Fatalitate

Ah, ce soartă refractară,
Cum să nu fiu scos din minţi?
În proteza mea dentară
Mi s-au cariat doi dinţi!

epigramă de Mircea Bogdan din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu şi medicul stomatolog

De durere scos din minţi,
Ca să ia aminte,
Cu un pumn i-am scos doi dinţi;
Dinte pentru dinte!

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2011)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faima fără virtute e ca proteza dentară la senectute.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Năzuinţă

Sunt gânduri multe ce se nasc
şi cine ştie cum era,
să fiu altfel de cum sunt astăzi,
să fiu altfel de cum eram.

Să fiu un zâmbet cald si sincer,
să fiu un colţ din gura ta,
să fiu o rază de lumină,
să fiu un strop din fiinţa ta.

Să fiu o floare in gradină,
să fiu un cer deasupra ta,
să fiu un colţ de veselie,
să fiu cum vrei si nu era!

Să fiu acum si ieri si maine,
să fiu al tău si tu a mea!
Să fim doi astri într-unul singur,
să fii pe veci, iubita mea!

poezie de Sorin Mădălin Birceanu (20 septembrie 2013)
Adăugat de Sorin Mădălin Birceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În afară de proteza dentară, unii pensionari nu prea mai au ce să bage în gură.

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octogenarei

Vorbea la telefon, mai ieri, nevasta,
Să întâlnească-un tânăr pe afară...
Ca s-o ajut şi eu în treaba asta,
Am şterpelit proteza ei dentară.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dentară

Nu ştiu cum sunt azi românii,
Toţi se vaită de dantură,
Însă de-i asculţi pe unii
Parcă-s cei mai buni de gură!

epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discuţie ca între pensionare

Aseară mi-au ieşit doi dinţi;
Ei bravos, sigur nu mă minţi?;
Păi cum am să te mint Tănase?...
Avut-am opt?, poftim am şase!

epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discuţii (surpriza) la vârsta a treia

- Aseară mi-au ieşit doi dinţi,
- Ei bravo, sigur nu mă minţi?
- Păi cum am să te mint, Tănase?
Am avut opt? Poftim, am şase!

epigramă de Gheorghe Gurău (august 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptate până la capăt

Aş vrea să fiu haiduc de minţi,
De la cei cărora le strică,
Să fur şi să le duc în dinţi
Şi celor cu mai puţintică...

Şi-aş face asta până când,
Sper, încă neştirbit şi drept,
La minte şi la minţi cărând,
Aş deveni bogat (deştept).

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucerirea Everestului - cel de-al 3-lea pol al Pământului, ca şi a celorlalţi doi, a izvorât din orgoliul unei omeniri ajunse pe piscurile civilizaţiei şi ale spiritualităţii.

citat din Mircea Bogdan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt sfătuită să strâng din dinţi la necaz

Din multe sfaturi primite
Ăsta-l ştiu că-i veche teza,
Însă eu nu-mi pot permite,
Că de strâng îmi rup proteza.

epigramă de Gergescu Cocoş din Mărţişoare (2009)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

A iubi

Doar verbe... "a iubi" şi "a rămâne"?!
Pe piele parcă-mi trece mâna ta
Ce ştie-a mângâia şi-a coace pâine
Şi-a smulge dintre nori câte o stea.

Eu sunt mereu atent la conjugare
Că-n viaţă au doar timpul "infinit",
Tu vino să-mi pui nota "sărutare",
În suflet eu să-ţi fiu cel "absolvit"!

Nimic n-ar trebui să le separe
În textul cu "Cei doi îndrăgostiţi
Atât se mai iubeau cu foc din soare..."
Ea dusă, el rămas şi scos din minţi.

Hai vino dulcea mea neîntinare,
În mine ţi-am zidit un mic palat!
Sub talpă îţi aştern boboci de floare,
Şi poate-ai să rămâi iubind curat!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (10 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un diavol de negresă...

Un diavol de negresă ahotnică să-i guste
Unei copile triste neprihăniţii nuri
Şi criminali aşijderi prin găurite fuste,
Recurge într-aceasta la trucuri şi figuri:

În palme-şi cântăreşte doi fericiţi sâni gemeni
Şi-acolo unde mâinii nu ai putea să-i ceri
S-ajungă, saltă-n aer botinele-i asemeni
Cutărei limbi obscure, inaptă de plăceri.

Vârându-se-n gazela ce tremură plăpândă
Şi goală, ea, pe spate şi grea cum scos din minţi
Un elefant, se foarte admiră şi, la pândă,
Îi râde copilandrei naiv cu prea-albi dinţi.

Iar între coapse unde întinde-i-se juna,
Ivindu-şi dehiscenţa-ntre piei de chinoroz
Şi peri, înaintează această gură, una
Ce-aduce cu un palid ghioc marin şi roz.

poezie clasică de Stephane Mallarme din Album de versuri (2010), traducere de Şerban Foarţă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirare

Cum poate o salvamontistă
(Luptând din greu, scrâşnind din dinţi)
Să-aducă "rătăciţi" pe pistă
Când rătăceşte-atâtea minţi?

epigramă de Vasile Vorobeţ din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul de iubire al fetei furioase [Mad girl's love song]

Îmi închid ochii, lumea a murit;
Îmi ridic pleoapa şi a renăscut.
(Cred că în mintea mea te-am plăsmuit.)

Stelele prinse-n vals s-au înroşit,
Şi vine noaptea neagră, de temut:
Îmi închid ochii, lumea a murit;

Visez că-n patul meu tu m-ai vrăjit,
Şi scos din minţi apoi m-ai sărutat.
(Cred că în mintea mea te-am plăsmuit.)

Din ceruri Dumnezeu S-a repezit:
Şi pe Satan în iad l-a alungat.
Îmi închid ochii, lumea a murit;

Speram să vii, cum ai făgăduit,
Îmbătrânesc şi-aproape te-am uitat.
(Cred că în mintea mea te-am plăsmuit.)

Mai bine un cocor aş fi iubit;
Căci an de an se-ntoarce neîncetat.
Îmi închid ochii, lumea a murit.
(Cred că în mintea mea te-am plăsmuit.)

poezie de Sylvia Plath, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de speranţă

Trup lângă trup şi lumină-n lumină,
Desfătare uitucă pe lespezi fierbinţi -
Tu, pierzania mea dintr-o zi ce-o să vină,
Mai îngăduie-mi gândul că poate nu minţi.

Purtătoare de fruct, preacurată fecioară
Fericirii de-aş şti că te vinzi pe arginţi
Nici atunci răul tău n-ar putea să mă doară
Cum mă doare doar spaima că poate nu minţi.

Să apună de tot carnea mea prea bătrână
Lângă mugurii tăi nefiresc de cuminţi
Şi din oarba-mi trufie nimic nu rămână
Dacă-n schimb am speranţa că poate nu minţi.

Tu, stăpână şi stea nevisată vreodată,
Tu, îndemn repetat al ieşirii din minţi,
Bietul meu adevăr e-un păcat fără pată
Şi mă-nchin la minciună că poate nu minţi.

poezie clasică de George Ţărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Civilizaţiile s-au corupt când oraşele s-au îndepărtat de păduri. Ai observat ce greu poţi minţi când stai lângă un copac? E greu, de altfel, să te minţi pe tine însuţi şi când ştii să îţi spui adevărul ţie însuţi nu-i mai poţi minţi nici pe ceilalţi.

Gerald Messadie în Viaţa mea amoroasă şi criminală cu Martin Heidegger
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soartă, soartă, tu eşti vagă

Soartă, soartă tu eşti vagă
Te alerg de-o viaţă-ntreagă,
Te vreau bună, tu eşti rea,
Te ascunzi de steaua mea.

Eu te fac, eu te consum,
Te las uscată în drum,
Altă soartă se te calce
Dacă nu mă laşi in pace.

Hai tu soartă, şi iar soartă,
Ieşi de la mine pe poartă,
Lasă-mă să-mi văd de viaţă,
Nu fi scârbă de paiaţă.

Am nevoie de noroc
Stropit cu flori de busuioc,
Agheasmă din suflet dulce,
În pat cu el să mă culce

Să visez o noapte-ntregă
Că mi-i drag şi îi sunt dragă,
Precum îngerul bălai
Ce ne-ascunde sus, în rai.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reclamaţie împotriva medicului legist

Fost-a un neisprăvit
Că la moartea mea, vecine,
El atât m-a ciopârţit
C-a scos fumul tot din mine!

epigramă de Mircea Constanda din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă grea... de ziua mea

E ziua din ultimii doi ani,
Cand, exact, nu stiu ce pot sa fac...
Sa fiu vesela, sa rad?
E ZIUA MEA si... tac.
Acum doi ani, tot azi,
Mama mea
A "plecat"... de pe Pamant.
Mi-e dor de ea, de mama mea!
Sa plang, sa rad?... Sa rad, sa plang??...
.................................................
LACRIMILE de le simt curgand,
Iute-am sa le sterg... RAZAND.

poezie de Garofiţa Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!