Moştenirea

- Săru... mâna, mamaie... cum o mai duceţi?
Ieşiră-ţi din odaie şi încă mai puteţi?

- Am ieşit mamaie, mamaia a ieşit,
Am stat în odaie, şi am cam răcit.

- Nu aveţi căldură, dar iarna n-a trecut;
Aveţi gheaţă-n gură, sau ni s-a părut?

- Da, m-am pregătit, pregătit să mor
Bine c-aţi venit, că mi-era şi dor.

- Mamaie, venim, mai venim, mamaie
(Când ne amintim, te ţine-n odaie)

- Să veniţi, mamaie, să veniţi!
Căci stau în odaie, cu ochii-aţintiţi.

Epilog:

- Boaşca se ţine bine, mirare că trăieşte,
Ca ea sunt cam puţine, până se prăpădeşte?

- N-apucă anul nou, precis... că va muri
Şi vom avea cadou: casa vom moşteni!

poezie de Paul Preda Păvălache (3 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mă, domn' poliţist...

- N-ai voie aici, mamaie!
- Iartă-mă, domn' poliţist...
Dar c-o pensie-aşa micuţă,
Abia dacă mai rezist.

Mă trezesc de cum dau zorii,
Şi vin să strâng un bănuţ,
Foamea mă obligă, maică,
Stau în ploaie şi-n friguţ...

Lumea trece, lumea vine,
Însă puţini se opresc,
Să cumpere de la babă,
Cei mai mulţi mă ocolesc.

Tricotez de copiliţă,
Şi la anii mei n-am carte,
Degeaba îmi spui matale,
De-autorizaţii, acte...

Am venit doar cu-n baston,
Mă vezi bine, sunt bătrână...
- Şi în sacoşă ce ai?
- Nişte şosete din lână.

- Dar copiii tăi, mamaie?
- Ehehe, domn' poliţist...
M-au lăsat în voia sorţii,
Au uitat că mai exist.

O mai văd, câteodată,
Pe fata mare, trecând,
Nici măcar nu mă priveşte,
Să-mi vadă ochii plângând.

Am oprit-o, într-o zi,
S-ai dau bruma mea de lei,
Mi-a spus sec: "Nu te cunosc!",
Şi-a plecat pe drumul ei...

- Să mă ierţi, te rog, mamaie,
Dar asta mi-e meseria...
- Nu-i nimic, domn' poliţist,
Vă faceţi doar datoria.

- V-amendez cu două sute,
Strângeţi astea şi plecaţi!
- Cumva, nu doriţi sacoşa,
Cu şosete, să o luaţi?

V-o dau aşa, pe degeaba,
Şi vă rog, nu-mi mulţumiţi!
Când n-o să mai fiu pe lume,
Atât... Să mă pomeniţi...

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bruce: Spune-mi mamaie, de ce să faci cel mai mare biscuit din Buffalo?
Mama Kowolski: Păi, domnul de la Protecţia Consumatorului spune că a găsit excremente de şoarece în preparatele noastre, dar eu am zis că nu, că erau fulgi mari de ciocolată dar el ne-a închis magazinul. Aşa că am făcut curăţenie si am făcut un biscuit mare să aducem clienţii înapoi.
Bruce: Hai să mai încercăm o dată, bine? (Dublă nouă.) Spune-mi, mamaie, de ce să faci cel mai mare biscuit din Buffalo?
Mama Kowolski: Ca să fie fericiţi copiii din cartier?
Bruce: Şi nu e minunat să vezi zâmbetul de pe feţişoarele lor?
Vol Kowolski: Lucrez în spate. Nu văd niciun zâmbet.

replici din filmul artistic Dumnezeu pentru o zi
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste fără final...

O fetiţă-abandonată, care avea câteva luni,
De destin a fost purtată spre casa unor bătrâni
Dintr-un sat uitat de lume şi departe de oraş
Şi-au luat-o să o crească... Doamne sfinte, ce curaj!

Că,, mamaie'' şi,, tataie'' au crescut şi alţi copii
Nedoriţi sau părăsiţi de părinţi plecaţi hai hui...
Chiar şi,, mama adoptivă'' care le-a adus fetiţa
A crescut la ei în casă şi ştia ce-i umilinţa

De-a fi fost abandonată de părinţii ei cei buni
Şi de-aceea, prin ea, Domnul a făcut acum minuni.
Când fetiţa a crescut şi-a-nceput să zică,, mamă''
Mama bună n-a răspuns, n-o ştia, de bună seamă!

Dar pe doamna ce-a adus-o a crezut-o drept mămică
Şi,, mamaie'' şi,, tataie'' la bătrâni ştia să zică.
Acel înger de fetiţă a crescut, s-a făcut mare
Avea doisprezece ani când, ca din senin apare,

Tocmai când era la şcoală, o femeie tinerică
Ce-a venit să o cunoască pretinzând că-i e mămică...
Pentru ea era străina care a abandonat-o...
Fata n-a primit sărutul şi nici n-a îmbrăţişat-o

Mama bună a fetiţei a vărsat lacrimi amare
Şi-atunci a-nţeles şi dânsa ce înseamnă-abandonare
S-a dus plânsă la oraş, resemnată, să aştepte
Poate fata, de-o vrea Domnul, va putea-n curând s-o ierte...

Fata este domnişoară, e frumoasă şi deşteaptă
Are-n viaţă două mame şi-o,, mamaie'' (care-i moartă.)
Şi cum,, mama adoptivă'' s-a dus în străinătate,
... Pe,, mamaie'' -a luat-o Domnul,... de dor şi singurătate,

Pe fetiţa-abandonată glasul sângelui o cheamă
Şi-şi doreşte îmbrăţişarea celei care-i este mamă!
A iertat-o fără zgomot, tot trecutul l-a uitat...
Dar acum bietul,, tataie''-i un moşneag abandonat!

Voi, copii, pe care moşul v-a crescut cu-a lui blândeţe
Să mai treceţi pe la dânsul... poate doar să-i daţi bineţe...
Şi s-aveţi, copii, respect şi cu el s-aveţi răbdare
Că-n curând va cere moşul să-i aprindeţi lumânare!...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nectar amar

Nu mai plânge, tataie!
Demult a mea mamaie
Nici nu-ţi înţelege amarul,
Nu mai simte... nectarul.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţărcatul

Mamaie face top-less, ca la ţară,
Iar ţâncul se agită disperat,
Căci înţelege: Treaba e nasoală,
Venit-a vremea să fiu înţărcat!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Topless la vârsta a treia

Mamaie face topless când se scoală
Şi ţâncul deodată s-a şocat
Fiindcă gândeşte: "treaba e nasoală!
Venit-a vremea să fiu înţărcat!"

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medicul stomatolog: Îmi pare rău, mamaie, dar trebuie să vă pun o placă.
Bătrâna: Nu-i nimic, maică. Dar să fie cu Benone Sinulescu, dacă ai!

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamaie

Flori de viaţă, împlinire
Lumina-i un dar firesc
Ochii lor te cuceresc
Ai o mare mulţumire
Raza soarelui din casă
Ei te aduc de mână acasă
Au o îmbrăţişare aleasă.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mamaie

Firească a devenit
Lângă tine
Obişnuinţa să adorm
Ai darul să fii
Răbdătoare în toate
Eu te îmbrăţişez câteodată
Atâta am eu ca o... răsplată!

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunica

Înainte merge fata,
După ea vine bunica.
-Hai bunico! Hai că-i gata.
Uite-ajungem acuşica.

-Ehei! Nu mai sunt eu zdravănă.
Vai de picioarele mele!
Viaţa firu-şi deapănă
Şi mă îndoaie de şele.

Bunica stă şi socoteşte
Anii ce i-a adunat.
Vede cum îmbătrâneşte,
Apoi, în casă au intrat.

La gura sobei înşiră-acum,
Poveşti cu zâne frumoase.
În vatră, lemne se fac scrum,
Afară-i iarnă peste case..

Pe focul care abia mocneşte,
Bunica lemne mai aruncă,
Apoi poala-şi pregăteşte
Unde nepoata se culcă.

Bunica duios îi cântă,
Zăpada cade-n troiene,
Fata aţipind ascultă,
Moşul vine pe la gene.

În mintea mea o văd mereu
Cu ochii obosiţi de viaţă.
O văd veghind la capul meu
Când mă sculam în dimineaţă.

Îmi punea mâna pe frunte
Să vadă dacă sunt bine.
M-alinta cu vorbe multe
Şi-mi zicea: Scoală copile!

Mă ridica uşor din pat,
Pe frunte mă săruta,
Eu mă duceam la spălat
În timp ce ea îmi cânta.

.......................

În sobă nu mai este jar,
Dar tot mai e cald în odaie.
Bunica mi-a lăsat în dar
Căldura ei de mamaie.

În vatră flăcări dansează
Un dans al zânelor, frumos.
În jocul lor, fata visează
Că-l vede pe Făt Frumos.

poezie de Dumitru Delcă (2 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie că aveţi 65 de ani sau 95 de ani, trebuie să ştiţi că mai aveţi mult de dăruit acestei lumi, de exemplu, îi puteţi ajuta şi călăuzi pe cei tineri şi fără experienţă. Sau puteţi să împărtăşiti celorlalţi din cunoştinţele voastre, din experienţa pe care aţi acumulat-o în atâţia ani de viaţă, dar la fel de bine, puteţi privi înainte, căci viaţa este nesfârşită şi mai aveţi multe de învăţat.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorul a rămas în camera de oaspeţi până la patru, fără să-i ofere inimoasei hangiţe un cât de mic prilej de a mai pătrunde înăuntru. Cea mai mare parte din timp, totul părea cufundat într-o linişte desăvârşită. Străinul fuma la lumina focului – sau poate moţăia. S-ar fi zis că se înfăşura în întunericul care se aduna în odaie din ce în ce mai dens. Dacă însă ar fi tras cineva cu urechea, ar fi putut să-l audă mişcându-se. O dată sau de două ori a scormonit jăraticul şi s-a plimbat prin odaie, vreme de câteva minute. Părea că vorbeşte de unul singur. Apoi fotoliul a scârţâit sub greutatea lui.

H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din an în an

Din an în an sosesc la noi
La geam cu Moş Ajun,
E ger cumplit şi drumu-i greu
Dar e-obicei străbun.

E sărbătoare şi e joc
În casa ta acum
Mai sunt bordeie fără foc
Dar vine un an mai bun.

E veselie şi e cânt
În casa ta acum,
Dar nu uita când eşti voios,
Române, să fii bun!

Veniţi, veniţi de sărbători
Veniţi, veniţi cântând
Să fie rodnic Anul Nou
Şi pace pe pământ!

Să fie pruncii sănătoşi,
Să crească năzdrăvani,
Voi oameni buni şi trecători
Mulţi ani, mulţi ani, mulţi ani!

folclor românesc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

de când ai plecat
s-au schimbat multe aici
glicina s-a urcat agresiv
pe ţeava de gaze
a rupt fără milă burlanul
iar ploaia îmi cade-n odaie
căţeii sunt bine a murit foxy
sunt sigură ea a ajuns lângă tine
două galaxii mai încolo
dani s-a măritat a fost o nuntă frumoasă
pe ponton n-a venit niciun preot
cică n-avea derogare să oficieze
aşa eveniment în ziua de înălţare a crucii
în fine m-am tuns scurt
până la limita minimă a durerii
dar nu contează
am oareşce îndoieli când privesc înspre cer
şi-mi pare a fi cu o clipire de gene aproape
altfel suntem bine izolaţi în adn
ştii tu ce vreau să spun
pe aici circulă zvonul cum că
un inamic ucigaş se plimbă liber pe străzi
ce bine că-mi eşti când din adânc
latră un câine şi mie îmi pare ca sunt
o vagă părere

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

S-a mai putut mânca un ou
Cam până pe la Anul Nou
Acum e bine să ţii post
Că i-au mărit preţul de cost.

epigramă de Lucian Preda din Alandala
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi, popoare!

Veniţi, popoare, veniţi!
Aşa vorbeşte Dumnezeu:
V-am dat ce-aveam mai bun în cerul Meu,
ce-aveam mai bun,
ce-aveam mai scump,
ce-aveam mai drag.

Voi eraţi ca nişte oi a' nimănui.
Fiecare îşi vedea de drumul lui.
El povara tuturor a purtat.

Nu puteam să vă mai iert, nu puteam.
Altă cale pentru voi nu aveam.
L-am jertfit pe Fiul Meu, l-am jertfit.

Voi nu puteţi să ştiţi cu ce durere
l-am părăsit pe drumul spre Calvar.

Veniţi, popoare, veniţi!
Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:
V-am dat ce-aveam mai bun în cerul Meu.
V-am dat pe Fiul Meu,
pe singurul Meu Fiu! pe singurul Meu Fiu!

Iată, două mii de ani au trecut.
Solii Mei pămîntu-ntreg l-au străbătut.
Azi e cea din urmă zi cînd vă chem.
Iată-n ceruri Fiul Meu preaiubit
stă cu trîmbiţa în mîini pregătit,
în adînc o gură neagră s-a deschis.

Veniţi, popoare, veniţi!

Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:
Cuvîntul ultim e cuvîntul Meu.
Veniţi în ceasul cel din urmă,
azi, veniţi!

Veniţi, popoare, veniţi!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastrama

Preparatul românesc
Despre care vă vorbesc,
Fără multă vorbăraie,
Prin tradiţie-i de oaie.

Însă, chiar de-i diferită,
Se mai face şi din vită,
Capră, gâscă, porc, curcan,
Sau din carne de şoldan.

Carnea crudă e sărată
Şi din plin condimentată;
Se afumă-apoi cu drag
La un fum din lemn de fag.

La grătar sau la tigaie,
Précum o făcea mamaie,
Sau ca frigărui pe băţ,
O pastramă-i un răsfăţ.

E-o mâncare ţărănească
Pentru-o masă boierească.
Eu vă spun pe scurt şi frust,
Merge excelent cu must:

Dacă mustul e-năsprit,
E chiar nemaipomenit;
Îl bei pân' te chercheleşti,
De uiţi şi cum te numeşti.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (6 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi

Veniţi creştini – ca toţi păgânii,
Ca să vedeţi cum vede chiorul,
Ce bine mai trăiesc românii
Şi cât de tragic e umorul!
...
Veniţi în dimineaţa serii,
Ca să urlaţi cu dulce glas,
Când Ţepeş mângâie boierii
Şi Venus se scobeşte-n nas!
...
Veniţi ca să priviţi în noapte,
Cum Don Quijote-şi bate mânza,
Cum rage Apis calm, în şoapte
Şi ce frumos miroase brânza!
...
Priviţi zambila din pelagră
Şi-o să vedeţi – iubind infernul,
Cam cât de sus e Marea Neagră
Şi unde a căzut Guvernul!

poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E cald şi linişte-n odaie

E cald şi linişte-n odaie,
Şi toţi copiii parcă-s sfinţi,
Că a venit Moş Nicolae,
O, cum altfel? Au fost cuminţi!

Şi-n calmitatea aşternută,
Doar focul mai trosneşte poc!
Şi soba frige-ntreţinută
De un buştean luat din bloc.

A strâns bunicul stivă mare,
Pentru o iarnă cât un veac,
Şi doar Lăbuş în oprimare,
Stă-n frig, lătrând la prepeleac.

E cald şi linişte depliă,
Şi toţi copiii parcă-s sfinţi,
Şi mama cu o voce lină,
Şopti spre Moş: "Au fost cuminţi!"

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe uliţa din sat doar moartea se mai plimbă

Pe uliţa din sat,
Doar moartea se mai plimbă,
Căci junii au plecat,
Să-nveţe-o altă limbă.

Odăile-s pustii,
Rar vezi un moş, o babă,
Printre perdele gri,
La Domnul cum se roagă.

Pâlpâie-o lumânare,
Pe-al geamului pervaz,
Doar rugăciuni amare,
Şi lacrimi pe obraz...

Prispa se înconvoaie...
Nu mai vezi niciun pled.
Nepoţii cu mamaie,
Pe trepte nu mai şed.

Acum au telefoane,
Ce sunt alea... poveşti?
Cresc apăsând butoane,
Iar ea? Aşteptând veşti.

Jelind, clopotul bate,
Răsună-n tot cătunul,
Rămaşii îşi dau coate,
Zicând: "S-a mai dus unul."

Se umple cimitirul,
Fără garoafe - cruci,
De-a lung, de-a lat e pirul,
Părinţi uitaţi de prunci.

Un scârţâit de poartă,
Se-aude când şi când,
E vântu' - adus de soartă,
Nu-s copiii... Nici gând!

Pe uliţa din sat,
Doar moartea se mai plimbă,
Căci junii au plecat,
Să-nveţe-o altă limbă...

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!