Cu nenumărate precauţii, dau târcoale adâncurilor, le fur din beţie şi o iau la sănătoasa, ca un pungaş al Prăpastiei.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Pungaşul Prăpastiei (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mie de ani de războaie au întărit Occidentul; o sută de ani de "psihologie" l-au adus la marginea prăpastiei.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioran, Emil

Emil Cioran, acest sceptic de serviciu al unei lumi în declin.

definiţie clasică de Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioran, Emil

Emil Cioran: amarul în implozie naţională.

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Definiţii eretice (20 octombrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Accept viaţa din politeţe: veşnica revoltă este de prost gust, ca şi sublimul sinuciderii. La douăzeci de ani tunăm şi fulgerăm împotriva cerului şi a murdăriei pe care o acoperă, apoi obosim. Atitudinea tragică nu-i stă bine decât unei prelungite şi ridicole pubertăţi, dar trebuie să treci prin nenumărate încercări ca să ajungi la histrionismul detaşării.

Emil Cioran în Tratat de descompunere (1949)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui pungaş

Să nu ziceţi vorbe rele,
Că pe lume n-am muncit:
Voi nu ştiţi cât sunt de gele
Pungile, de scormonit.

epitaf epigramatic de A. Naum
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt spiritul adâncurilor

Eu sunt spiritul adâncurilor,
Trăiesc în altă lume decât voi,
În lumea alcoolurilor tari,
Acolo unde numai frunzele
Amăgitoarei neputinţi sunt veştede.
Din când în când
Mă urc în lumea voastră
În nopţi grozav de liniştite şi senine,
Şi-atunci aprind mari focuri
Şi zămislesc comori
Umilindu-vă pe cei ce mă-nţelegeţi.
Apoi cobor prin hrube trudnice
În apa luminoasă, minunată.
Sunt spiritul adâncurilor,
Trăiesc în altă lume decât voi.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt spiritul adâncurilor

Eu sunt spiritul adâncurilor,
Trăiesc în altă lume decât voi,
În lumea alcoolurilor tari,
Acolo unde numai frunzele
Amăgitoarei neputinţi sunt veştede.
Din când în când
Mă urc în lumea voastră
În nopţi grozav de liniştite şi senine,
Şi-atunci aprind mari focuri
Şi zămislesc comori
Uimindu-vă pe cei ce mă-nţelegeţi.
Apoi cobor din nou prin hrube trudnice
În apa luminoasă, minunată.
Sunt spiritul adâncurilor,
Trăiesc în altă lume decât voi.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe marginea prăpastiei

În ţară azi domneşte vidul
Şi ne pândeşte tragedia:
Aleşii-şi părăsesc partidul,
Şi tineretul... România.

epigramă de Gheorghe Popescu-Ger din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O beţie de cuvinte

O "beţie de cuvinte"
E în cer şi pe pământ
Şi profane şi preasfinte,
Dar mai multe... vorbe-n vânt.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emil Cioran este un fragment din povestea celor care au contribuit la dezvoltarea imaginii naţionale a României. Înţeles greşit sau corect printre oamenii care l-au cunoscut, Emil Cioran este nuanţa cu caracter religios şi istoric din perioada interbelică, atunci când România avea nevoie de împrospătarea imaginii sale naţionale cât şi de solidificarea speranţei acestei naţiuni pentru continuitate.

aforism de Camelia Opriţa (13 iunie 2013)
Adăugat de MariaElena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pericol la beţie

Omul la beţie
Multe plănueşte.
Ce în birt se scrie,
În iad se citeşte.

epigramă de Adrian Timofte (octombrie 2019)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare domnului Emil Cioran

Emil Cioran: "România nu e decât geografie şi de-asta nu-şi are responsabilităţi"

"Sunt român şi cred că e destul",
Filozofa Cioran academizat.
Spunea că ţara-i doar geografie,
Dar Ada-Kaleh cine-a scufundat?

Istorie avem chiar, bunule Cioran.
Pentru geneză românii s-au adaptat,
N-am fost nicicând un trib de prin Afganistan,
Altfel pe Burebista cum l-am fi trădat?

Scriem şi astăzi ceasuri de istorie,
Caracterul unor neuitate fapte...
În prezenţa noastră contributorie
Ungurii-l tăiară pe Viteazu 'ntr-o noapte.

O, dar Ţepeş, astăzi în legenda lumii...
Bunul frate moldovean Stefan l-a înfrânt;
Noi mai lucizi precum în somn nebunii
Lauri punem, lui Ştefan, ca unui candid sfânt.

Te uită deci, frate îndepărtat Cioran,
Civilii ne-narmaţi ne-au legat de limbă,
Pe ţară ninge un amurg bacovian,
Iar copiii-n Strada Noilor Trădări-şi plimbă.

poezie de Stelian Platon (27 decembrie 2013)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!

abstinent

Abstinentul este un om îmbătat de precauţii.

definiţie aforistică de Silvana Baroni (2007), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţie

Nu m-am trezit de trei decenii,
Beau şi la bine şi necaz,
Dar dacă dorm, mai am vedenii
Că văd sfârşitul lumii treaz.

epigramă de Petru Miloş (16 august 2008)
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

a fi

A fi? O lipsă de pudoare.

definiţie celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există suferinţă-limită.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul tulbură.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meditaţie extremă V

Muza mea mai neobişnuită ca oricând
de parcă îmi făcea feste
mă tot aborda astfel:
"Tu scrii fără să ştii că moartea
ţi-a dat târcoale de nenumărate ori!"
"De unde să ştiu dacă n-au fost victime,
am răspuns eu uluit!
Dar prin ce-mi spui,
îmi dau seama că scrierilor mele
le este dat să rămână,
cum că îngerul păzitor m-a apărat
nu cu bâta
sau cu arme ori maşini de război
ci cu fenomene meteorologice extreme..."

poezie de Vasile Dan Marchis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să învăţăm a muri mai rar.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor (1936)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de departe sunt toate!

Emil Cioran în Pe culmile disperării, Lirismul absolut (1934)
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!