Poem în oglindă

Ploaia primăverii, iată, tot pământul îl îmbată!
Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea!
Mult mai veselă-i chemarea şi mai dulce sărutarea!
Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori!
.........................................................
Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori!
Mult mai veselă-i chemarea şi mai dulce sărutarea.
Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea!
Ploaia primăverii, iată, tot pământul îl îmbată!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Când se lasă roua, de cu zori
Şi-altă zi senină se-ntrevede,
Ochii tăi răsar ca două flori
Într-un colţ de iarbă veşnic verde.

Dacă vântul suflă la amiază
Aducând toţi norii mai aproape,
Ochii tăi înlăcrimaţi veghează
Peste munţi, păduri şi peste ape.

Când pământul stă o clipă-n loc
Şi se-aude zvon de bucurie,
Ochii tăi, ca frunzele de soc
Se lipesc de braţe numai mie.

Iar spre seară, când în albu-i var
Blând spoieşte luna toţi pereţii,
Ochii tăi - două grămezi de jar -
Vor s-aprindă zorii dimineţii.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuferi albi

Aşa uşor tu azi renunţi
La ce a fost odată
Nu pot să cred că nu mai simţi
Iubirea cea curată

Văd nuferi albi în ochii tăi
Iubirea nu dispare
În suflet simt norii cei grei
Cu ploaia călătoare

Încă mai sper că mâine e
O zi mult mai senină
Cu raze noi pe cer senin
Din zori de zi să vină

Şi nuferii din ochii tăi
Să se desfacă-n grabă
Iar ploaia din norii cei grei
Pe loc să se retragă

poezie de Loredana Visovan
Adăugat de Loredana Visovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neant

Doar florile mai adună
Lumina!
Tristeţea e gri,
lacrima incoloră,
timpul e fum şi cenuşa-i uitată,
omul - neant -...
Neant, viaţa toată!

Sângele-i roşu
Cum roşie-i zarea,
Albastru răsare uneori, cerul,
Gândul mai cheamă la el
depărtarea...
Afla-vom vreodată luminii,
misterul?

Sămânţa
în galben s-a îmbrăcat,
Embrioni verzi
mai germinează pământul,
Istoria lumii s-a tot repetat
şi-n toate acestea,
suveran e Cuvântul!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neant

Doar florile mai adună
Lumina!
Tristeţea e gri,
lacrima incoloră,
timpul e fum şi cenuşa-i uitată,
omul, neant.
Neant, viaţa toată!

Gândul e roşu
Cum roşie-i zarea!
Albastru răsare uneori, cerul.
Sângele cheamă la el
depărtarea.
Afla-vom vreodată luminii,
misterul?

Sămânţa
în galben s-a-nveşmântat.
Embrioni verzi
mai germinează pământul.
Istoria lumii s-a tot repetat
şi-n toate acestea,
suveran e Cuvântul!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Ochii tăi cuprind în braţe
Trupul dulce şi firav,
Îl sărută-n dezmierdare,
Iar el tremură cu drag.

Ochii tăi sunt verzi
Ca iarba şi smaraldul
La un loc,
Când îi pierzi pe buze
Roua îi absoarbe,
Le dă foc.

Ochii tăi mă fură
Noaptea şi chiar
Luna le dă drept,
Se ascund pe cer
Şi steaua le zâmbeşte,
Eu îi cred.

Ochii tăi, ce fericire!
Văd o fată şi sunt eu,
Fără ei în nemurire
N-aş fi eu.

poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miracole

Lumea mai crede
în miracole.
Un miracol ar fi
ploaia mult aşteptată.

Dar nimeni nu face nimic.
E drept că
nu poţi inventa ploaia
dar o poţi chema!

Cât te-am chemat!
Am implorat cerul
şi ai venit nesperat
aducându-mi însăşi, ploaia!

Să mai spun lumii
cât m-am rugat?
Numai aburii ploii ştiu
cât am ars în această iubire!

Lumea mai crede în miracole
dar nu le imploră cerului...

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem pentru verde

Atât de verde e marea ochilor tăi mult prea trişti,
Şi-atât de săraţi sunt ochii tăi în mareea mării,
Că-mi trezesc în sufletu-mi trist un noian de nelinişti,
Mă fac să renunţ înc-odată la gândul plecării.

Mult mai de preţ ca gândul este-n noi iubirea vieţii,
Mult mai de preţ ca iubirea e verdele lăcrimând,
Mult mai de preţ ca lacrima-i verdele frumuseţii,
Mult mai de preţ pentru mine e viaţa ta şi-al tău gând.

poezie de Marieta Măglaş din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte

Lasă-mă,
să-ţi mai fiu, Doamne,
o floare înflorită-n câmp!
Să mă mai legăn,
de-ncântare
sorbind din ochi,
al tău pământ!

Mai lasă-mă,
să gust splendoarea,
ce o reverşi în zori de zi!
Şi lasă-mă,
să fiu eu, floarea
plină de vers
şi armonii!

Mai lasă-mă,
să cânt în soare,
minunea vieţii de a fi
şi darul tău
plin de culoare
şi cântece
de ciocârlii!

rugăciune de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii (10 mai 2010)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respir viaţa în sufletul meu la fel de mult cum sufletul meu respiră viaţa în mine. Sunt mai mult decât emoţie, mai mult decât gând, mai mult decât viaţă... Sunt pur şi simplu tot ceea ce este. Şi tot ce nu este. Şi totul dintre cele două. Eu sunt.

citat din Barbara Ann Martin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge-te mai puţin, respiră mai mult; vorbeşte mai puţin, spune mai multe; urăşte mai puţin, iubeşte mai mult şi toate lucrurile bune sunt ale tale.

proverbe suedeze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei ca şi copiii tăi să viseze mai mult, atunci visează mai mult. Dacă vrei să înveţe mai mult, atunci învaţă mai mult. Iar dacă vrei să facă mai mult, atunci fă mai mult! Fii inspiraţia lor!

citat din Kevin Heath
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zburător

Furtuni mi se zbat în piept,
fiinţa întreagă mă doare
şi ochii-mi sunt trişti de nesomn.
Mă biciuie doruri amare.

Şi ploaia mă ceartă din zori.
Cu lacrimi de-aloe te plâng!
Mă-ncearcă iubirea din sori
şi arde în creier un gând!

Aş vrea să mă prind de zăbrele
să-mi rup colivia de fier!
Alergi prin venele mele...
Iubitule, stelele-mi pier!

În flăcări mai aprige ard,
sub ochii tăi grei mă topesc
şi la picioare îţi cad.
Adio! Te vreau! Te iubesc!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Poeme desuete gravate în suflet (2012)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adierea primăverii

Ninge şi tu ai aţipit în braţele mele.
Aseară, un fulg s-a coborât în şoapta ta.
Cât de frumos mi-ai zâmbit!
În colţurile gurii tale au crescut flori de mac
Văzduhul în privirea-ţi s-a topit.
Ţi-ai aşezat mâinile pe trupul meu ca un balsam
Ochii tăi s-au deschis mai mult ca zările,
Închizând rănile,
Ţi-am închis ochii tăi, cu ochii mei
Care s-au întâlnit în sferele de lumină, topindu-se-n cântec
Am strigat amândoi, unii la alţii,
Până ce dimineaţa, către cer au zburat porumbei
Ţi-am sărutat ochii cu tihna mea,
Aşa cum bate vântul în adierea primăverii.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adierea primăverii

Ninge şi tu ai aţipit în braţele mele.
Aseară, un fulg s-a coborât în şoapta ta.
Cât de frumos mi-ai zâmbit!
În colţurile gurii tale au crescut flori de mac
Văzduhul în privirea-ţi s-a topit.
Ţi-ai aşezat mâinile pe trupul meu ca un balsam
Ochii tăi s-au deschis mai mult ca zările,
Închizând rănile,
Ţi-am închis ochii tăi, cu ochii mei care s-au întâlnit în sferele de lumină, topindu-se-n cântec
Am strigat amândoi, unii la alţii,
Până ce dimineaţa, către cer au zburat porumbei
Ţi-am sărutat ochii cu tihna mea,
Aşa cum bate vântul în adierea primăverii.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stropi de dragoste bălaie

Trec prin parc de dimineaţă şi soarelui iar zâmbesc
Şi-n acest miraj de viaţă, nu pot să nu zăbovesc!
Liliacul dă în floare şi-un castan se pregăteşte
Pentru-a florilor ninsoare. Pasul nu se mai grăbeşte!

După ploaia din ajun, toate strălucesc acum!
O ciupercă, albă toată, printre fire verzi înoată.
Prin mirosul de răşină, printre crengile de pin,
Veveriţe se strecoară uşurele ca un fulg!

Păpădia şi-a deschis iar bănuţul său aprins!
Vrăbiuţe gureşe ciugulesc un arbore.
Mierla cântă a-nviere şi a,, bună revedere,,
Şi sticletele pe-o creangă jură că i-a picat dragă!

Stropi de rouă şi de ploaie, stropi de dragoste bălaie
Hrănesc firele de iarbă. Şi pe flori s-au prins în salbă,
Razele de dimineaţă ce se-aşează pe verdeaţă
Şi-o înalţă voiniceşte-n ochii celui ce iubeşte.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-mă azi să dorm mai mult

Lăsaţi-mă să dorm mai mult,
patul mă tot strigă,
în vreme ce îndatoririle-mi bat la uşă.
Lăsaţi-mă să dorm mai mult
pentru că ochii mei obosiţi au nevoie de odihnă,
lăsaţi-mă să visez mai mult.

Lăsaţi-mă să dorm şi să mă odihnesc mai mult,
permiteţi acestei zile să fie una deosebită,
când reuşesc să-mi alint trupul.
Lăsaţi-l să stea întins fără griji,
fără termene limită şi lucruri care trebuie făcute,
fără apeluri telefonice, internet şi TV.
Lăsaţi-mă azi să dorm mai mult.

poezie de Elizabeth Padillo Olesen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stropi de dragoste bălaie

Trec prin parc de dimineaţă şi soarelui iar zâmbesc
Şi-n acest miraj de viaţă, nu pot să nu zăbovesc!
Liliacul dă în floare şi-un castan se pregăteşte
Pentru-a florilor ninsoare. Pasul nu se mai grăbeşte!

După ploaia din ajun, toate strălucesc acum!
O ciupercă, albă toată, printre fire verzi înoată.
Prin mirosul de răşină, printre crengile de pin,
Veveriţe se strecoară uşurele ca un fulg!

Păpădia şi-a deschis iar bănuţul său aprins!
Vrăbiuţe gureşe ciugulesc un arbore.
Mierla cântă a-nviere şi a,, bună revedere,,
Iar sticletele, pe-o creangă jură că i-a picat dragă!

Stropi de rouă şi de ploaie, stropi de dragoste bălaie
Hrănesc firele de iarbă. Şi pe flori s-au prins în salbă.
Razele de dimineaţă ce se-aşează pe verdeaţă
Şi-o înalţă voiniceşte-n ochii celui ce iubeşte.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis marin

Ai venit în grabă...
cu ochii tăi, mai verzi
decât marea şi smaraldul...
Ai clipit din ei dulce
şi ai limpezit
cerul învăluit de aburii
asfinţitului...
Ai mai clipit o dată dulce
şi ai îmblânzit furia mării,
ca să poţi culege
alge verzi pe plaja pustie.
Ai căzut apoi istovită
cu obrazul în nisipul
toamnei,
rece şi aspru.
Ai rămas aşa... în aşteptarea
brizei de seară,
să dormi sub mângâierea ei,
să visezi pâlpâitul
pescăruşilor în căutarea
cuiburilor din inima
stufărişului mort...

poezie de Ioan Friciu (10 septembrie 2013)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot mai frumoasă

Vara a venit
şi ea de mult,
ca mâine,
fi-va pe trecute;

Întotdeauna,
ochii tăi mi-au plăcut
şi primeam
câte-un sărut

Tot mai frumoasă
în acest tumult,
buzele tale
par înflorite;

uite, vara,
a venit de mult
şi tu ai rămas
doamna mea cuminte.

poezie de George Pena
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul te îmbată, dar linguşirea te îmbată şi mai mult.

proverbe bengaleze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!