În nopțile fără de somn, focul mâniei arde în inima mea, dar odată cu el ard și mândria, prejudecata și valorile mele de altădată. O pâlpâire de teamă suie dinlăuntrul meu și arde totul din calea ei. Mă topesc ca o lumânare a cărei lumină se împrăștie jur împrejur.
Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
Nu-i acoperiti pieptul-
As vrea sa vad daca inima lui mai bate
Acest trup trecator
Pastreaza in el sanatatea
Nemuritoare a unui intreg nedestructibil
Ce canta si merge
Pe o melodie imposibila.
Inca mai ascult cantecele sale
Pe care nicio arma nu le poate strapunge
Si nici focul nu le poate arde
Il voi vedea inca o data
Dincolo de marea de lacrimi.
poezie clasică de Maitreyi Devi
Adăugat de Bagarean Alina Ingrid
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foc
Un foc de aș fi... doar langa tine aș arde,
Și cenușa mea in cele patru vânturi ar zbura.
Ca foc... pot toată lumea vede...
Și flacăra... mi-o pot a alina.
Sunt foc... pătrund schăntei aprinse
In sufletul pe care îl iubesc.
În nopțile senine și deschise
Doar eu voi arde până te zăresc.
Nu vrei sa fiu eu focul vieții tale
Să ardem la nesfârșit numai noi doi.
Să nu ne stângă marile puhoaie
Să fim puternici chiar și peste ploi.
De nu pot arde... inima îmi tace
Și clipele frumoase se topesc.
Un foc de sunt vă rog să îmi dați pace
Să ard... pe acest pământ căt mai trăiesc.
La foc... v-ați încălzit in zile triste
Și-n ieri geroase, eu v-am ocrotit.
Acum... în jur sunt dealuri pustiite...
Și eu... sunt stins... că voi nu m-ați iubit.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amiaza arde ca focul
cum un mănunchi de raze strălucitoare
pun stăpânire pe ziua de vară
în tăcerea ei odihneam la umbră
pe ierburile coapte blând adormitoare
amiaza fără nicio boare arde ca focul
și coace până-n inima pietrei
am alungat somnul pe apele înserării
simțindu-i trupul cum alunecă-n vânt
foșnitor prin frunze de plopi despărțiți
cu tristețe lăcrimată prin coaja alburie
drumul ca o purpură țesută purta povești
spuse copiilor înainte de somn
și înserarea bătea la porțile raiului
fără să intre grăbită-n ora captivă
noaptea se scufunda în adâncul întunericului
cu întâmplări rupte din viață
obosite de atâta lumină orbitoare
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori, sunt înspăimântată de propriile mele emoții. E ca și cum o primavară fierbinte țâșnește din adâncurile pământului și se împrăștie peste tot. Tot astfel, din necunoscute adâncuri izbucnește această arzătoare flacără a iubirii. Sunt îngrozită. O, Doamne, nu va seca totul în jurul meu?
Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculară
Arde soarele-orbitor,
Arde când îl sorbi, nectarul.
Totul arde ca-n cuptor
Și te arde ospătarul!
epigramă de Giuseppe Navarra din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Infinitul mă culesese din lumea de jos. Ținându-mă între faldurii lui, dansa, iar părul lui despletit îmi acoperea ochii, fața și întregul trup. Totul se amesteca, ce e înainte și ce e înapoi, estul și vestul, aproapele și departele sunt totuna. Închisoarea mea s-a sfărâmat. M-am eliberat de rușine, de teamă și de corsetul relațiilor sociale. Numai iubirea, necucerită de timp, arde ca o stea polară în colțul întinderii nemărginite. Ea mă conduce, ea mă va îndruma peste ocean.
Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa, focul, piatra
De multă vreme, apa urmează cursul ei.
De multă vreme, focul se-aprinde din scântei.
E de ajuns amnarul, odată să-l lovești,
Că se aprinde jarul și totul pârjolești.
Când e lovită, piatra scapără scântei.
Când e prea multă, apa părăsește vadul ei.
Apa stinge focul, macină și piatra,
Focul arde totul, cenușă e vatra.
Fără ele, însă, nu poți să trăiești.
Cu piatra neîncinsă, poți să construiești.
Dacă și apa și focul, poți să le-îmblânzești,
Ți-ai găsit în lume locul. Meriți să trăiești.
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.
Textul original este scris în limba română.
Nu există dragoste fără pasiune. Pasiunea e focul care întreține dragostea, arde intens la început, apoi, în timp, la foc mic. Atâta timp cât focul încă arde, dragostea există.
aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Veșnica colaborare
Biserica-n așteptare
C-un popă și-o lumânare;
Lumânarea arde lungă,
Popa te "arde"... la pungă...
epigramă de Constantin Enescu (20 iunie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Afară și-nlăuntru
Stăm prea mult în afara noastră,
Singuri tragem obloanele, închidem ușile,
Umblăm bezmetici printre oameni,
Ne este team să intrăm
În interiorul nostru, preferăm ocolul,
Cercul perfect,
Iar sufletul nostru, ca un biet animal domestic
Dărâmă, rupe totul
În interiorul nostru
Până în ziua când cineva deschide
Ușile, ferestrele,
Bine ai venit, iubito.
Pământul nu arde, e rece,
Numai ființele vii ard
Ca niște făclii,
Unele ascund focul lor interior,
Altele ard precum Hus ori Giordano,
Tu, iubito, găsești în mine un rug,
Eu aud cum șoptești,
Focul arde, el arde, va veni și tăcerea
Pe-ntregul pământ,
Noi vom arde în stele,
Alături, pe rând.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Când timpul își va pierde orele și clipele... atunci îngăduie-mi să plutesc departe, acolo unde-mi zboară visul. Este un loc, niciunde, unde totul se șfârșește; fără speranțe, fără vorbe, fără voce, fără sunet, fără călători osteniți, pe o cărare goală, fără naștere, fără moarte, fără trup, fără noapte, fără zi și fără zori în acel vid.
Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricine arde de dor după lucrurile pământești, sfârșește în pământ cu mâinile goale și sufletu-i va arde în focul cel de veci!
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Alexandra Tuliscanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenusa
De unde vii, pasăre măiastră?
Din ceruri înalte
Ai coborât
Ș i ți-ai nimicit aripile
.
Glasul tău,
Ochii și parfumul tău,
Mă induce într-o visare cumplită,
Dar ignoranța ta mă omoară
..
Dorul,
Cumplita tortură,
Ce macină sufletul meu,
Arde în mine!
Ah și ce dor mi-e de tine
.
Teama,
Mă trimite în tăcere,
Mută!
Mă simt în fața ta
Plină,
De sentimente ascunse
Este inima mea,
Ș i aș vrea să le aflii,
Dar mi-e teamă
.
Nopțile plâng și tremur;
Mi-e atât de teamă,
Că eu oi fi de mult moartă
în inima ta
.
poezie de Andreea Popovici
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un copil nu va uita niciodată că focul arde, că acul înțeapă, că briciul taie, numai când se va arde cu focul, se va înțepa cu acul, sau se va tăia cu briciul și în nici un caz când i se vor explica toate acestea.
Gheorghe Ionescu în Didacticiada (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și...
și scârție focul în vatră
și arde și arde în piept
și-n inima asta de piatră
un dulce și tainic aștept
și ploaia se trece-n ninsoare
și aeru-n ace de pin
și-n sufletul ăsta mai moare
o tristă petală de crin
și noaptea se lasă -n tăcere
și iar întunericul frânge
și iar îmi mângâie himere
fluizii solidului sânge...
poezie de Iurie Osoianu (28 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Brațele tale sunt leagănul meu
părul ți-e locuință divină
vreau să-ți scald iubirea-n ceruri de lumină
briza ta mă-nfioară
te amesteci cu noaptea densă
Fără tine, totul e pustiu
lipsa ta arde ca focul
ochii mi se închid și tot ce văd e trupul tău
până când lumina zilei
își răspândește paloarea...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intermezzo
timpul se relaxează cu ritmuri de jazz
inima mea arde ca miezul de lavă
se prefac în scrum tristețe necaz
sub piele dansează lumina suavă.
sunt floare campestră cu rouă pe obraz
gândurile mele se înalță-n slavă
timpul se relaxează cu ritmuri de jazz
inima mea arde ca miezul de lavă.
se scurg printre gene lacrimi de topaz
mă îngenunchiază bătrânețea gravă
sunt pentru arhangheli un atipic caz
cu toată străduința să fiu de ispravă.
timpul se relaxează cu ritmuri de jazz
inima mea arde ca miezul de lavă.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căprioara
Frigul ce arde împrejur
Nemărginita văpaie de dor,
Muguri și flori de ger
Își înalță privirea spre cer.
Din albul nor coboară-ncet
Raze de lumină argintie,
Peste înghețatul cânt
Pe care inima îl știe.
Cad stele în depărtare
Ochi de căprioare fugare,
Care aleargă prin zăpadă
În pas răsăritul să-l vadă.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foc
arde lucrurile rele din viața ta
și folosește focul pentru a-ți lumina calea.
poezie de Irina Rambu din Cuvintele sufletului
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când totul se transformă în cenușă, ceva mai rămâne întreg.
citat clasic din Maitreyi Devi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!