Lesa frânează avântul câinelui de salon.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele de apartament îşi flutură cu aroganţă în faţa câinelui vagabond... lesa.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abia când am cunoscut-o pe şefa de salon, am înţeles ce reprezintă şarpele lui Esculap.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salon literar

- Pentru salon vreau mobilă mai rară.
- Vreţi "Renaissance"? Un rococo subtil?
- De-i un salon de artă literară
- Atunci orice, că ăsta n-are... stil.

epigramă de Blenstock şi Curnonsky din Râsul lumii la români (2010), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele aprioric

Nu avea nimic
din experienţa câinelui
niciodată până atunci
nu i se mai întâmplase
să fie câine

bulgăre galben
de raţiune
îi părea mămăliga

lătra

că iarna
nu înseamnă numai iarnă

o coadă stufoasă
îi creştea
independent de voinţa lui

hau hau hau

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori trece un om zdrenţăros se găseşte câte un câine de salon să-l latre, deşi nu l-a asmuţit stăpânul. Adesea câinii de salon sunt mai răi decât stăpânii lor.

citat din Le Sin
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinelui dresat care fura genţi pe plaje

Au realizat flagrantul,
Un maior şi zece-agenţi,
Reziliindu-i contractul,
Câinelui ce fura genţi.

epigramă de Paul Constantin (1 septembrie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul jucătorului pierit

Părea o carieră masa din salon
Cu pietre răspândite peste tot
Iar jucătorul, cu privire de spion,
Nervos dădea din cap ca un robot

Reflexe desuete, parol, de filfizon
Sub policandrul de la Maryott
Părea o carieră masa de salon
Cu pietre răspândite peste tot

Certamente, e urmărit de ghinion
Fiindcă potul l-a săltat un cipriot
Jimbat, cu aer de trişor bufon;
Cum a putut să joace ca un idiot?
Părea o carieră masa din salon

parodie de Constantin Ardeleanu, după Leonid Dimov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog cu soldatul câinelui

.. pe Strada Independenţei,
soldatul câinelui – în pas de defilare,
cu kalashnikovul ruginit la spate...
– ce hram mai porţi, soldat,
de vreme ce România e complet dezarmată?

– am rămas singuri, poetule, eu şi câinele,
şi ni-i frică, ni-i frică!

– să mergem la un whischey, soldat,
i-am spus,
iar el a zâmbit, stingherit, şi mi-a răspuns:
– ai înnebunit, poetule,
ce-o să zică prefectul că ai băut un whischey,
cu soldatul câinelui?

... atunci, mi-a sărit muştarul şi i-am strigat,
cu mânie literară: mă doare-n cot, ca să ştii,
nu-mi pasă de prefectul tău comunist,
îl desfid, îl urăsc, sunt gata să-i dau peste bot!

– te rog să nu ridici tonul la mine,
îmi spune, aproape umil, soldatul câinelui,
ce rău ţi-am făcut eu, poetule?

– sunt singur soldat şi mi-i frică, mi-i frică,
împrumută-mi câinele,
vreau să fiu poetul câinelui tău...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Eu sunt Hamlet, eu sunt Hamlet!" striga un nebun prin salon. "Vino încoace, nefericitule!" îi replică altul care se credea Shakespeare.

citat din Valeriu Armeanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul – fiinţa în lesa destinului.

aforism de Ionuţ Caragea din Delir cu tremurături de gânduri (2012)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deviza mea de scriitor: Butulescu, sunt atâtea cărţi proaste pe lume! Nu te grăbi să mai adaugi una!

aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicienii

Au putere mare-n stat,
Dar frânează dezvoltarea,
Că-n Programul trâmbiţat
Se-ntâlneşte des_frânarea!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporan: Numele ar trebui să reflecte identitatea...
Nerva: Nu întotdeauna! Ziariştii îşi aleg numele, în funcţie de tonul articolelor...
Poporan: Bine! La noi va lucra sub pseudonimul Grivei!
Nerva: Excelenţă! Nu vă supăraţi! Sună provincial şi oriental, pentru un câine de senator!
Poporan: Mie îmi place! E chiar frumos, pentru un nume conspirativ...
Nerva: Oaspeţii străini vor avea dificultăţi de pronunţie...
Poporan: Ce vrei să spui?
Nerva: Nemţii îl vor striga Grivai!
Poporan: Străinii nu mă interesează! (Solemn). Grivei este un simbol naţional! Grivei este marcă înregistrată! Grivei reprezintă arhetipul câinelui daco-roman!
Nerva: Am înţeles, excelenţă! Grivei să fie!

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Valeriu Butulescu, autorul volumului de aforisme "Oaze de nisip"

N-am să te cânt în fel şi chip,
Ci, dimpotrivă, eu te cert:
Atâtea "Oaze de nisip"
Şi nicio vorbă în deşert!

madrigal de Mircea Ionescu-Quintus
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea este un sentiment ce micşorează şi frânează forţa fizică în acţiune; deci, veselia este de preferat.

citat clasic din Baruch Spinoza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele eu ca o roată

după ce a muşcat raza lunii
câinelui eu
i-a rămas între dinţi întuneric
şi ca o roată se rostogolea
de la castelul de apă
până la remiza de pompieri
ţopăind nevrotic

moartea i se prelingea pe trup
îi aluneca uşor înspre coapse
câinelui eu
apoi roata s-a lovit
de singurul pompier din oraş
şi a murit

după ce a fost muşcat de lună
câinelui eu
i se vedea lumină între dinţi
la şcoala generală din centru
s-a oprit curentul electric din senin
dinspre turnul de apă
o sirenă sfâşia cerul cumplit
doi preoţi traversau strada grăbiţi
era iarnă

îţi voi cânta iubito despre oraşul uitat
pe o creangă subţire de prun
şi cum au înflorit într-o duminică
ochii tăi pe străzi
şi cum se aude de atunci lătrând
sfâşietor câinele meu

poezie de Petre Ioan Creţu din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câine

Câine. Un prieten dus cu lesa.

definiţie aforistică de David Boia (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opinia: Stimaţi telespectatori! Reluăm transmisiunea în direct din casa memorială a senatorului martir, Poporan! Vă dăm o veste bună! De data aceasta înălţarea la cer s-a încheiat cu succes. Domnul senator va petrece următoarele două săptămâni în lumea îngerilor. Suntem siguri că la revenirea în circumscripţia sa electorală, domnul senator va avea un profil moral sensibil îmbunătăţit. Din păcate, avem şi veşti proaste. Cetăţeanul Guţă, care şi-a dat foc în semn de protest faţă de politica fiscală a guvernului, ei, bine, cetăţeanul Guţă a decedat, în chinuri groaznice, pe masa de operaţie a clinicii de obstetrică-ginecologie. Cât priveşte câinele senatorial, despre care surse neautorizate afirmă că ar fi turbat, există dovezi clare că s-a ridicat la cer, împreună cu stăpânul său. Din informaţiile noastre, Rex a ajuns deja în Constelaţia Câinelui. Publicitate, vă rog!

replică din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşertul inspiraţiei

Am pierdut din resurse,
Îmi caut inspiraţia după surse,
Fragmentez vidul, să am ce scrie,
Totul mi-e în jur pustiu,
Oază de melancolie.
Îmi aştept muza, precum o fată Morgana
Mă cheamă-n jocul ei, să-i port năframa.
Un dulce miraj, o halucinaţie,
Când secetă, când rod bun sau inundaţie.
Mi-e sete de cuvinte,
Dar gust doar din toropeala de gânduri,
Mă amăgesc cu o imagine lină,
M-arunc să pescuiesc idei, din apa prea puţină.
Din avântul meu, rămâne doar nisip purtat de vânt,
Condeiul mi-e uscat, prăfuit de-un gând.
Înlătur praful. Încep, din nou, aşterne,
Dar vorbele-mi sunt răscolite de vreme.
Mi le poartă, ca într-o tornadă,
Pentru ca, apoi, să mi le arunce,
drept în faţă.
Se scurg anii, precum nisipul printre degete,
E o circumstanţă de viaţă, nu o alegere.
Îmi suflu pe gânduri, cad în genunchi,
Mă agăţ de cuvânt, mă ridic prin mâini.
M-ai doborât prin cuvinte,
Dar îmi ştiu locul dinainte,
Înaintez prin furtuni de nisip,
Îmi frânează paşii, dar
Scrisul îmi e cale şi inspiraţie pe portativ.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trece mult şi iată că ia fiinţă un centru literar, o bisericuţă în care el e Dumnezeu, singurul Dumnezeu; căci adevăratele religii nu au niciodată mai multe zeităţi. Lumea va veni în acel salon ca să-l vadă, să-l audă, să-l admire, aşa cum vin pelerinii uneori de foarte departe la anumite locuri sfinte. Va fi invidiat el şi stăpâna casei! Vor vorbi amândoi de literatură aşa cum vorbesc preoţii de dogme, în mod ştiinţific şi cu gravitate; vor fi ascultaţi atât el cât şi stăpâna casei şi, părăsind acest salon literar, oamenii vor avea impresia că au ieşit dintr-o catedrală.

Guy de Maupassant în Cannes
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!