Dedicație
E noapte senină, pe cer
Sclipesc mereu aceleași stele,
Caut cu privirea printre ele
Pe una poate, care o prefer.
Dar în zadar atâta căutare
Degeaba străbat nesfârșitul,
Până unde mă duce gândul
Nu e atâta depărtare.
Nu-s ani lumină până la ea
Dar calea ce-o străbat alene,
Va fi mai lungă sau pesemne,
Va avea un Fine undeva.
Să știu precis cât va dura
Aș alerga voios prin spații,
Și timpul l-aș accelera,
Plimbându-mă prin constelații.
Pentru o minunată clipă de visare
Ți-aș face orișice pe plac,
Și n-aș vrea alt prilej să scap,
Pentru a deveni o stea mai mare.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Stea îndepărtată
În Carul Mare e o stea
Pe care noaptea o privesc,
Acolo-mi este dragostea
Pe care atâta mi-o doresc.
Ca orice stea din depărtare
Ea rămâne mereu rece,
Am obosit în căutare
De la mine vrea să plece.
De ce steluța mea iubită
Te-ascunzi în nori de fum?
Mi-e inima atât de obosită
Căci nu avem același drum.
Fără tine mi-este greu
Nu știu cât o să rezist?
Te port în suflet mereu
Care este tot mai trist.
Nu am iubit nicicând tăcerea
Voiam să fiu tot optimist,
Dar m-a cotropit durerea
Fără tine parcă nu exist.
poezie de Mihai Leonte (august 1964)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul pentru tine
Ce am în suflet îți dăruiesc
Sentimente mari, iubire,
Succese-n viață-ți doresc
Bucurii și fericire.
De-aș putea și universul
Cu tine să-l împart în două
Dar nu. Căci nu știu mersul,
Mi-e frică. Dar cu stele n-o să plouă.
Sisteme solare, galaxii întregi
Ți-aș dărui de aș putea,
Ți-aș cere o clipă să mă înțelegi
Dar știu precis că nu vei vrea.
Tot aurul din lume, briliante,
Împreună cu celebrul Koh-I-Noor
Toate gândirile-nalte,
Din trecut, prezent și viitor.
Dar, dă-mi în schimb noțiunea
Că timpul poate să stea în loc,
În sens invers să meargă lumea
Și inima să-mi scot din foc.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
O notă de egoism
Iradiind speranțe doar visate,
Jocuri de stele ce dansează ușor
Aducând lumină în al inimii pridvor,
Un mare nesecat de viață izvor,
Fără gânduri de moarte.
Lasă-mi gândul să alerge vioi
Spre constelații, sisteme vecine,
În univers nimeni nu fie ca mine
S-adun meteoriți și pulberi fine.
Podoabe pentru voi!
Coborând din înălțimile astrale,
Din Lebăda și până la Steaua Polară,
Îmi voi găsi o situație mai clară
Căutând în adâncuri calea normală
În liniști abisale.
Dar nu. Nimic nu-mi place,
Nici pulberile fine de asteroizi,
Nici aripile rechinilor flămânzi,
Nici ochii unora perfizi,
Cu ei nu am ce face.
poezie de Mihai Leonte (25 ianuarie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
ALERG
Alerg după o stea
În universul întreg
O voi găsi undeva
Sau degeaba alerg?
Alerg după un țel
Dar care este în esență?
Între pașnic și rebel
O fi vreo diferență?
Alerg în jurul unui punct
Rotindu-mă degeaba poate,
Alerg așa neîntrerupt
Și n-am ajuns departe.
Dar cât voi alerga așa ?
E singura mea întrebare.
Va fi oare degeaba ?
Sau voi rămâne-n căutare.
1964
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Supremație
Omul? Un atom!
Nu dintr-o oarecare moleculă,
El transformă totul în nou,
Și zboară spre lună.
Piedici nu are în cale,
Pentru el totul se poate,
Viață mai lungă, din noapte,
El face o nesfârșită zi,
Căile din spații astrale,
Enigme nu vor mai fi.
Și pe toate în parte,
Cu asalt le va cuceri.
Apele transformă-n lumină,
Iar continentele pustii,
Vor deveni,
O înfloritoare grădină.
Viața ne va fi fericire,
Eternă cum s-a visat,
Mereu în veșnică-nflorire,
Și-n veșnic asalt.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ai fi...
Dacă tu ai fi cuvânt
Ca pe-o rugă te-aș rosti,
Și mi-ai fi mereu în gând
Versul ce mi l-aș dori.
Aș preface în ruine
Ziduri triste de orgolii,
Ți-aș împodobi în versuri
Irișii, doar cu magnolii.
Dacă tu ai fi o floare
Încrustată-n a mea vină,
N-aș lăsa lacrimi amare
Să atingă-a ta tulpină,
Te-aș uda cu lacrimi calde
Izvorâte din iubire,
Și aș strecura-n petale
Doar parfum de fericire.
Dacă-ai fi doar o cometă
Rătăcind prin galaxii,
Ți-aș crea decor din stele
Prinse-n pletele-argintii,
Te-aș urma prin căi lactee,
Spațiu ți-aș crea din unde,
Ți-aș aduce numai soare
Printre genele plăpânde.
Dacă-ai fi marea albastră
Ce îmi lacrimă prin gene
Ți-aș aduce-n dar corăbii
Doar cu dorurile mele.
Dacă-ai fi o clipă tandră
Petrecută-n al meu vis
Aș crea din spațiu, timpul
Viitorului promis,
Aș preface-acea secundă
În eterne, calde șoapte,
Mângâiere ce-ți alintă
Roua strânsă printre pleoape.
De-ai fi gândul ce se zbate
Între dor și neputință,
Ce aduce-n suflet lacrimi
Prins de-a inimii dorință
Ți-aș găsi azi fericirea
Într-o lacrimă de stea,
Te-aș lăsa să-mi iei lumina,
Să o strângi.. în palma ta...
poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
UNDE?
De mă vei întreba, ce aș vrea să-ți scriu
Nu ți-aș putea răspunde chiar ușor,
Însă la început îți spun: încă nu știu
Dar mi-a rămas în inimă un dor.
Există-n viață clipe grele, le învingi,
Te-mpiedici de ceva o dată sau mereu
Ți-e necaz, te frămânți și plângi,
Acest lucru nu-l pot face eu.
Mă resemnez tăcut și îmi ascund
Durerile, adânc de tot mi le îngrop.
Mă-nțeapă undeva, nu le răspund
Și zi cu zi se adună toate la un loc.
Ah! Unde e eliberarea? Pace vreau.
Dar nu găsesc în inimă atâta pace,
Încât să spun: vacanță-mi iau.
Căci tulburări mai sunt, nu am ce face.
Iunie 1966 Valea Călugărească
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevar si lumina
Privirea și gândul
năluce aleargă
prin spații și-n timp,
cândva,
doar de zei vizitate,
și-ades încărcate
cu patimi, cu doruri
Privirea-mi senină
absoarbe lumină
și gândul străbate
milenii și fapte,
mă plimbă prin noapte
cu pași de lumină
și zboruri de taină,
cu buze flămânde
și trupul arzând de dorință,
cu vise ce-aleargă spre tine
cerșind,
doar adevăr și lumină!
poezie de Cernea Rodica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să fim...
Aș vrea să fiu o floare, în ochii tăi frumoși
Aș vrea să fiu parfumul pe care îl miroși
Aș vrea să fiu arcușul ce mângâie vioara
Aș vrea să fiu Luceafăr, atunci când vine seara.
Aș vrea să fii tu valul ce mătură nisipul,
Aș vrea să fii acela ce controlează Timpul
Să fii spre seară umbra, care mă urmărește,
Și-apoi să fii o stea, ce-n noapte strălucește.
Aș vrea să fim tu Soarele, eu Luna
Aș vrea să fim noi doi, întotdeauna
Aș vrea să fim tu gura, eu cuvântul
Și-aș vrea să fim tu mintea și eu gândul.
Dar suntem tu și eu, pierduți prin lume.
Suflet al meu, pereche,... nu ne știm
Sau poate să te caut n-am știut eu unde
Ori poate n-a fost dat să ne întâlnim.
poezie de Elena Bulancea (19 aprilie 2019)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe-ntinsa mea planetă
Pe-ntinsa mea planetă
Îmi cânt mereu aceeași iubită...
Nu stau la soare sau la umbră
Dar vreau să fie veșnic fericită.
Nu știu de ce mă iubește... nu...!
Sau poate a fost un vis aievea.
Pe-ntinsa mea planetă
Te vreau iubită-ntre iubite.
Un nor în depărtare
Se-arată printre stele
Iubito tu!... acuma unde ești
Să îmi citești o mare de povești?
Sărmanul "eu-l" din mine
Și-a dus speranța până la sfârșit
Dar în sufletul tăcut fără de urme
Își găsise inima străpunsă de un cuțit...
O...! Viața mea fără de tine
Nicicând nu va sta ascunsă
Căci am găsit atâta dor în mine
Pentru un foc aprins de viitor.
poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutare
Te caut în noapte, pierdută-n abisuri,
Smerită, tăcută, dor rătăcind,
Te plăsmui în gânduri. brodându-te-n visuri,
Eternă tăcere! Te caut, dorind...
Când stele, lucind, se preumblă în noapte,
Albastre, lungindu-se-n dâre de foc,
Descopăr muțenii arse în șoapte,
Umbre pe cer, alergând, își fac loc...
Te caut în noapte, mă tem și te strig
Prin bezna ce curge-n direcții bizare,
Lumina-i departe, mi-e greu și mi-e frig,
Plumbi parc-atârnă din nou de picioare.
Până când zorii fruntea-mi sărută,
(Blândă trăire) să mă trezească
În noapte mă nărui și caut, pierdută,
Luciri de lumină să mă-nsoțească
poezie de Florentina Mitrică (9 septembrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 44
Dac-aș avea un trup din gânduri fine
Nu m-ar reține crunta depărtare
Și-aș fi purtat prin spațiu către tine
De la hotarele aflate-n zare.
Și unde-mi stă piciorul nu contează,
Chiar dac-aș fi la alt capăt de lume,
Căci gândul peste mări și țări planează
Când vrea s-ajungă undeva anume.
Dar eu nu-s gând și-acest gând mă omoară,
Cât trebuie să zbor s-ajung la tine,
Căci sunt pământ udat cu apă chioară,
Iar timpul face ce vrea el cu mine.
Că am primit doar elemente dense
Și-am lacrimi grele și tristeți imense.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar De ziua ta
De ziua ta, iubita mea,
Eu ți-aș da luna de pe cer,
Însă pe lângă slava ta
Va fi doar un cadou mizer.
Aș face stelele șirag
De pus la gâtul tău divin
Și ți l-aș dărui cu drag,
Deși mă tem că-i prea puțin.
Ți-aș face un veșmânt de flori,
Cu crini frumoși și trandafiri,
Dar fiindcă-s prea îmbătători,
Nu ai putea să mai respiri.
Te-aș duce-n locuri de povești
Pe unde nimeni n-a călcat
Însă n-aș vrea să obosești
De-atâta amar de preumblat.
Ți-aș scrie versuri mii și mii,
Deși întruna mă gândesc
Că poate nu le vei citi
Și n-aș vrea să te plictisesc.
De-aceea cred că e mai bine
Să-ți dau în dar inima mea
S-o ții de-acum mereu la tine
Și să o pui lângă a ta.
poezie de Octavian Cocoș (8 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o noapte
uneori strângeam stele în palmă
să nu se rătăcească în galaxii
mă aveai, eu visam
clădisem un monument pe ăst tragic pământ
mă întrebam mereu cine sunt
treceai printre stele, suavă ca ele
erai senină și pură iubito
te frângeai între gânduri, eu pășeam printre spini
erai primăvară, fecioară...
îmi era atâta dor de tine, dor de casă
să vin, să mă întorc astăzi acasă
dar lupii ăștia mă omoară, nu mă lasă
și dacă tu...
atunci eu...
ce labirint al sufletului croisem într-o noapte între noi
e trist că n-am știut atâta timp de noi, noi, doi nebuni
noi, amândoi, în șir de doi
începe tu, eu...
tu mă strigai în noapte, chemarea era mută
plutea pe lac un nufăr, iar tu plângeai prin colțuri
te adunam în palmă și printre gândurile lumii
te-am sărutat femeie, ca întâia dată
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ai venit de nicăieri și dacă e undeva, unde trebuie să ajungi, atunci trebuie să ajungi Aici. Dar Acum unde ești? Pentru că atâta timp cât călătorim cu gândul care e dependent de corp, nu putem vedea că nu putem veni de undeva și ajunge undeva, deoarece suntem veșnic pretutindeni. Dacă Sinele e veșnic, se pune problema să fi venit de undeva, există pentru el spațiu-timp ca să poată călători undeva? Și unde ar vrea să se ducă Întregul, când el este Totul? O imagine ar vrea să călătorească la Sine, dar Sinele nu are nici o imagine. Pentru că gândul nu se poate topi în această clipă, inventează astfel de nostalgii de rahat: "Ah, dacă aș știi primul meu strămoș în sfârșit aș afla cine sunt eu. Odată ce ai căzut în această cacealma psihologică ești terminat. Oare înainte ca să știi de unde ai venit și unde trebuie să ajungi, nu ar trebui să afli mai întâi cine ești tu? Dacă nu ești călătorul, dacă nici măcar nu ai fost născut vreodată?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PRIN UNIVERS...
Astă noapte, pas la pas, m-am plimbat prin Univers
Pentru care deodată s-a deschis un interes
Și prin telescopul Hubble... ca și cum aș fi privit
Două sute miliarde galaxii eu am găsit...
Astă noapte-am străbătut miliarde ani lumină
Și-am ajuns până la Abell, roi de stele pe retină,...
Am vizitat Sagittarius, Ursa Major, Ursa Mică
Chiar și Galaxia Morții... de care îmi era frică
M-am plimbat prin galaxii până când am obosit
Și pe Drumul Robilor vrând-nevrând am poposit
Coborând din Andromeda, tot de prin Grupul Local
Ca și Calea Laptelui, am făcut un gest banal
Mi-am pus degetul pe-o tâmplă și așa m-am întrebat:
Oare Zeus pe Heracle când l-a dus la alăptat
Și l-a pus la sânul Herei, care dormea pe o parte,
A știut că o să facă o spirală ca de lapte
Când Zeița-l va respinge? C-o să împroaște-n jur cu stele
Patru sute miliarde,... nebuloase printre ele?!
... Dar nu are importanță, e bine că am aflat
Cine și de ce-a fost nașul Mylky Way... de-a botezat...
Și prin Calea Laptelui am trecut prin constelații
Ca să mă întorc acasă c-un bagaj de informații
Și-am trecut prin Gemeni, Vela, Aquila și Scorpion
Prin Săgetător, Perseus și pe Brațul Orion
M-am apropiat de Soare,... doar o rază am luat,
Și prin Sistemul solar cam o oră m-am plimbat....
M-am întors din nou,, acasă'' pe planeta mea, Pământ,
Unde m-am născut, am plâns și am spus primul CUVÂNT....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până trece lumina prin el
Luna de pe cer
luna dintr-o băltoacă
ia ursul și joacă
joacă-l pe vecin, joacă-l pe primar
agață-l de felinar
până trece lumina prin el
și se face cuminte ca un cățel
Cine geme, cine se teme
lustruiește toată ziua la steme
pentru oameni mari, pentru oameni mici
care le pun la spinare și urcă
iar acolo unde calcă, spurcă
și nu mai vin niciodată îndărăt
nici prin zloată, nici prin omăt
Câte noduri, câte poduri
trăim într-o lume de coduri
nu mai poate nimeni să le dezgroape
și între ele numai atrape
degeaba mă perii, degeaba mă sperii
că nu poate nimeni să te scape
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
Dintre atâtea drumuri ce străbat,
care va fi oare cel ce ajunge până la tine?
Dacă l-aș cunoaște, ți-as trimite pe el
tot dorul meu și iubirea,
plânsul și ruga mea.
Dacă aș cunoaște drumul ce duce la tine,
aș veni pe el mergând,
oricât ar fi de lung!
Aș veni pe el cântând,
oricât de departe vei fi odihnind!
Dar și așa,
cu fiecare zi ce trece, te simt mai aproape,
din ce în ce mai aproape de mine...
Sau-cine știe?-eu m apropii de tine,
cu fiecare zi ce trist apune...
Dintre atâtea drumuri ce străbat,
care va fi oare cel ce mă va duce la tine?
poezie de Nina Dragu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te chem în vis
Adorm iar ușor, cu gândul departe,
Departe pe-un nor, pierdut în noapte,
Respir amănunte, purtat spre lumină,
Amintiri cărunte aștept ca să vină.
Renasc în visare și somnul mi-e dulce,
Către o clipă gându-mi se duce
Și iată că dorm și totu-i pustiu
Doar lângă tine aș vrea să mai fiu.
Tresar de prin vise, te caut, te chem,
În nopțile-aprinse pe tine te-ndemn,
Să vii, să apari, cu mine să stai
Lumină în noapte mie să-mi dai.
Tu nu mă asculți, plutești anormal,
Spre lună, spre stele, eu par un banal,
Te rog, dar coboară din nou într-un vis
Și du-mă, condu-mă spre-al tău paradis.
Dar ce simt eu? Ce văd? Ce aud?
Sunt șoapte pierdute în beznă, în vânt?
A tale pierdute suspine în noapte
Le-ascult venind, răzbind de departe.
Tu nu mă vrei, te chem în zadar,
Și în orice vis se naște-un hotar.
Dar ce mai contează? Tu n-ai vrut nicicând
Să vii-n al meu vis, te-am chemat plângând
Și-acum în final, când ziua-i aproape,
Te văd, parcă simt cum vii de departe;
În noaptea adâncă ce curge încet
Pe tine ființă, a te visa încep
poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Eliana Doru
Comentează! | Votează! | Copiază!
A trecut până și ziua de mâine
a trecut și ziua de mâine
un gol e acolo unde zâmbește o stea
aș fi putut să te caut prin ea
cum cauți lanul de grâu în aroma de pâine;
e târziu, un târziu vertical și mai preget
să te conturez aburos dintr-un murmur de flaut
de-acum pesemne n-o să te mai caut
decât în sângele pe care trandafirul mi-l soarbe din deget;
dar a trecut și ziua de mâine
nu mă-ntreb pe unde vei mai fi umblând
sânge al meu vagabond ca un gând
până ieri credincios ca un câine!
poezie de Fatma Sadâc din Cântec pentru surâsul păpădiei (1988)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!