist cu frunze ruginii şi uscate lasă loc lui decembrie cu miros de cozonac, cetină de brad şi copii bucuroşi cu sania pe derdeluş.

Lucian Haşa (26 noiembrie 2022)
Adăugat de Lucian Haşa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramist?!

Baţi câmpii cu ironie,
Fiind epigramist sadea?
Însă, cititorul ştie:
Eşti, dar, vai, de mucava!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lanţuri

Nu pot pleca, nu pot rămâne,
Povestea e ca o târzie toamnă.
Trist e surâsul care s-a milostivit
Şoapta destinului s-o cuminţească.

Noi ducem visul nostru ca pe-un mort
Ascuns de flori şi nevegheat de nimeni,
Pe care-am vrea să-l ştim doar adormit,
Şi nu aprindem nici lumini
Şi nu ne-ncumetăm să-l plângem.

poezie clasică de Ion Vinea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!