Apropo de calitate

Nero, prins de voluptate,
Roma a făcut-o scrum.
N-ajungea celebritate
Cu chibritul... de acum.

epigramă de Ştefan Marinescu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaful unui ipohondru

Nici nu visam s-ajung mumie
Cel mult la crematoriu scrum...
Noroc că, la birou, Ilie
M-a conservat, de viu, în fum.

epitaf epigramatic de Ştefan Marinescu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răgazul lui Nero

Nero nu a fost deloc îngrijorat când a auzit
ceea ce avea de spus Oracolul din Delfi:
" Atenţie la vârsta de şaptezeci şi trei de ani."
Mai era destul timp pentru distracţii.
Avea doar treizeci. Răgazul
pe care zeii i-l acordaseră era mai mult decât destul
pentru a face faţă viitoarelor pericole.

Acum, un pic obosit, se va întoarce la Roma –
dar, după toată acea călătorie dedicată întru totul plăcerilor,
oboseala era agreabilă:
teatre, petreceri pe terase, stadioane...
seri în oraşele din Ahaia...
şi, mai presus de orice, deliciul trupurilor goale...

Cam atât despre Nero. Departe, în Spania, Galba
îşi aduna şi-şi antrena oastea –
Galba, în cel de-al şaptezeci şi treilea an al vieţii sale.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum Nero, în Roma antică, este nevoie doar de un nebun, aflat în locul potrivit, ca să dea foc Lumii întregi.

Marius Torok
Adăugat de Marius Torok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chibritul

Fie întuneric tare,
Chibritul dă lumină mare.
Deşi e mic, uscat şi slab,
Dar are cap!

epigramă de Vero din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chibritul

Destin ambiguu, echivoc:
Pare un plod de zei chibritul,
Născut să dea la alţii foc,
Dar arde el, nefericitul.

epigramă de Nicolae Dragoş din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui condeier

Cu toată lipsa de talent,
Acum a reuşit s-apară,
Dar într-un gen mai indulgent:
Cu text de muzică uşoară.

epigramă de Ştefan Marinescu din Păcate amestecate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea unui păgân

Nu-ţi domoli văpăile roşcate,
Ci sufletul mi-l încălzeşte, divă,
Călău de inimi, dulce voluptate!
Eu te implor acum, fii milostivă!

Zeiţă ce-n văzduh eşti răspândită
Şi foc ce arde-n noi, de bună seamă,
Ascultă a mea inimă mâhnită
Ce îţi dedică-un cântec de aramă.

O, voluptate, fii a mea crăiasă!
Ia-ţi chip de zănă cu o mască-aleasă
Făcută din velur, carne şi piele,

Sau varsă-mi somnul tău cu ore grele
În vinul mistic şi lipsit de formă,
O, voluptate, sprintenă fantomă!

poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sens de scrum postum

Scad, adun, împart şi dărâm
Clipele pe acest tărâm
Şi rămâne incest de fum
Sufletului-n,.. amor de scrum.

Si ce-mi sunt acum acum?
Crematoriu arzând verdele..
Umbrind fad cu cenuşele
Florile, filele-n sudulm

Sens de-a-mi fi un postum..
Scrum de tuş într-un volum
Sicriu pe rafturi-ngropat
Si apoi de fum respirat

De-oi fi de timp cenzurat
Sau neînţeles gând acuzat
Căutâd mercur de real
Prin fumuri de ideal

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mult mai greu

E mult mai greu acum s-asculţi
decât să faci ce-ţi place
dar vai cum plâng atât de mulţi
ce nu mai pot desface.
— Să-mi fie orişicât de greu
eu am s-ascult de Dumnezeu
căci cei ce râd de El acum
amar vor plânge-odată-n scrum.
E mult mai greu acum muncind
decât să te laşi lenei
dar vai câţi zac acum scrâşnind
în muncile gheenei.
— Să-mi fie orişicât de greu
eu voi munci cu Dumnezeu
căci cei ce lenevesc acum
amar vor plânge-odată-n scrum.

E mult mai greu să urci în sus
decât s-alergi în vale
dar ce frumos e la Isus
iar fără El, ce jale...
— Să-mi fie orişicât de greu
eu voi urca spre Dumnezeu
căci cei ce prea petrec acum
amar vor plânge-odată-n scrum.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar cu Nero, Roma ar fi intolerabilă: cu Marcus Aurelius, ea devine ceva demn de respect. Prin oameni ca bunul nostru Marc, faptul de a fi roman (civis Romanus sum!) a devenit unul dintre numele date, în istorie, demnităţii umane.

citat din Horia-Roman Patapievici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

celebritate (vezi şi faimă)

O celebritate este o persoană despre care se ştie că este foarte cunoscută.

definiţie clasică de Daniel Boorstin
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

voluptate

Voluptate

Amor pe săturate cu figuri necenzurate.

monostih de Mihai Haivas din Haşmişuri umoristice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulian: Drăguţă pasăre... Dar cum ar putea un papagal să-i oprească pe toţi oamenii ăia? Poate era mai bun Nero acum.
Lucian: Tată, Nero e bătrân; în plus, mai era şi slăbit. Ce-ar fi putut face?
Iulian: De ce-mi spui "tată" şi nu "blondule"? Nu ziceai tu că nu s-a schimbat nimic?
Lucian: Scuze, blondule, mi-a scăpat, deloc intenţionat...
Iulian: Ia vezi, că acum începe să-mi scape şi mie "domnule comandant", deloc intenţionat... Ia te uită la pasărea asta! Nu ştiam că un papagal poate fi atât de util într-o casă...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca-n vechime

"Pâine şi circ" fusese cheia
Lui Nero şi ( de azi pe mâine )
Ştabii români "au prins ideea"...
Pe jumătate: nu dau pâine...

epigramă de Cornelia Cociş-Inovan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

celebritate (vezi şi faimă)

O celebritate este o persoană care a muncit din greu toată viaţa pentru a deveni binecunoscută, apoi poartă ochelari negri pentru a evita să fie recunoscută.

definiţie de Fred Allen
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga unui păgân

Ah! flăcările nu-ţi opri;
În inimă să-mi laşi căldură,
O, voluptate! o, tortură!
Diva! supplicem exaudi!

Zeiţă-n aer răspândită,
Văpaia-ţi din pământ mă cheamă!
Înalţă-mi vlaga umilită,
Ce-ţi dă un cântec de aramă.

Fii, voluptate, doamnă-n noi!
Şi masca de sirenă pune,
De carne sau de catifea;

Ori varsă-mi adormire grea
În vinuri mistice, străbune.
O, voluptate, zvelt strigoi!

sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

celebritate (vezi şi faimă)

O celebritate este persoana care este cunoscută de mulţi oameni pe care le rândul ei nu îi cunoaşte.

definiţie celebră de Byron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

celebritate (vezi şi faimă)

O celebritate este cineva care este cunoscut de multe persoane pe care se bucură că nu le cunoaşte.

definiţie aforistică de H.L. Mencken
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet bun, făcut scrum

Suflet bun, făcut scrum care ţi-e soarta, acum?
Din ce parte, vântul bate să mi te ducă departe?
Suflet drag, răvăşit dacă-ai şti, cât te-am iubit,
Cât am plâns când ţi-a pierit umbra deasă-n asfinţit!

,, Ce ştii tu, îmi spuneai! Eu am strâns mucegai,
Boli, durere şi mult plâns, lumea asta mi-a adus!,,
Suflet bun, făcut scrum care ţi-e soarta, acum?
Din ce parte, vântul bate să mi te ducă departe?

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxala demisie a lui Nero

Aşa
cum
a
promis
cerşetorilor

De la
porţile
Romei

Nero
şi-a
dat
demisia

În
cele
mai incendiare
versuri
scrise
vreodată

Ha-ha-ha

Se
distrează
cititorii

Purtând
d-ici-colo

În
bibliotecile
larg
deschise
ale
ochilor

Tot
scrumul
perfect
al
antichităţii

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (4 noiembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!