Femeia, eterna... poveste
Știu sigur că voi fi-nșelat
Curând, cu cine știe cine...
Așa cum azi, pe-un alt bărbat,
Iubita mea-l înșeli cu mine.
epigramă de Eugen Albu din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
La proces
Când pe-un hoț, un avocat
Îl lăuda făr' de rușine,
Discret, acesta l-a-ntrebat:
Sigur e vorba despre mine?
epigramă de Eugen Albu din ziarul "Viața Buzăului" (11 ianuarie 2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine nu știe și nu știe că nu știe e bolnav - Tămăduiește-l! Cine nu știe, dar știe că nu știe, e neînvățat - Învață-l! Cine știe, dar nu știe că știe, e adormit - Trezește-l! Cine știe și știe că știe e învățat - Urmează-l!
proverbe chinezești
Adăugat de Lorylinne
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Esența iubirii dintre un bărbat și o femeie nu constă în cine vine și cine pleacă, ci în cine știe să rămână.
citat din Vittorio Sgarbi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vocile păsărilor din Hiroshima
- "Unde, unde-s?"
- "Cine?"
- "Unde, unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Oamenii..."
- "Nu știu. Uite fulgi de cenușă...
Au burat toți..."
- "Unde, unde?"
- "Nu știu. Să ne facem cuibul."
- "Unde,
unde,
unde,
unde,
unde?..."
poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Eugen Albu
Știam, frate Eugen,
Că-i ajunge mare-n gen,
Pe când eu te-am pus în ramă,
N-aveai nicio... epigramă.
epigramă de Vasile Iușan din Fă-mă, Doamne, ce mi-i face! (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine are un singur ceas știe cât e ora, cine are două ceasuri nu mai e sigur.
citat din Erich Segal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine a zis? Cine a făcut? Cine a uitat? Cine a strigat? Cine a râs? Cine a plâns? Cine a fost ca tine? Cine a fost ca mine? Câți vor fi ca noi? Cine va putea răspunde la aceste întrebări cu zâmbetul pe buze?... Poate doar timpul fără sentimente, care a uitat că i-am fost tovarăși...
citat din Paul Butnariu (4 ianuarie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine are un ceas știe precis timpul, cine are două sau trei ceasuri nu mai este sigur.
citat din Frances Roberts
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
I; D: Cine se retrage? Cine rămâne în tăcere? A. M: Cel care întreabă, firește. Credeai că e vorba despre un altul și nu despre tine? "eu"-l care este "isteț" și întreabă e musai să se retragă! Oare o să te prinzi, au, ba? I; D: Implici că ar exista un "eu" care poate să se retragă sau să rămână în tăcere? A. M: Nu știu, Dane, NU ȘTIU CEEA CE POT DOAR SĂ FIU. Dar aș vrea să știu doar cine s-a implicat întrebând pe YouTube prima oară? Cine vrea să știe Acum despre implicare la munte sau la mare? Îl cunoști pe curios? Pentru că daca n-o fi "eu"-l atunci o fi Prometeul, cine știe? Dar cu siguranță curiosul TREBUIE SĂ SE RETRAGĂ. Oare te prinzi?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să asculte, ascultă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să zâmbească zâmbește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să lupte, luptă,
Cine vrea să cânte, cântă.
Cine vrea să fie fericit...
doar vrea.
Că de muncit...
e viață grea.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine
Cine sunt eu?
Cine ești tu?
Un da sau un nu.
Cine e el?
Cine e ea?
Un nu sau un da.
Cine e bun
Sau cine e rău?
Diavolul sau Dumnezeu.
Cine e rob
Și cine e împărat?
Cel sărac sau cel bogat.
Ce întrebare stupidă
Mi-am pus,
O întrebare veșnic fără răspuns.
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cine ne-a zămislit
Nu știu cine am fost
Nici cine voi ajunge?!
Știu, doar, că vreau să fiu eu
Stăpânul meu, fără a mă minte!
Nu înțeleg, de ce cineva a glumit
Și gluma lui prins-a rădăcină:
Că dinozaurii ne-au plodit!
Probabil pe el, dar nu și pe mine!
Maimuțele toate supărate-s cumplit,
Priviți-le văzul pe față:
Cum de nimeni nu a priceput,
Că ele sunt de o altă rasă?!
Dar lebedele? Lebedele albe în zbor
Unite fiind pentru vecie,
Semeț li e zborul în dragostea lor,
Venit-au din neam de la cine?!
Vezi, vântul rău bate în nori
Cu ape spre munți în menire!
Lor cine le-a dat acest dor,
Tot niște monștri, ca mine?!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine ești tu?
Te simt în urma mea și-acum
Te-ntreb mereu: cine ești tu?
Dar nu-mi răspunzi, ești prea tăcut.
Cine ești tu?
Poate-ai rămas blocat în lume
Și-acum mă vezi ca pe-un părinte
Cine esti tu, de-mi strici destinul?
Spune, ce ești?
Doar în biserici scap de tine
M-astepți când ies pe sfânta poartă
Cine ești tu de nu vrei crucea
Zi-mi, cine ești?
De te-a trimis cel din adâncuri
Să mă conduci în fața Lui
Cine e El să-mi poruncească?
Cine ești tu?
poezie de Alin Ojog (21 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu știu
Eu nu știu cum să mă numesc,
Nici nu știu ce-i omenesc.
Nici lumea nu o recunosc,
Nici viața ce o trăiesc.
Eu nu știu uneori ce mai gândesc,
Nici ce-mi doresc, ce pot să iubesc.
Nici focul ce arde în mine,
Nici cine-l aprinde, cine-l întreține.
Eu nu știu de unde tot vine
Atâta dor în zile senine.
Atâtea lacrimi transpuse în rime,
Atâta chemare de tine.
Eu nu știu cine mă cheamă,
Cine visele tot îmi destramă.
Cine îmi alungă liniștea în penumbră
Pe unde gândurile îmi tot zburdă.
Eu nu știu cine mai sunt,
Ce legământ am pe acest pământ.
Cu cine l-am făcut, cine la hotărât.
Cine înaintea mea a știut.
Eu nu știu ce-i început, când a-început
Cum toate se-nvârt într-un tot nesfârșit.
Nu știu unde am greșit, dacă am greșit,
În tot ce-am făcut, în tot ce-am iubit.
Eu nu știu când m-am pierdut atât de mult,
Prin atâtea cuvinte tăcute doar pentru tine.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Concurs
Zilele de concurs
Durează câteva ore
În totalitate
De-a lungul timpului
Verdictul va fi mereu
Amânat și improbabil
Mai precis nu se știe
Nici cine va lua trofeul
Când membrii juriului
Nu au ce căuta acolo
Voiam să zic mult succes
Dar nu se știe sigur
Pentru ce și pentru cine.
poezie de David Boia (1 octombrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea...
Cine vrea să vadă, vede,
Cine vrea să creadă, crede.
Cine vrea să simtă, simte,
Cine vrea să mintă, minte.
Cine vrea să audă, aude,
Cine vrea să răspundă, răspunde.
Cine vrea să meargă, merge,
Cine vrea să culeagă, culege.
Cine vrea să gândească, gândește,
Cine vrea să iubească, iubește.
Cine vrea să tacă, tace,
Cine vrea să facă, face.
Cine vrea să vorbească, vorbește,
Cine vrea să mulțumească, mulțumește.
Cine vrea să cânte, cântă,
Cine vrea să cuvânte, cuvântă.
Cine vrea să fie fericit,
doar vrea
că... de muncit...
e viață grea.
Ideile exprimate
dovedesc sinceritate.
Ideile nespuse
trădează gânduri ascunse.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu sigur cine a descoperit apa - dar sunt destul de sigur că nu un pește.
citat din Marshall McCluhar
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu sigur cine a descoperit apa, dar sunt destul de sigur că nu un pește.
citat din Marshall McLuhan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine nu știe iubi, nu știe ce e poezia; cine nu știe muri, nu știe ce e viața.
citat din Alda Merini
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regretabila eroare
Cine oare, cine oare,
Cândva a purces a face,
Regretabila eroare,
Din întreg de a desface,
Pe bărbat și pe femeie,
Dezlegând străbune vreri,
Răsucind sinistra cheie
În sipetul cu dureri?
Din mirifica făptură,
A perfectului binar,
Dreaptă ce era măsură,
Omenescului hotar,
Rupse câte jumătate,
Și originar păcat,
Plămădi identitate,
De femeie și bărbat...
De atunci, cu-nfrigurare,
Jumătățile, nebune,
Tâlhăresc la drumul mare,
Cu un dor: să se-mpreune...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!