Piesa "Fluturii" de Corneliu Moldoveanu

S-a zis mai an că-i plagiată
O piesă, nu mai ştiu a cui.
Dar "Fluturii" sunt, de-astă dată,
Originali - din capul lui.

epigramă de George Ranetti din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Gh. Ranetti

Ranetti dragă, nu mai lua la vale
Pe fostul tău prieten Cincinat.
Ce strică el că merge la Palat?
Nu eşti şi tu arbitru-n mahalale?

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Când a părăsit-o
Pe micuţa lui,
Ea simţi că-i intră-n
Inimă un cui.

Dar s-a dus cu altul
Care-i dă de toate.
Bună e zicala:
"Cui pe cui se scoate."

poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dată tu, o dată eu

Te-ai supărat odată, tu
-nu ştiu ce îţi făcusem eu-
dar, reguli care sunt tabu,
să le mai ocoleşti, e greu.

M-am supărat odată eu,
-azi, nu mai ştiu ce mi-ai făcut-
căci, să mă ierte Dumnezeu,
ţi-am zis ceva ce te-a durut.

Au fost şi de-astea, au mai fost,
o dată tu, o dată eu,
dar pot, îţi jur, să recunosc:
noi doi... ne vom iubi mereu.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dată tu, o dată eu

Te-ai supărat odată, tu
-nu ştiu ce îţi făcusem eu-
dar, reguli care sunt tabu,
să le mai ocoleşti, e greu.

M-am supărat odată eu,
-azi, nu mai ştiu ce mi-ai făcut-
căci, să mă ierte Dumnezeu,
ţi-am zis ceva ce te-a durut.

Au fost şi de-astea, au mai fost,
o dată tu, o dată eu,
dar pot, îţi jur, să recunosc:
noi doi ne vom iubi mereu.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a scris atât de mult încât, fatal, tot ce se mai scrie pare că s-a mai spus. Se repetă, conştient sau inconştient, aproape fond şi formă, de condeiele de meserie şi de acei de bună-credinţă care au curajul să creadă că sunt cu totul originali.

citat celebru din George Bacovia
Adăugat de Danutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a urlatul...

Urlă-n surlă, sus în turlă,
urcă trepte
muzicale şi coboară
în ritm, agale
alte trepte, ce-l omoară,
trepte drepte
alunecoase
un pericol pentru oase;
şi-asta trebuie să repete
zi de zi; se repede
să ia surla din perete
prinsă-n cui, îi descui
şi-l las să urce
să se descurce,
ia din nou treaptă cu treaptă
omul care ne deşteaptă,
urlă, nu în surlă
de-astă dată
ci de durere,
că-n urcatul lui abrupt
s-a rupt o treaptă
mai deşteptă,
nu mai aşteaptă
trage o înjurătură
tot ca-n turlă, cu măsură...
Urlă... parcă e lovit de streche
trâmbiţaş de modă veche!

poezie de Gheorghe Gurău (17 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ei

Eu te-aş blestema, iubito,
Şi te-aş da voios la dracul,
Dar mă tem că n-o să aibă
El cui să te dea, săracul!

epigramă de George Ranetti
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu timpul am descoperit cum te poţi apropia de un rol, cum îl citeşti foarte bine de mai multe ori, vezi cine este el în economia piesei, pe cine iubeşte din piesă dintre partenerii lui, pe cine urăşte, cui arată că-l iubeşte, cui nu-i arată că-l iubeşte dar îl iubeşte totuşi, mă rog, sunt o mulţime de lucruri care construiesc un personaj şi trebuie să te ocupi de ele.

citat din Victor Rebengiuc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş răsări ca iarba...

Aş răsări, ca iarba, din palma ta de soare
Să te mai văd, iubite, o dată cum te ştiu,
Dar încă am zăpadă pe umeri şi mă doare,
Că nu ştiu de-i devreme, sau poate, prea târziu

Să mă trezesc din somnul tăcerilor albastre
În care mă simt bine şi n-am răspuns de dat,
Când mă întrebi, iubite, de cântecele noastre.
Eu nu mai cânt, vioara, de cântec, s-a lăsat.

Curg sevele prin mine şi răscolesc nocturne,
Ameţitoare patimi şi nu mai ştiu de pot,
Să mă mai nasc vreodată din clipe taciturne
Şi clocotul de vină, din mine, să-l mai scot.

Sunt vinovată, Doamne, că mor încă o dată,
Când primăvara strigă, dar eu nu o aud.
Sunt încă iarnă albă, de lacrimi suspendată
Şi-aş răsări ca iarba, de verde să asud.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jerry: Nu s-a mai auzit aşa ceva.
George: Ea m-a rugat.
Jerry: Aşa că minţi! Ce i-ai zis?
George: I-am zis că este prentenţioasă.
Jerry: Pretenţioasă!? Femeia aia are hârtiile mele cu impozitele. I-ai zis că e pretenţioasă? Fiscul. Sunt ca mafia. Pot lua orice vor.

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seralistei R.M. Madjar, "doctor matriţă", "doctor fraudă", pseudodoctor în ştiinţe (cam ca Leana din capul statului)

Cu o teză plagiată - unicat în şti'nţă
(Trei capitole repetă dup-a mea "matriţă"),
Şi-a dat doctoratul cică în chimie,
Dar e mare doctor în es-cro-che-ri-e.

epigramă de George Budoi din Plagiere şi plagiatori (1 martie 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demnitate

La poartă vine-un bătrânel,
Gârbov de ani, ca… Vai de el.
Pare sleit, un cerşetor,
De drumul lung, obositor,
Mai mult desculţ, cu capul gol,
La vorbă-i? Ca un mieluşel.

Pe o bordură din granit
Se aşează jos, mai liniştit.
Şi, întrebând un trecător, mai rar:
Nu-l ştiţi pe Gheorghe din Ghelar?
El este fiul meu! Hoinar.
Demult... De mult m-a părăsit!

- Ridică-te de-aici bătrâne!
De nu pleci iute! Chem un câine,
Să te jupoaie chiar de viu,
Nu vezi că s-a făcut târziu?
Nu te cunosc şi nu te ştiu
Dar … Hai să-ţi dau o pâine.

- Nu vreau, nu sunt un cerşetor,
Nici boschetar, nici impostor,
Dar... Plec. De tu o zici că-i bai
Şi pe-o bordură dacă stai,
Probabil strada voastră-i rai,
Iar eu… Un simplu muritor.

Spune-i lui Gheorghe! Dar să-i spui!
Că ştiu că asta-i „vila” lui.
Eu… Om sărac… Precum mă vezi,
N-o să-i cerşesc bancnote verzi.
Iar ţie? Sincer, să m-ă crezi,
Că... Nu cer mila nimănui

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-am zis "Mulţi ani"

I-am zis "Mulţi ani", dar trebuie să spun
Că-i mort, n-aveam de und' să ştiu.
Epigramistul dacă-i bun
Chiar mort... e mult mai viu.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pălăria

Spune tristă pălăria:
Nu mai stau pe capul lui!
Mă tem, să nu iau prostia...
Şi s-a aşezat în cui!

epigramă de Florea Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pălăria

Spune tristă pălăria:
Nu mai stau pe capul lui!
Mă tem, să nu iau prostia...
Şi s-a aşezat în cui!

epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În tinereţe făceam orice tertip
Ca să plac mai ştiu eu cui
Şi mă mulam după fiecare tip
Spre-a mă asorta cu teoria lui.
Dar acum ştiu ce ştiu în amănunt
Şi fac lucrurile care-s de făcut
Şi dacă nu mă placi aşa cum sunt
La dracul cu tine, dragule, salut!

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arătarea

Din planeta nu ştiu care
Galaxia nu ştiu cum
Mi se-arată-ntr-o visare
O nălucă neagră fum.

Şi oprindu-se la mine
Preţ de câteva secunde
Nu mi-a zis de unde vine
Doar că merge orişiunde.

Grijă s-a legat să-mi poarte
Dacă am s-o însoţesc,
Că mă va feri de moarte...
Cât lumea am să trăiesc!

Bine că n-am dat crezare
Şi că n-am plecat hai-hui
Pe planeta nu ştiu care
Galaxia nu ştiu cui.

Ca-ntr-un joc de-a râsu-plânsul
Mi se-ntredeschise cartea
Care tălmăceşte visul...
Arătarea era moartea!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haralamb Lecca a prezentat teatrului o nouă piesă intitulată "Cancer la inimă"

"Cancer la inimă"-i un titlu
Ce parcă sună cam urât:
Zi-i piesei: "Tuse măgărească",
"Dambla" sau "Scrofule în gât"!

epigramă de George Ranetti
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu pentru cine scriu, dar ştiu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o o dată: în ochii copilului care am fost.

citat din Georges Bernanos
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

E bătrân. Înţelege că-i bătrân, că-i netrebnic, că cele câteva zile ce i-au mai rămas sunt o povară pe capul tuturora. De când s-a şi îmbolnăvit, nu-l mai strigă nimeni, nu-l mai mângâie nici o mână, nu se mai întoarce spre el nicio pereche de ochi. A slujit cu credinţă. Douăzeci de ani, vară şi iarnă, în curtea aceasta a trăit şi a păzit-o; în nopţile de toamnă, cu ploile repezi şi pătrunzătoare, în nopţile de iarnă, cu viforniţele năprasnice, el nu stătea în cuşca lui; suflând cu greu, încordându-şi muşchii, căci era vânos, tăia troianul, cutreiera toate colţurile grădinii şi, lătrând, dădea de ştire că nu e chip să te poţi apropia de casa stăpânului... Dar în seara aceea, când prinsese de pulpa piciorului pe hoţul care furase mere din pomul de lângă gard! Ani de-a rândul simţise durerile loviturii de ciomag pe care i-o dăduse atunci în creştetul capului. Şi altă dată... Dar câte nu făcuse, câte nu suferise Grivei, dulăul credincios al curţii!

Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Grivei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!