Lidia

E un vis de-ntinerire!
Soaţă bună, dulce mamă,
Dar şi cea mai acră poamă,
Când, cumva, o scoţi din fire.

epigramă de Ion Berghia din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

O fi soacra poamă acră,
Dar deloc nu este sacră.
La culcare, când se duce,
Pentru socru-i poamă dulce.

epigramă de Igor N. Costiuc din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivaţie

Când nora spune despre soacră
Că nu-i decât o poamă acră,
E motivat şi ea să spună
Că nora ei e... poamă bună.

epigramă de Ion Romanescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţia femeii

La început e o pâine bună,
Mai apoi, o carne macră,
După care, poamă bună
Şi-n final... o poamă acră.

epigramă de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţia femeii

La-nceput e-o pâine bună,
Mai apoi o carne macră,
După care poamă bună
Şi-n final o poamă acră.

epigramă de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poame

Spune nora despre soacră
Cum c-ar fi o "poamă" acră.
Soacra însă vrea să spună,
C-are-o noră "poamă" bună.

epigramă de Vasile Matei din Epigrame cu şi despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă soacră, poamă acră, de te-ai coace cât te-ai coace, dulce tot nu te-ai mai face.

proverbe româneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prescurtat

Lumea ştie că o soacră
Peste tot e "poamă acră",
Da-n această epigramă
A mea a rămas doar... "poamă".

epigramă de Al.-Saşa Ştefan din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soacra

Ştim cu toţii că o soacră
E o poamă, poamă acră;
Fiţi atenţi, că-i o caiafă
Ce-are şi un ochi în ceafă!

epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (8 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

Cum poartă-n sine dulcineea
Un sâmbure de soacră,
Oricât de dulce e femeia
Ajunge poamă acră!

epigramă de Constantin Bordeianu din Epigrame cu şi despre femei
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Ce dulce eşti când porţi maramă!
Eşti chiar cea mai frumoasă mamă,
Din toate câte sunt pe-acest pământ.
Ce drag îmi este chipu-ţi sfânt!

Mamă,
Eu sunt doar o mică floare,
În frumoasa ta grădină.
Tu eşti cel mai mândru soare,
Care mie-mi dă lumină.

Mamă scumpă, chip blajin,
Azi, în plină sărbătoare,
În faţa ta adânc mă-nchin,
Şi-ţi aduc în dar o floare.

Chipul tău, măicuţă bună,
În tot locul mă-nsoţeşte.
Şi veghind sub clar de lună,
El de rele mă păzeşte.

Acuma, când intru-n viaţă
Tu mă luminezi mereu.
Îmi dai o bună povaţă
Ca să luminez şi eu.

Mamă,
Îţi urez prin vremi să treci
Ani la număr, nouăzeci!
În viaţă multă, multă sănătate!
Fericire şi noroc în toate!

poezie de Dumitru Delcă (10 februarie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soacra şi fiica

I-auzi pe toţi vorbind de soacră
Şi când te scoli şi când te culci.
O fi ea, soacra, poamă acră,
Dar tare face... fructe dulci.

epigramă de Aurel Iordache din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soacră, soacră, poamă acră! De te-ai coace, cât te-ai coace, tot dulce nu te-ai mai face.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nory din Copou

Solistă vrăjitoare foarte bună,
Bălaie... ca şi fundul de tigaie,
Că mai deunăzi a făcut o baie
Şi uite! a trecut deja o lună...

epigramă de Ion Berghia din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gâlceava fructelor

Pe măsuţă, în salon,
lângă o chisea cu miere
şi-un pahar plin cu sifon,
rânduite-n fructiere,
roade, care mai de care,
coapte, dulci, aromitoare,
stau grupate după sort:
în prima sunt indigene,
în cealaltă, din import.

Când le vezi cum îşi zâmbesc
peste-un fir de garofiţă,
n-ai zice că pe sub gene
reciproc se socotesc.

Iar eu de-un minut întreg,
aşteptând să-mi vină gazda,
dusă după-o linguriţă,
mă întreb: Ce să-mi aleg?

Doar ce m-am decis cu gândul
să mănânc o portocală
şi-o văzui pe respectiva
(Doamne, oare am luat-o razna?)
'tam-nesam că-mi sare-n poală.

N-apuc să mă dumiresc
ce se întâmplă cu mine,
c-o aud acum pe diva
rostind către-un măr domnesc:
- Numai numele-i de tine!

Se umflă în pori, zâmbind,
către-un grup de mandarine,
care chicotiră-n cor.

Mărul, cam aprins din fire,
roşu tot de indignare,
cântări dintr-o privire
portocalele pitice
(cărora, la drept vorbind,
le cam... pierise râsul).
- Citrice! conchise dânsul
şi pufni către gutui.
Dar sări, acră, lămâia:
- Nu-nţeleg, ce vrei să spui?!

- Apoi, după cum se vede,
clătină din cap o prună
uscată, cu amărăciune,
niciuna nu e mai bună...

- Ia uite cine vorbeşte!
se scandaliză lămâia.
Ori te crezi, Doamne fereşte,
mai frumoasă ca smochina?

- Eşti obraznică, acritură!
o apostrofă gutuia.
Portocala a-nceput. Prea se crede
cea mai bună dintre toate!
- Şi, mă rog, nu am dreptate?
se luă cu gutuia-n gură
portocala cu pricina.

- N-ai! se-amestecă o pară,
mare cât un dovlecel.
Află că nu eşti mai dulce,
mai zemoasă decât el!

Şi din ditamai salonul,
o nucă-i ţinu isonul:
- Chiar aşa! începu ea,
Ce se dă aşa gustoasă?
Cât o vezi că e de grasă,
nu-ţi ajunge pe-o măsea.
Numai coaja e de ea!

- Cred că nu mai aud bine!
rosti o banană coaptă,
'naltă, suplă, fără pată.
Aţi uitat cumva de mine?

- Vouă nu vă e ruşine?
îşi ieşi din fire pruna.
Mai prejos nu e niciuna!
Nici mărul ca portocala,
nici stafida, nici curmala,
nici exotica banană
nu-i mai bună! Orice poamă
are gustul ei unic.

Voi n-aţi priceput nimic?
Când ţi-e dor de-un măr domnesc,
din câte minuni rodesc
pe pământ, nu-i una care
să-ţi aducă alinare...

- Domnişoară, ce doriţi?
Tresării din vis:
- Poftiţi?

fabulă de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuscrul despre cuscră

O ispită-mbietoare,
Cu mult farmec ce-o consacră,
Ne-ntrecută în candoare,
Dar cu iz de poamă acră.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a săturat soacra de poamă acră.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acră: Poamă, sau piatră.

aforism celebru de Tudor Muşatescu din Dicţionarul umoristic al limbii române
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi soarta ne ceartă ca o soaţă acră: Nu te mai saturi de atâta viaţă?!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă-s copilă

(Cameliei Rogojinaru)

Mama m-a născut copilă,
Surâs, cântec şi lumină
Şi chiar dacă nu-s fecior,
Eu cu munţii mă măsor.

Mă înalţ – un zmeu în soare,
Sunt şi vis şi sărbătoare,
Sunt pacea şi tricolorul,
Îmi cinstesc prin cânt poporul.

Aur port în păr... şi soare,
În obraji bujori în floare,
Ie, fotă şi opincă
Şi-s mândră, cât sunt de mică.

R: Hai mamă, vis şi cântec românesc,
Hai mamă, mamă scumpă te iubesc!
Hai mamă scumpă, stelele răsar,
Hai dulce mamă,-n părul tău de jar...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia

Fiindcă i se prevedea
C-o să ajungă poamă rea,
A ţinut să se opună
Şi-a ajuns o... poamă bună!

epigramă de Virgil Scărlătescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!