D-lui N. Iorga

Când arde luminos, într-una,
A sufletului tău văpaie,
Să nu te miri că totdeauna
Fugi-vor oamenii de paie.

epigramă de Vasile Bogrea din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului N. Iorga

Când arde luminos, întruna,
A sufletului tău văpaie,
Să nu te miri că fug de tine
Atâţia omuleţi de paie!

madrigal de Vasile Bogrea din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-lui Nicolae Iorga

Când arde luminos întruna
A sufletului tău văpaie,
Să nu te miri că fug de tine
Atâţia omuleţi de paie.

madrigal de Vasile Bogrea din Antologia Calotescu-Crevedia (1934)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când văd

Când văd traducerea frumoasă,
Eu nu mai caut la modele:
Frumoasele, de când e lumea,
Sunt totdeauna infidele.

epigramă de Vasile Bogrea din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ion Iliescu, care a fost trimis în judecată pentru crime împotriva umanităţii la Revoluţia din 1989

Tu, ce n-ai fost tată nici măcar o dată,
Tu, comis-ai crime, fi'nţă scelerată.
Când vărsat-ai sânge, mult, nevinovat,
Ce te miri că-atâţia te-au tot blestemat?

Ai adus minerii să ne bată-n piaţă,
Ce te miri că-atâţia te-ar scuipa în faţă?!
Când faci rău într-una şi poporul geme,
Ce te miri că-asupră-ţi curg şuvoi blesteme?!

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (16 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui nuvelist

Ca să nu moară de ridicol,
Eroul tău s-a sinucis:
Expus aceluiaşi pericol,
Tu eşti cu mult mai indecis.

epigramă de Vasile Bogrea din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa sufletului tău

Să nu te temi când treci prin astă viaţă
Fără să înţelegi de ce te-ai fi născut,
Căci ţi-ai pierdut carnetul tău de sarcini
În era când erai un simplu lut.

Când toţi îţi ţipă "nu mai eşti al nostru"
Pe drumul care duce nicăieri
Să nu te pierzi nicicând în necredinţă,
Căci libertatea ţi-o trăieşti în cer.

Acolo lângă stelele surate
Unde te-aşteaptă vechii tăi strămoşi
Când treci prin ceea ce îi spunem moarte
În Univers e casa sufletului tău.

poezie de Vasile Şerban din Un gram de om pentru eternitate (2024)
Adăugat de Vasile Şerban
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oceanul vieţii, oamenii sunt ca nişte luntre - şi atâtea fără cârmaci. Adevăratele personalităţi sunt însă, nu bărci, ci insule, pe care valurile mării le bat, dar nu le îneacă.

citat din Vasile Bogrea
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui orator

Abuzând de "pur şi simplu"
În discursul tău, o jur:
Simplu m-ai convins că este
Cugetu-ţi, dar nu şi pur!

epigramă de Vasile Bogrea din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miri şi mirese

Sâmbetele se cunună,
Pline-s primăriile,
La biserici merg... să-şi pună
Pirostriile.

epigramă de Vasile Iuşan din Estivale (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

După reformă

Pe al tranziţiei traseu
Românu-i la răscruce
Şi nu te miri c-o duce greu...
Te miri că o mai duce!

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După reformă

Pe al tranziţiei traseu
Românu-i la răscruce
Şi nu te miri c-o duce greu,
Te miri că o mai duce!

epigramă de Vasile Larco din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei chimiste

Pricep, iubită domnişoară,
Ce te îngână, când înveţi:
Azotul are mustăcioară,
Iar oxigenul epoleţi.

epigramă de Vasile Bogrea din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitare de sine

Să nu uiţi că mi-ai cântat
Când frunzele cădeau
Şi pe la geam uşor
Chipul tău eu îl vedeam.
Focul lin ardea-n ogradă
Şi priveam flacăra cum arde.
Să nu te miri că azi e viu,
Dar nu îmi mai vorbeşte
Oftează, îi trist, suspină
Şi te aduce-n braţe-mi
Un dor să te mai ţină.

poezie de Daniela Pană
Adăugat de Daniela Pană
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Betleem colo jos

În Betleem colo jos
Cerul arde luminos
Preacurata naşte astăzi
Pe Hristos

Naşte-n ieslea boilor
Pe-mpăratul tuturor,
Preacurata stă şi plânge
Încetişor.

N-are scutec de-nfăşat
Nici hăinuţe de-mbrăcat
Preacurata pentru pruncul
De-mpărat

Nu mai plânge Doamna mea
Pruncul mic l-am înfăşa,
Pentru fiul tău Hristos,
Mesia cel luminos.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când fulger

Când fulger trece o idee
Prin ea, o epigramă face
Mai mult decât o epopee,
În care acţiunea zace.

epigramă de Vasile Bogrea din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amabilitate înseamnă adesea am abilitate!

Vasile Bogrea în Scântei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când mi-e dor, sufletului meu i se desprinde o creangă, cu numele tău înflorit pe ea.

aforism de Vasile Maricel Grosu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un patriot înflăcărat arde pe altarul naţiunii ca o văpaie.

aforism de David Boia (9 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai rea aristocraţie: arivistocraţia.

Vasile Bogrea în Scântei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caniculară

Arde soarele-orbitor,
Arde când îl sorbi, nectarul.
Totul arde ca-n cuptor
Şi te arde ospătarul!

epigramă de Giuseppe Navarra din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!