Insomnie II
O pasăre de noapte îmi țipă la fereastră
Veghind ca insomnia, spinoasă buruiană,
Să nu se ofilească, dintru a minții glastră
Și, ochii-mi, să nu pună, cumva, geană pe geană.
Se aud în noapte greieri, iar vântul lin adie,
Salcâmii-și storc parfumul pe târgul prăfuit...
Din depărtări, furtuna, trimite - drept solie
Un tunet stins, lugubru mai mult un mormăit.
Ce namilă hidoasă îmi pare neagra noapte!
Și-n creier îmi pătrunde, adânc și dureros,
Șuvoi de gânduri negre, dojenitoare șoapte,
Ce-mi spun că-n viața-mi stearpă, nimic nu e frumos.
O, pasărea aceasta, ce-și țipă disperarea
Sau, poate, fericirea-și vestește, cu mult sârg -
Îmi tot aduce-aminte că nu-mi găsesc cărarea
Și-mi cere, insistentă, cu moartea să fac târg.
Strivit de plumbul zilei, de silnicia ei,
Încerc, fără nădejde, odihna să-mi găsesc...
Dar, pasărea îmi strigă, cu deznădejde: "Hei,
Nu mai urzi speranțe, ce-oricum, se risipesc!"
Nu mai urzesc speranțe, nici amintiri nu am
Mi-e trecerea prin lume aproape de sfârșit...
Afară, vijelia, pornită-i pe bairam
Salcâmi se zbat, în noapte, cu geamăt tânguit.
Iar pasărea, într-una, îmi țipă, cu mult sârg
Veghind ca neagra noapte, încet, timpul să-mi cearnă...
Salcâmii-și storc parfumul pe prăfuitul târg
Și n-am nici o nădejde, să pun geană pe geană...
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre păsări
- poezii despre negru
- poezii despre insomnie
- poezii despre vânt
- poezii despre sfârșit
- poezii despre plumb
- poezii despre odihnă
- poezii despre noapte
Citate similare
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre început, poezii despre visare, poezii despre nebunie, poezii despre lumină sau poezii despre gânduri
De mi-e greu
nu am de zile negre nici un ban
iar de mi-e frig, îmi pun pe cap covorul
apoi mai pun pe umerii firavi, încă un an!
vai - nesperarea își ascute iar toporul
de mintea mea bolnavă de iluzii!
secunda scrijelind pe oase-mi pare-o altă,
nouă - și de mi-e cald, îmi fac un evantai - din pene
din pasărea speranței împăiată -
și-mi vântur praful de pe vene
apoi, îmi fac cu el infuzii
iar de mi-e greu
las jos și iau de două ori
îmi bucur ochii - azi, un heleșteu
de pești ciudați și răpitori
- cum nebunie-i pun perfuzii
nu am de zile negre niciun vis
nisipul din pleoape, cum freamătă-l ascult
entuziasmul mi-a ajuns de râs
și-o fac pe clawn-ul să par cult
și-mi face disperarea reci incizii
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zile, poezii despre secunde, poezii despre râs, poezii despre prezent, poezii despre pești sau poezii despre ochi
Am lăcrimat în miez de noapte
E prea târziu
ca-n gândul tău mlădiu
să mai trezesc, cumva, doar șoapte,
dar pun pariu,
pe ce? nici nu mai știu
și lăcrimez în miez de noapte.
La geamul tău
se strâng păreri de rău,
miros de grâu și gutui coapte,
mă simt ca-n hău,
lipsit de gândul tău,
și lăcrimez în miez de noapte.
Nu te-nțeleg,
parcă nu-s om întreg
și vina dau pe vântu-n șoapte,
nu știu s-aleg,
misterul să-ți dezleg
și lăcrimez în miez de noapte.
Îmi este dor
de-un gând cutezător
când ne-ndulceam cu mure coapte,
eu visător,
tu pasăre în zbor,
să lăcrimez în miez de noapte.
Deja-i târziu,
în gândul meu pustiu
nu mai găsesc nici fapte,
dar pun pariu
pe ce? acuma știu
să lăcrimez în miez de noapte!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vinovăție, poezii despre prăpăstii, poezii despre pariuri sau poezii despre miezul nopții
Un înger o să-mi coase rana
Îmi plâng zăpezile sub tălpi
și inima mi-e ca un miel
în calea lupilor
ce urlă a pustiu și frig...
Unde îmi e cărarea
cu iarba care mă-ndemna
să scriu poeme?
Zadarnic rup cu mâna
țurțurii din noapte,
mi-e tot mai greu să te zăresc
și-mi pare că lumina
nu ajunge până la mine.
Chiar dacă carnea
îmi va fi brăzdată,
un înger o să-mi coase rana
si zâmbetul pe buze
îmi va încolți din nou
la prima liturghie a dimineții.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țurțuri, poezii despre îngeri, poezii despre zăpadă, poezii despre zâmbet, poezii despre poezie, poezii despre plâns sau poezii despre oi
Nu...
Nu te-am pierdut în nici o clipă petrecută fără tine!
Doar mi-ai lipsit puțin dintr-o privire în viața asta trecătoare!
Și nici nu mi-ai lipsit prea mult, doar atât cât Tu ai vrut!
Nici nu te-am așteptat prea mult, erai acolo printre gânduri!
Când îmi lipseai, te pictam într-o icoană printre îngeri!
Și-n glasul meu te auzeam doar pe tine printre timpuri!
În ochii mei doar Tu îmi străluceai luceferi în orizonturi!
Și-n nopțile fără de stele, doar Tu erai în cerul meu o Stea!
Nici timpul nu-mi era stinger, doar Tu îmi ești perechea mea în Cer!
Nici stelele nu pier, nici Tu nu pieri, ci doar revii
în zori!
Și-o altă zi ne-mbată cu roua de pe flori,
ne-aduce ziua fără nori!
Nici Tu nici Eu nu mai cerșim iubirea când apare Luna!
Nici noaptea nu ne mai desparte, nici stelele nu ne mai sunt străine!
Totul e-atât de aproape, nu ne mai pierdem printre șoapte!
Nici moartea nu alungă ce viața a născut din praf de stele!
Nici aurul nu ne rezistă Nouă, nimic nu poate pune sfârșit în noapte!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre rouă, poezii despre nori, poezii despre naștere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ascunsele rugi
În întunericul din mine, a nins... Și nu-mi găsesc cărarea.
Și munții vieții-mi sunt ruine. Nu-mi mai aud cum plânge marea!
Copacii mi s-au frânt de doruri și țipă rugi în gândul meu,
Iar păsări vin la liturghie. Dar unde, unde, unde-s eu?!
Îmi țipă pescărușii taina neîmplinitelor speranțe.
Mă contopesc cu disperarea dictând a morții ordonanțe.
Bat vânturi reci dinspre amonte și coasa morții se aduce
De gerul ningerilor mele și de calvarul de pe cruce.
Cu ochii,-n cercuri de lumină, pe drumul crucii rătăcesc,
Ascunse rugi din piept se-nalță. Și-n altă lume desenez
O altă viață peste care e Soarele în răsărit.
Plec și te părăsesc, copile, dar nu uita că te-am iubit!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre cruce, poezii despre întuneric sau poezii despre ninsoare
Ți-aud umbra...
dintr-o parte într-o parte
caut un loc să mă așez,
să-mi frâng dorurile toate,
să adorm și să visez
să visez că nu mai plouă,
să visez doar răsărit,
să visez doar stropi de rouă
peste cimpul înflorit
să visez ca altă dată
florile în jurul meu,
să visez ochii-ți de fată,
genele și părul tău
dintr-o noapte într-o noapte
îmi trec zilele grăbit,
ți-aud șoaptele plecate,
prea mult ele m-au iubit
ți-aud umbra vinovată,
vinovat mi-e gândul meu
împreună dintr-o dată,
ne privim dar sunt doar eu
dintr-un gând care te caută
storc atâtea amintiri,
lăcrămioarele te iartă
când mi-apar pe sub priviri
dintr-o clipă într-o clipă
iernile îmi bat la geam,
toamnele ce-mi stau pe prispă
mai fac flori două pe-un ram
una este pentru tine,
una este viața mea,
ofilită se mai ține
agățată de-a ta stea
se deschide doar în noapte
când te vede strălucind,
soarbe razele vărsate
și visează gungurind
dintr-o parte înc-o noapte,
dintr-o clipă într-un gând,
te mai caut rostindu-ți șoapte,
eu le-aud, eu îmi răspund
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre toamnă sau poezii despre somn
Cu două fețe
Azi, noapte, luna a fost la rendez-vous,
mă păcălind cu plinu-i, ce de mult nu fu,
să-mi spună că și ea îmi poate fi lumină
și, să-i cred caldul din albul de hermină,
dar că n-apare iar la fel la noapte...
mi-a spus-o rece, numai mie, în șoapte,
cu o față-n vorbe... dar nevăzutu-n fapte.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb
Încă o noapte trece. Ciudat îmi sună vorbele născocite de turmă: Noapte bună. Noapte bună? Noapte. Moarte bună? Moarte. Dar ei nu cunosc nici noaptea, nici moartea. De asta îndrăznesc să-și spună unii altora noapte bună.
Ionel Teodoreanu în Fata din Zlataust (1931)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre noapte, citate de Ionel Teodoreanu despre noapte, citate despre moarte, citate de Ionel Teodoreanu despre moarte, citate despre cunoaștere sau citate de Ionel Teodoreanu despre cunoaștere
Sfârșit de toamnă
Toamna a-început să pună
geană peste geană.
Tuturor vrea să ne spună
că se lasă iarnă.
Obosită, odihnește
pânâ-n anul următor,
Când revine și vestește
că va fi mai roditor.
poezie de Dumitru Delcă (19 noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Dumitru Delcă despre toamnă, citate de Dumitru Delcă despre timp, citate de Dumitru Delcă despre sfârșit, poezii despre iarnă sau citate de Dumitru Delcă despre iarnă
Sângele os
Ceva îmi spune că la noapte
luna se va întoarce pe dos
iar copacii vor curge toți într-o unică frunză
că oamenii se vor bulgări cu ceasurile
ce le-au mai rămas de trăit
și sigur
poate
desigur
sub glugă o piatră va naște un munte nedorit.
Ceva îmi spune pe un ton candid
dureros
că la noapte
cerul se va face solid
iar sângele îmi va șopti cum nu simte nimic
când își rupe
îmbrăcămintea mătăsoasă de os.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre sânge, poezii despre munți, poezii despre inocență sau poezii despre frunze
Trece timpul...
Am deschis fereastra și privesc în noapte
Luna s-a ascuns sub un voal de nori
Două siluete se-nțeleg prin șoapte
Și se îmbrățișează pe sub cingători
Noaptea își întinde pânze întunecate
Țârâit de greieri inundă văzduhul
Peste satu-ntreg unde fermecate
Ne trimite Domnul pogorându-și Duhul...
Liniștea-i profundă, undeva departe
Un lătrat de câine o despică-n două,
Din copaci cad fluturi... roi de frunze moarte
Semn că vine toamna și că iar ne plouă....
Semn că trece timpul ca pe cer un fulger
Și mă-ntreb sfioasă ce-am lăsat în urmă
-,, Ai lăsat iubire''.... îmi răspunde-un înger
Și un zbor de aripi gândurile-mi curmă...
Pasăre de noapte, înger să fi fost?!
Am închis fereastra și am tras perdeaua
... Iar îmi depăn viața să îi dau de rost
Și fac noapte albă,.... albă cum e neaua....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini
Revelare
Sus pe cer în depărtare
Privesc steaua călătoare,
Îi vorbesc dar fără rost
Nu mai e nimic, ce-a fost.
Gândul meu nemuritor
Ți-l destăinui fără dor,
Ani întregi, noapte de noapte,
Conversam în mii de șoapte.
Mi-a ucis orice speranță
Gândul că n-ai să mai vii,
Te aștept în noaptea albă!
În durere și suspin.
Nu ți-am spus la revedere,
Nici adio sau te las,
Din cascada mea de lacrimi
Prefer să îmi fac un lanț.
Am să-l port o viață întreagă.
Pe cărarea cu speranțe,
Zi de zi am să mă întreb:
Când vine eterna noapte?
Cunoști taina vieți mele!
Nu mă lăsa nopții reci.
Te rog noaptea care vine,
Vino - ori ramai pe veci.
poezie de Cosmin Vasile Uglean
Adăugat de Cosmin Vasile Uglean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre stele, poezii despre durere, poezii despre dor sau poezii despre cunoaștere
Insomnii
E noapte.
E târziu, și somnul tot nu vine.
Așa trăiesc.
Ascunsă-n umbra nopții.
Îmi construiesc imperii
Din tăcerea adâncă a eternității.
Și noaptea,
Tot mai mult se-așterne
Apare luna în tăcere.
De mult aștept,
Să-i spun a mea durere.
În noapte,
Îmi caut și simt mângâierea.
Atunci când domină tăcerea
Sunt singură cu mine
Departe de lumea asta
Rea și plină de suspine.
poezie de Daniela Gumann din Florile cireșului tânăr (2017)
Adăugat de Daniela Gumann
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere
Resemnare
La margine de mine, la margine de dor,
pe margine de vise din margine de nor,
îmi mărginesc voința, îmi mărginesc puterea,
îmi mărginesc răbdarea ce mi-a mărginit vremea.
Din miez de amăgire din mijlocul furtunii,
din miez de viață fadă din crezul stins al lumii,
îmi rămân părticele, îmi rămân picături,
îmi rămân zile scurte și câteva frânturi
de soartă împărțite-ciuntite amintiri-
ce-mi sapă, zi și noapte, obosite priviri.
Nimic nu îmi mai place, nimic nu-mi mai doresc,
doar liniștea-mbrăca-voi, cât mai am să trăiesc.
Mă-ntorc plângând la mine, mă caut, în sfârșit,
m-am tot strigat o viață, dar nu m-am auzit...
Într-un târziu mă aflu, dar nu mai sunt tumult
și-acum, când pot s-aud, nu mai am ce s-ascult...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe
Ce îmi doresc
Îmi doresc să fi aici,
Îmi doresc să mă-nțelegi,
Îmi doresc să te implici,
Îmi doresc să ma alegi,
Îmi doresc să-mi spui ce simți,
Îmi doresc să îmi vorbești,
Îmi doresc să nu mă minți,
Îmi doresc să îmi zâmbești,
Îmi doresc să mă saluți,
Îmi doresc să nu eziți,
Îmi doresc să mă săruți,
Îmi doresc să fim iubiți,
Îmi doresc să mă adori,
Îmi doresc să mă privești,
Îmi doresc să-mi dai fiori,
Îmi doresc să mă dorești,
Îmi doresc ca să citești,
Îmi doresc să știi ceva,
Îmi doresc să mă iubești,
Îmi doresc să fii a mea.
Îmi doresc să îți vorbesc,
Nu-mi doresc să mă rănești,
Îmi doresc ce îmi doresc,
Îmi doresc doar să citești.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre sărut, poezii despre minciună, poezii despre lectură sau poezii despre ezitare
O altfel de toamnă
De ce-ai venit la mine toamnă,
Îmi era cald și-mi era bine...
Deși toți cred că ești o doamnă
Mă pot lipsi oricând de tine!
Te furișezi ca o amantă
În patul încălzit de soață
Te crezi mereu boema damă...
Nu vezi că ești de fapt o hoață?
Îmi lași câmpii fără de straie
Copaci goliți de-a lor podoabă
Și flori murind fără să-și vadă
Bobocii înfloriți de vară.
Iar zilei tu îi furi lumina
La greieri - cântecul în noapte
Copiilor- copilăria
Iubirilor- dorinți și șoapte.
Și marea azi o faci să zacă
În friguri, goală, neîncălzită
De-ndrăgostiții care-și scaldă
Iubirea lor înmugurită!
Iar mie-mi pui argint pe frunte
Și bruma peste ani in noapte
Și mă acoperi cu rugina
Din frunzele de tine moarte!
poezie de Angelina Nădejde (10 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soție, poezii despre muzică sau poezii despre muguri
O noapte gravidă de lumină
Îmi bate seara la fereastră,
Cu aripile-i de catifea.
Oftări mi-ating în zbor doar inima...
Un joc de umbre și de lumină...
Din netrăite vremuri vin negurile să mă prindă,
În mine câteodată grea liniștea se-adună
Din 'naltul cer o stea coboară pe o rază-a lunii
Ce scânteiază în ochii-mi adormiți de vise.
Un haos mi-este noaptea,
Pustie și neagră,
Sălbatică fiară ce geme cumplit,
În noapte -mi tresare speriat și bietul ecut asfințit...
Doar Luna, lin și tăcut, ca-ntr-un alint,
Trece prin noapte cu șal de argint,
Urându-mi "Noapte bună!".
Noapte bună-i răspund nopții
Cu gust de pelin,
Cu ochii triști și orbi...
Și cred că sunt singurul nebun,
Ce o mai cântă-n vers!
În bezna orbitoare, crudă și-nlăcrimată.
Se potolește furtuna, se culcă și pădurea și păsările tac...
S-au stins și zgomotele-n sat...
Doar câinii mai suspină...
Și câte un opaiț mai face din când în când cu ochiul
O palidă lumină.
Și somnul meu îmi e ca o străină în brațe,
Iar trupul, un drum trasat către singurătate,
Lângă o noapte gravida de lumină
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri sau poezii despre tristețe
Casa fără trepte
sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri
nu știu precis câte au mai trecut
sau câte mai sunt
am părul albit
și
ochii sticlați
îmi place așa cum sunt cu
umerii apropiați și
gâtul reazăm
sub cer
doar pantalonii mi-au rămas mici
și
privirea cât o rază
nu-i bai
privesc în urma anotimpurilor ce
au trăit în carnea mea și
acum se duc...
nu pot să le mai țin în mine
chiar dacă unul l-am pus de-o parte
pentru atunci când nimeni nu va înțelege nimic
dar cine știe...
azi am învățat să-mi fac o cafea
și să îmi strig nepotul
mai am și câteva amintiri
poate într-o altă zi îmi a fi
cu mult mai bine
rănile îmi vor curge precum sîngele absent
în târziul din noapte o
să mă ghemuiesc până adorm
și-n tot timpul acesta cineva
îmi va construi o casă fără trepte
cu o singură fereastră care
va da
înspre apus...
despre toate aceste lucruri
am vorbit cu Dumnezeu
și totuși
nu mă pot desprinde de voi
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre anotimpuri, poezii despre învățătură, poezii despre trecut, poezii despre religie sau poezii despre păr
Cine sunt eu pentru viață?
În mine e furtună dar o ascund în pripă
Trăiesc doar în minciună, când adevărul țipă
Mi-e teamă pentru mâine, sunt Toma, necredința:
Ce ști tu măi străine, de-mi vezi numai căința?
Când valuri de sudoare îmi fac din noapte ziuă,
Presimți tu nebunia ce-mi bate apa-n piuă?
Văd semnele iubirii, dar simt cum Creatorul,
Îmi dă poveri prea grele și uneori trag storul
Dar nicio variantă nu-mi curmă îndoiala,
Și nu mai am nici aer fiindcă îmi știu sfârșeala
Mi-e frică de-ntuneric dar nu caut lumină,
Cine sunt pentru viață când ea îmi e străină?
Mă judecă cu toții de parc-aș fi stafie,
Deși nu știu deloc de strâmta-mi colivie
Din care-aș vrea să ies, să fiu ca altădată,
Dar poarta spre trecut mi-e veșnic încuiată
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică sau poezii despre viitor