Albăstrele
Sinilii, pe șesuri, ce de albăstrele!
Și privirea dragei - tot o albăstrea.
Râu-n zări desface sinilii cordele,
trec peste răzoare, eu și draga mea.
Anii se vor duce, vor zbura ca norii,
oameni vor culege flori, ca și acu.
Numai noi lipsi-vom, dar în lumea florii
albăstrele, poate, fi-vom eu și tu.
Un flăcău va duce fata pe cărare,
despre fericire păsări vor zvoni,
cu-ale noastre sfinte albăstrele-n floare,
ochii dragei sale va asemui.
poezie celebră de Vladimir Sosiura din Din poezia de dragoste a lumii (1965), traducere de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Citate similare
Rondel pentru Michelle
Fiindcă, știi că sunt adeptul
Drăgostirilor târzii,
Țucu-ți ochii sinilii,
Când pe stângul, când pe dreptul...
Rogu-te să-mi dai acceptul,
Ca să-ți recit poezii,
Fiindcă, știi că sunt adeptul,
Sânilor tăi arămii.
Țucu-ți coapsele și pieptul,
Și gurguiele-ți murii,
Că-mi cunoști, Michelle, conceptul,
Ultimelor fantezii...
Țucu-ți ochii sinilii!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urătura dragei mele
Cum eram aproape "mort"
La revelion în pat,
Bluza ei cu fir de tort
Tare m-a mai tort-urat!
epigramă de Emil Ianuș din Festivalul "Cât e Buzăul de mare", Ediția X-a, Tema: Cireașa de pe tort (9 mai 2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi ca doi sihaștri
Ochii tăi ca doi sihaștri,
Pe o stâncă-n larg de mare,
Caută spre zări... albaștri,
Răsăriturile clare.
Ochii tăi senini ca cerul,
Risipiți pe valuri reci,
Spintecă tăcut... eterul
Înspre care vrei să pleci.
Ochii tăi, două izvoare,
Două flori de albăstrele,
Poartă-n dimineți cu soare
Taina gândurilor mele.
Ochii tăi, sărut pe pleoape,
Ard de patimă și dor
Inefabil... de aproape,
Mă pătrund năucitor
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se lasă amurgul peste sat
Se lasă amurgul peste sat,
Peste păduri, câmpii, izvoare.
Satul pare un colț de rai,
Unde veșnic soarele răsare.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste casa părintească.
Bătrâna mamă stă cu Dumnezeu la sfat
Și cu ochii la fereastră.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste salcâmi și tei în floare.
Apare un țăran pe o cărare,
Părând că duce soarele-n spinare.
Se lasă amurgul peste satul meu natal,
Peste câmpii și turme de mioare.
Apare luna după deal.
Frumoasă ca o fată mare.
poezie de Vladimir Potlog (21 iunie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cinzeaca la raport...
Deodată s-a făcut că plouă
Și că norii sunt veniți cu pluta
Eu plângeam cu mâinile-amândouă
Doamne sfinte unde duce suta...
Deodată s-a făcut că ninge
Și desigur că-mi pierdusem ruta
Sufletul din mine mi se stinge
Doamne sfinte unde duce suta...
Deodată sa făcut că-i soare
Ce frumoasă mi se pare sluta...
Inima aflată la strâmtoare
Doamne sfinte ce înseamnă suta...
Deodată s-a făcut că-i noapte
La terasă a venit și tuta
Eu cu capul doldora de șoapte
Doamne sfinte unde duce suta...
Deodată s-a făcut că-i ziuă
Cu cinzeaca cucerim reduta
Noi ne-am pus să batem apa-n piuă
Doamne sfinte ce înseamnă suta...
Deodată s-a făcut că-i seară
Sticla de pe masă... ne-nceputa
Ni se confesează,-a câta oară?
Doamne sfinte unde duce suta...
Deodată... n-a fost niciodată
A-început cu mesele bătuta
Ne-am trezit în strada desfundată
Doamne sfinte ce înseamnă suta...
Deodată... în local paltonul
L-am uitat, căciula dispărut-a
Vorbele de-ocară îmi dau tonul
Doamne sfinte unde duce suta!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Trenul
pleacă în austria
duce numai duce nu a
duce români să îngrijească
tristele speranțe în suflete
au fost
selec
tați și mame ne
testați de o privire rece
teutonică și ea - chiar în bătaia
soarelui - duce decolteul
la viena sau innsbruck
pentru privirea apoasă arun
cată de urmașii habsburgilor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbatul
Peste iarbă și prin oase
Trec numai lumini de coase
Și prin gene de izvor
Trec numai bărbați de zbor...
Peste fum și nopți de scrum
Trec numai lumini de fum,
Peste trecere de sapă
Trec numai lumini de apă,
Tremurânde, tremurând
Ca lumina de pa gând,
Tremurânde, tremurat
Ca lumina de bărbat...
Și la moară și la plug
Trec numai bărbați de rug...
Și pe zări și pe sub zări
Trec numai bărbați călări,
Și pe mări și pe sub mări
Trec bărbsați de luminări...
Când se crapă noaptea-n două,
Trec numai bărbați de rouă...
Bărbătosul vin e vin
Când bărbatul brea senin
Și la toamnă de bărbat
Cad femei de sărutat
Peste iarbă și prin oase
Trec numai bărbați de coase
Și pe Dunăre de fum,
Trec numai bărbați de drum...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi...
Azi mi-am prins în păr fire de argint
Nu am multe toamne...(Ce frumos mă mint!)...
Am doar primăveri, în lila mă îmbrac,
Sunt în anotimpul florilor de mac
În zori mă trezesc cu privighetori
Ciocârlia-mi urcă triluri pân' la nori...
Eu culeg din lan roșii flori de mac,
Spice și cicoare... cunună să-mi fac
Cu privirea sus, dincolo de nori,
Iau din cer azurul și îl pun în flori
Și din albăstrele îmi fac un buchet,
Lângă ele pun un surâs discret...
Îmi pun la urechi cireșe- cercei
Și mă ninge vara cu floare de tei
Cu parfum de roze seara mă răsfăț
Să nu vină iarna!... Nu vreau să îngheț!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
albăstrele -
câte un pic de cer
pe câte-o floare
haiku de Marin Rada
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamei
Toate florile-n buchet:
ghiocei, zambile, albăstrele,
trandafiri, garoafe și lalele,
dălii, crizanteme și bujori.
Toată grădina cu flori.
Narcise, orhidee, crini,
floare de cactus cu spini,
flori de nufăr de pe lac,
să le oferim cu drag,
celei pe care-o iubim,
din suflet să-i mulțumim,
MAMEI.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.* * *
Duce-m-aș si m-aș tot duce,
Pe-o cărare, sus pe munte,
Să vorbesc cu liniștea
Ce-n tăcere îmi șoptea.
Duce-m-aș si m-aș tot duce,
Să ating cerul pe frunte,
S-aud vântul șuierând
De dor, norii alergând...
poezie de Nicoleta Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trec anii
Trec anii prin toate cele
Și cu bune și cu rele
Câte unul sau în șir
Se duc anii în delir,
În zile calde sau reci
Pe cărări sau pe poteci,
Ani rebeli și ani integrii
Ani albi și anii negrii
Se duc anii cu antren
După același refren,
Trec prin ziduri de cetate
Indiferent de etate
Prin noianul infinit
Trec anii la nesfârșit
Și la soare și la umbră
Trec cu o alură sumbră,
Hotărâți fără tăgadă
Se duc anii în cascadă,
Trec anii într-o clipită
Nu iau șpagă iau mită,
Trec ani din zare-n zare
Peste munte, peste mare
Lasă semne de întrebare.
poezie de David Boia (31 ianuarie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.* * *
Petale de crini, presărate peste părul tau rebel,
Bucle de blond-șaten, bucle rebele călătoresc printre albăstrele mari
Atinge-mi odată cu părul și privirea
Nu te mai pot scoate din mintea mea...
Ești departe de mine, doar timpul ne va rescrie povestea în fiecare noapte
Hai să râdem... Hora s-a recompus, s-a aliniat și râde
Suntem la mii de pași distanță, dar timpul nostru s-a oprit la acea clipă-n doi
Putem atinge norii în particular sau în comun
Am să te chem în fiecare vis să mă conduci printre stele
Hai să privim cerul... Suntem mai departe decât zorii luminați
Hai să ne sărutăm mâinile pentru dragostea neprețuită comoară
Hai să ne Sărutăm mâinile pentru dragoste, neprețuită comoară
Hai să ne luminăm fața... A căzut lumina peste ochii tăi, ce-mi adâncesc lacrimile de fericire.
Hai să ne admiram în fiecare clipă Frumusețea adierii fiorului dragostei.
poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolie de toamnă
sentimentul meu crește ca o floare
fecundată de fluturi în zări minunate
farmec discret plin de candoare
melancolie topită în zâmbete voalate.
fremătare suavă ca frunza de toamnă
trece prin iubire prin strune de vioară
peste mări necunoscute să zbor mă îndeamnă
cu vise depănate cu pe fuioare de seară.
trec anii prin mine ca ploaia prin răzoare
lasă în ființa mea un cântec duios
alungă regretele dincolo de izvoare
unde sufletul rezonează religios.
romantism solar cu gust de cicoare
mă înalți spre universul melodios.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate florile-n buchet
Ghiocei, zambile, albăstrele,
Trandafiri, garoafe și lalele,
Dălii, crizanteme și bujori,
Toată grădina cu flori.
Narcise, orhidee, crini,
Floare de cactuși cu spini,
Flori de nuferi de pe lac,
Am aflat că ție-ți plac.
Pe toate într-un buchet,
Cu celofan le-nvelesc.
Și cu iubire berechet
Cu drag ți le dăruiesc.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Se duce...
Se duce primăvară,
Se mor flori,
S-a dus fanfară...
Trec sărbători.
Se duc din zile,
S-au dus părinți,
Se mor zambile...
Se pierd minți.
Se duce gust,
Se pierd amici,
Se duce-august...
Nu-nviu bunici.
Se duc copii,
Copilărie,
Ruginesc vii...
Nu-i bucurie.
Se duce-o lume,
Iz roman-tic,
Soare apune...
Pierd tac, pierd tic!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nenoroc
Mă voi cruța de îndoieli
și voi fi mândru, ca atare,
că am scăpat de bănuieli
ce mă pot duce la pierzare.
Nu mi-aș dori să eșuez
sau să refuz realitatea,
ci-n viață să perseverez
având drept țel doar calitatea.
Dar ce mă doare cel mai rău
și-mi trece, prin destin, cărare,
mi-e dreptul de-a nu fi al tău,
făcând durerea tot mai mare.
Destinul tragic, străveziu,
pecetlui dragostea noastră,
și obosit, la ceas târziu,
sfârși topind iubirea castă.
Iar Soarele, spre asfințit,
în lumea asta luminată,
va duce vestea c-am iubit,
pe când eram flăcău, o fată.
poezie de Petre Prioteasa din Poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii desculți
Murmură in jur pădurea
Este plină de viață
Spre a cerului lumină
Pinii falnici se inalță
Azi din turnul meu de fildeș
Mă cobor in vis la tine
Vom culege albăstrele
Vom fugi inspre câmpie
In meandrele vieții
Un destin va găsi cale
Să-mpletim in doi iubirea
Unei zile trecătoare
Si-alte zile cer să vină
Luminând cărări in doi
Eu tinându-te de mână
Tu făcându-mi dar din flori
Si-n fâșiile de soare
Vor sclipi ca doi bănuți
Ochii mei fără de lacrimi
Pașii timpului desculți.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chefliul la aniversarea soției
O spune dragei Salomeia
Cu nelipsitu-i "La mulți ani!"
Deși o floare e femeia -
Buchetul e de... Drăgășani!
epigramă de Florea Florescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adecvare
E târziu să-i mai ofere
Trandafiri sau albăstrele,
Căci, la anii ei, s-ar cere
Unguent cu gălbenele.
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!