După folclor
Cine ți-a zis lume, lume,
Rău te-a potrivit la nume!
Să-ți fi pus numele floare,
Că ești tare trecătoare...
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mama
Cine-i cea mai scumpă-n lume?
Nu e greu ca să-ți dai seama.
Cine ți-a dat viață, nume,
Dacă nu iubita mamă?!
Mama te-a adus pe lume,
Te-a crescut la sânul ei,
Te-a-nvățat să-ți alegi drumul,
Să reziști în anii grei.
Ochii mamei îți zâmbesc,
Când îți merge și-ai succes,
Lacrimile-o podidesc,
Dacă-n viață nu ți-a mers.
Mama te așteaptă-n prag,
Când te-ntorci din pribegie
Și la pieptul ei cu drag,
Ca pe-un prunc ea te mângâie.
poezie de Tudor Gorgos din La pragul destăinuirii (2010)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine ești tu?
Te simt în urma mea și-acum
Te-ntreb mereu: cine ești tu?
Dar nu-mi răspunzi, ești prea tăcut.
Cine ești tu?
Poate-ai rămas blocat în lume
Și-acum mă vezi ca pe-un părinte
Cine esti tu, de-mi strici destinul?
Spune, ce ești?
Doar în biserici scap de tine
M-astepți când ies pe sfânta poartă
Cine ești tu de nu vrei crucea
Zi-mi, cine ești?
De te-a trimis cel din adâncuri
Să mă conduci în fața Lui
Cine e El să-mi poruncească?
Cine ești tu?
poezie de Alin Ojog (21 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesimțire
Zadarnic l-ați tot criticat!
De bronz e amicul cutare!
Cu cât e mai tare frecat,
Cu-atât strălucește mai tare!
epigramă de Marcel Breslașu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, mamă!
Mamă, tu, izvorul vieții,
Elixirul tinereții,
Tu dai viață, tu pui nume,
Tu aduci copii pe lume!
Azi, de ziua ta, cântăm,
Sufletul să-ți alinăm,
Tu să te bucuri de noi,
Mamă dragă, la nevoi!
Toate florile din lume,
Sunt azi, mamă, pentru tine!
Tânără și zâmbitoare,
Mamă dragă, scumpă floare!
Ești născută-n suferință,
Tu ești sfântă în credință,
Noi te vrem nemuritoare,
Mamă scumpă, dragă floare!
poezie de Constantin Chelaru din Prin labirintul vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumii
Lume, lume, stâmbă ești!
Te privesc și mă-ngrozești;
Lume, cine te-a făcut,
Rău tipar a mai avut!
Nimeni, oricât s-ar lupta,
Nu te poate îndrepta;
Iar acel ce-ar îndrăzni,
Un nebun s-ar dovedi.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (12 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Rămășițe (supra)pământești
Apar volume-n care, ca "Postume"
Găsești poeme nepuse la punct,
Scrise când bardul mai era pe lume
Și doar talentul lui - de mult - defunct.
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câte drame?
Câte Drame sunt pe lume,
Cu nume și fără nume.
L-ai iubit și te-a lasat,
Fără să știi a plecat
Tu plângi după El,
Și în suflet te frămânți,
El cu alta la Hotel,
Tu rugându-te la Sfinți.
Lasă-l dragă-n pacea lui,
Inima fă-ți-o de piatră,
Nu ești chiar a nimănui,
Fii tare încă o dată.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vocea păpădiei
Tu cine ești, de unde vii?
Ai frunze galbene-aramii
Și un miros de toamna.
Ce colt de lume te-a chemat?
Ce ganduri te-au indepartat?
De cine ți-a fost teama?
Sunt păpădia auritaț
Cu praf de stele poleita
Îmbratisez ades poteci....
Dorintele sapate-n piatra
Le-am mostenit in sat cu vatra
Și nu te las sa pleci.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Azi am aflat că pot fi mort
că pot să mă lipsesc de viață
că însuși numele ce port
atârnă de-o aceiași ață
că mai întâi se moare într-un nume
mult mai presus de numele ce porți
iar după moarte altă lume
își reoferă nume printre morți
un nume mort și-o lume moartă
te-așteaptă după ce vei piere
degeaba bați la astă poartă
n-ai nici o șansă tu la înviere
viu dacă poți fii până mori
până se stinge numele în tine
altfel n-ai cum să te-nfiori
de-acea sublimă-ntunecime.
poezie clasică de Gheorghe Ene
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghiocel
Cine mi te-a rupt din soare,
Floare albă, floare rară
Și mi te-a adus în cale
La-nceput de primăvară?
Cine de sub pătura albită
Își dorește să răsară,
Să vestească primăvara
La toți oamenii din țară?
De sub stratul de zăpadă
S-a ivit o mândră floare,
Cu petalele albite
Și la corp cam subțirică.
Apărută din nămeți,
Ca o fată din povești,
Dar cu nume de băiat,
Este un ghiocel curat.
poezie de Vasile Șerban din Drumul spre cer (2023)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 5 comentarii până acum.Mămica
Mamă, tu ești o comoară
Și în prag de primăvară
Ți-am adus în dar o floare
Și o dulce-mbrățisare.
Mămico, știi cât te iubesc
Azi vreau să-ți mulțumesc
Fiindcă m-ai adus pe lume,
Tu ești cel mai frumos nume!
poezie pentru copii de Alina-Georgiana Drosu (18 februarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lume de ce tu ești rea
Lume de ce tu ești rea,
Căci n-ai fost făcută-așa;
Dumnezeu te-a făcut bună,
Dar tu, astăzi, ești nebună.
Iute uiți de-ți fac un bine,
Crezi că tot ți se cuvine,
Dar de îți fac rău o dată,
Tu nu mă uiți niciodată.
Fie răul mic sau mare,
Tu nu-mi dai în veci iertare.
Lume, lume ești ingrată
Și de draci ești posedată.
Altul este rostul tău,
Rostul dat de Dumnezău;
Rostul tău e să fii bună,
Schimbă-te, nu fi nebună!
pamflet de George Budoi din Lumea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (17 iunie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Prea mărunt?
Ești firul de apă pe-al vremii făgaș,
Un val ce se sparge la maluri în spume,
Prea slab lângă stânca-nălțată trufaș,
Dar, chiar și așa, El te știe pe nume!
O floare de câmp la umbră crescută
Și fără culori sau miresme anume,
Un iris de baltă, banala cucută...,
Dar, chiar și așa, El te știe pe nume!
Un deal vălurit, teșit, din argilă,
Alături de munții semeți cu renume,
Priveliștea ta e îngustă, umilă,
Dar, chiar și așa, El te știe pe nume!
Un slab felinar într-o mică odaie
Și nu un luceafăr să-l vadă o lume,
Cu raza-i s-aprindă pe boltă văpaie,
Dar, chiar și așa, El te știe pe nume!
Căci El, Preaînaltul, măreț în putere,
Stăpân peste-o lume ce n-are hotare,
Chiar El te-a creat după buna-I plăcere,
E-n tine-o scânteie din El și-ai valoare!
poezie de Olivia Pocol din volumul de versuri Apusul unei crizanteme (11 iulie 2021)
Adăugat de Olivia Pocol
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strop de iubire, mamei mele (poezie pentru copii)
Mama mea un nume are
Și are nume de floare,
Floare albă-mparfumată
De sub zăpada curată,
Floare care a-nflorit
Când pe lume am venit,
Am venit să-i mulțumesc
Și în lume să-i trăiesc,
Să mă fac și eu o floare
Cu parfum mirositoare,
Parfumul să-l dăruiesc
Florilor, ce înfloresc,
Flori frumoase, adorate
În buchete, adunate,
Și aduse sus pe masă
Răspândind parfum în casă
Casă... fie, mirosite
Și cu iubire: stropite!
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tipătescu (singur): Și-l aleg pe d. Agamiță Dandanache! Iaca pentru cine sacrific de atâta vreme liniștea mea și a femeii pe care o iubesc... Unde ești, Cațavencule, să te vezi răzbunat! Unde ești, să-ți cer iertare că ți-am preferit pe onestul d. Agamiță, pe admirabilul, pe sublimul, pe neicusorul, pe puicusorul Dandanache... Ce lume! ce lume! ce lume!...
replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul IV, Scena 4, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Momente" de Ion Luca Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la M iubita mea
Mă-ntreb adesea cum trăiești
Atât de singură pe lume,
La cât de minunată ești
Nu s-au decis să-ți dea un nume.
Nu este alta cum ești tu,
În ochi ai vrajă și culoare,
Și stau și mă gândesc acum
De ești femeie sau ești floare.
Ai prinde aripi și-ai zbura
Dacă ai ști cât esti de pură,
Și lumea mea ar îngheța,
Ar fi lipsită de căldură.
Aș încerca să te pictez,
Vreau versul meu să te descrie,
Dar asta nu voi reuși
Cu a mea simplă poezie...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Demnitatea vine nu din control, ci din a înțelege cine ești și de a-ți ocupa locul potrivit în această lume.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Antonio Rado
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta
Când te-a adus pe lume
Femeie,-ntâia oară,
A așezat Pământul
Și Soarele pe cer,
Vestind parcă anume
Întâia primăvară,
Din clopoței și-n trilul
De aripi și mister;
Cu aur pe cosițe
S-aduci zorii în casă
Și bolților de stele
Doi ochi, ți-a dat, de vis,
În sâni ți-a pus bobițe
Cu iz de tămâioasă
Și cămp de viorele
Pe ii din paradis;
Din razele de Lună,
Prin ram de tei în floare,
Ți-a împletit cuvinte
În vers ca niciodat
Și din a Lui fântână,
Căldare cu căldare,
În jurul tău, fierbinte
Iubire-a presărat,
Ca din sămânța-ți vie,
Căci asta I-a fost vrerea,
Cum naște pâine norul
Din spic de el udat,
Ți-a dat spre bucurie
La fel, să porți durerea
Izvorului din pântec
De viață nesecat;
Tu Evă, Mărioară,
Sau orișicare ești,
O stea-n Calea Lactee
Sau floare pe răzor,
Ca-n prima primăvară
În veci să ne trăiești,
Fecioară, tu femeie,
Tu mama tuturor!
Valeriu Cercel
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
- nume
- Însemn purtat de-o-ntreagă lume
Ce dificil îl denumești,
Că una e cum te numești
Și alta e să ai un nume.
Numele
definiție epigramatică de A.C. Dragodan din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haide, vară, la izvoare
Tare ești mâhnită, vară!
Apa-n vuiet, o avară,
Ți-a luat tot ce-ai avut
Și-a lăsat haos și lut.
Oh, nu plânge, că mă doare...
Ți-a furat zâmbet de floare,
Ți-a-nmâlit picioarele,
Ți-a distrus ogoarele.
Hai cu mine la izvoare,
Să te speli, să stai la soare,
Să-ți usuci câmpul și-apoi
Să-ți salți lanul, să-l despoi
De lutul lipit cu ură,
În vâltori de viitură,
Să-ți clătești ochii de maci,
Să resuscitezi gândaci...
Vino să îți spăl tristețea,
Să-ți recapeți iar finețea,
Iarba ce-a rămas sub șoc,
Nechezatul de mânzoc,
Zumzăitul de albine,
Fluturii cu zboruri fine,
Gângănii și rapsodii,
Și hârjoana de copii.
Haide, vreau să mă sufoc
În cuptorul tău de foc!
poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!