Privarea literaturii de fardurile care-i acoperă adevăratul chip e la fel de periculoasă ca deposedarea filozofiei de jargonul păsăresc. Să se reducă oare creaţia spirituală la transfigurarea de fleacuri? Să nu existe substanţă decât în afara articulării, în rictus şi catalepsie?

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Atrofia cuvântului (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai am în comun cu oamenii decât faptul de a fi om... mă simt, nu în afara societăţii, ci în afara omenirii.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu existăm, în sensul plin al cuvântului, decât în afara a ceea ce facem, în afara actelor noastre.

Emil Cioran în Istorie şi utopie (1960)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred să existe plăcere mai deplină decât să calci în picioare ceea ce ai adorat.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

revoluţie

Revoluţiile sunt sublimul literaturii de proastă calitate.

definiţie celebră de Emil Cioran în Caiete II. 1966-1968
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritul se vindecă de propria autonomie în creaţia muzicală.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filozofia este un corectiv împotriva tristeţii. Şi mai sunt oameni care mai cred în profunzimea filozofiei...

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A-i supune aceluiaşi tratament pe poet şi pe gânditor mi se pare o greşeală de gust. Sunt domenii de care filozofii n-ar trebui să se apropie. Să dezarticulezi un poem la fel cum dezarticulezi un sistem e un delict, ba chiar un sacrilegiu. Lucru ciudat, poeţii exultă când nu pricep ce se înşiră despre ei. Jargonul îi măguleşte şi le dă iluzia unui progres. Această slăbiciune îi coboară la acelaşi nivel cu glosatorii lor.

Emil Cioran în Mărturisiri şi anateme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa de singurătate să fie oare altceva decât deghizarea poetică a egoismului?

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

creaţie

Creaţia este o salvare temporară din ghearele morţii.

definiţie celebră de Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deodată, desprins de tot, alunec spre punctul de inexistenţă al fiecărui obiect. Eul: o etichetă. Paralel cu propriu-mi chip, mă oglindesc în privirile mele. Fiecare lucru e altul, totul e altceva. Undeva, un ochi. Cine mă observă? Mi-e frică, apoi sunt în afara propriei frici.

Emil Cioran în Ispita de a exista, Deşeuri de tristeţe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o limbă de împrumut eşti conştient de cuvinte, ele există nu în tine, ci în afara ta. Acest interval între tine însuţi şi mijlocul tău de exprimare explică de ce este greu, chiar imposibil, să fii poet într-un alt idiom decât al tău. Cum să extragi o substanţă din cuvinte care nu sunt înrădăcinate în tine? Noul venit trăieşte la suprafaţa verbului, el nu poate traduce, într-o limbă învăţată tardiv, această agonie subterană din care emană poezia.

citat celebru din Emil Cioran (1987), traducere de Marius Ghica
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi am vrea să murim fără să existe moarte.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În afara anilor de la Răşinari, am trăit în anxietate.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice substanţă pare să însemne ceva anumit (tode ti). Cu privire la substanţele prime, este de netăgăduit şi adevărat cum că semnifică ceva anumit, căci lucrul indicat este ceva individual şi unu la număr. Iar cu privire la substanţele secunde... ele semnifică mai degrabă un fel de a fi (poion ti); căci subiectul nu e ceva unic, ca substanţa primă, ci om şi vieţuitor se enunţă despre mai mulţi. Însă ele nu înseamnă în chip absolut un fel de a fi, cum ar face-o albul de pildă... Specia şi genul definesc felul de a fi cu privire la substanţă: ele semnifică de ce fel anume este o substanţă.

Aristotel în Categorii, 5, 3b (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre substanţele secunde, specia e substanţă în mai mare măsură decât genul, căci ea este mai apropiată de substanţa primă. Într-adevăr, dacă ar reda (apodidomi) cineva ce este substanţa primă, o va face în chip mai cunoscut şi mai familiar redând specia decât genul... Prin urmare... specia e în mai mare măsură substanţă decât genul. În schimb, dintre speciile care ele însele nu sunt genuri, nici una nu e substanţă în mai mare măsură decât alta.

Aristotel în Categorii, 5, 2b (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încercând să-şi înăbuşe poftele, să le reducă la neant, a izbutit doar să le deregleze, să le golească de tot ce aveau sănătos, fortifiant: un animal de pradă hărţuit, secătuit, regretându-şi instinctele de altădată. Cum ghearele i s-au tocit, dar nu şi pofta de a sfâşia cu ele, violenţa i s-a transformat în obidă (care nu-i altceva decât agresivitate înfrântă, umilită, incapabilă să se manifeste).

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă scrii mai mult decât trebuie, rişti să ieşi în afara literaturii.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boala ne proiectează în afara Speciei. Orice bolnav se află în marginea zoologiei.

Emil Cioran în Caiete II. 1966-1968
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să porţi o mască, dacă nu mai ai chip? Înainte, puteai purta mască, fiindcă aveai un chip; acum, când chipul a dispărut, masca nu mai are rost.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă iubim... totuşi, iar acest "totuşi" acoperă un infinit.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Vitalitatea dragostei (1952)
Adăugat de Paius Andrada
Comentează! | Votează! | Copiază!