Miracole
Lumea mai crede
în miracole.
Un miracol ar fi
ploaia mult așteptată.
Dar nimeni nu face nimic.
E drept că
nu poți inventa ploaia
dar o poți chema!
Cât te-am chemat!
Am implorat cerul
și ai venit nesperat
aducându-mi însăși, ploaia!
Să mai spun lumii
cât m-am rugat?
Numai aburii ploii știu
cât am ars în această iubire!
Lumea mai crede în miracole
dar nu le imploră cerului...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Citate similare
Ploaia de lacrimi
Și plouă, plouă
Și plouă lin pe fața ta
Și nu știu dacă
Această ploaie vom uita.
Privesc la tine
Și ochii ți i-aș săruta
Dar ploaia asta
A inundat dragostea mea.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mare
Izvoarele cerului se desprind,
Scăpându-ne de soarele torid,
Norii se strâmbă la miezul zilei,
Acul întoarce la ora milei.
Aburii Terrei la tabac fumează,
Domnul, la vreme, stă și veghează,
Omul în noapte, adormit, visează...
Ploaia se crede și mai vitează!
Curg torenții de-o noapte, pe frunze,
Mai stau și iar pornesc, în reprize,
Răcoarea dorind mai mult s-o păstreze,
Marea și ploaia curăță faleze...
poezie de Andrei Ilie Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar ploaia
între noi...
doar ploaia mai putea pătrunde
ca un plâns blestemat în alai
atâta cât să mă regăsesc pe undeva
nici eu nu mai știu pe unde
prin ploaia asta de mai...
De-aceea mi-e greu și mie
să-nvăț pleca fără să privesc înapoi
rotindu-mi inima ca un disc
biciuită de aceeași melodie...
Nu mai interesează pe nimeni iubirea
știu! de-aceea mă amestec cu ploaia și cânt...
printre lacrimi
despre săruturi ucise
și despre cum am să mă iert plecând...
Pe cât de mult ploua
pe-atât de mult ardeam
și-așa am învățat că nu există iubire
iar EU nu mai sunt ce eram...
ci doar un om din mulțime!
poezie de Daniela Pârvu Dorin din Poeme noi, Amprente (8 mai 2020)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Filozofia ploii
se bucură câmpul sub ploaia mocănească
și arborii se spală de praful poluant
doar ploaia divină poate să hrănească
pădurile gliei într-un ritm vibrant.
cântecul stropilor răsună pe umbrelă
vântul voios îngână romanța toamnei
țesătura zilei cea mai fină dantelă
se armonizează cu lumina icoanei.
în grădina primenită zâmbesc crizanteme
ploaia brodează iubire din melancolie
varsă-ntr-o veselie pe alei reci poeme
modelează viață până la temelie.
filozofia ploii azi o aprofundez
luciditatea cerului se scurge în crez.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia plângea
Ploaia plângea
șiroaie, lacrimi vărsa
cerul se despica
și norii îi golea,
pământul plin de apă
a spus că nu mai vrea
pe soare-n ajutor chema
dar ploaia suspina
când pietrele stropea
iar soarele ascuns
nu se mai arăta.
Din cuibul meu
am întrebat
de ce ploaia plângea
dar nu vorbea...
credeam că nu mă auzea,
Am primit apoi
și un răspuns
furtună, tunete și-un trosnet
m-au străpuns
Un nor, atunci
m-a așezat
pe iarba ce muia
și am văzut și cuibul meu
căzând din rămurea
Un val de apă
cum ochii-mi închidea
am intrebat încă odată
de ce ploaia plângea...
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
PLOUĂ DE SF. ILIE
Ploaia e un semn ceresc,
Îndelung e așteptată,
Cu smerenie-o primesc
Liniștită și curată.
Norii grei se vânzolesc,
Încep fulgerele-ndată,
Ploaia e un semn ceresc,
Îndelung e așteptată.
Vine binecuvântată,
Lacrimile-i șiroiesc,
Stropii ei mă încălzesc,
Veselă sau supărată
Ploaia e un semn ceresc.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine ploaia
Vine ploaia, bine îmi pare,
În grădină am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine îmi pare.
Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului răcoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Balade si idile" de George Coșbuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Ploaia
Tăcut, ascult muzica ploii de vară,
Pitit sub streașina casei din deal,
Privind o picătură mică și clară,
Cum cade pe suflet ca un bob de cristal.
Ploaia măruntă cade încet,
Iar cerul mohorât suspină și tună,
Privesc nemișcat ca un ascet,
Frunze și gânduri ce zboară-n furtună.
Picurii fac în baltă rotunduri,
Apoi, curg repejor în șuvoaie,
Luandu-mi cu ei vise și gânduri,
Ducându-le învolburate-n șiroaie.
Ploaia aceasta spală lumea și cerul,
Câmpia și dealul, le spală pe toate,
Via și grâul, dar cum spune clerul,
Ea curăță totul, dar nu spală păcate.
poezie de Paul Aelenei din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu bine!
Ce mult te-am iubit,
să spună serile târzii...
Ce mult te-am iubit,
tu, niciodată nu vei ști!
Ce mult te-am iubit,
să spună zile de nesomn!
Ce mult te-am iubit,
să spună sufletul de om!
Dar nu se poate descifra,
în traiul zilnic, dragostea.
Și nu poți duce, trup firav,
iubirea unui suflet brav!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Wallace Fennel: S-a întors lumea cu susul în jos. Veronica Mars crede în miracole, iar eu sunt cinicul.
replică din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub ploaia rece
Sub ploaia rece ne-am întâlnit,
Sub ploaia rece cu multă patimă neam iubit
Și suflete noastre sub ploaia rece
În unul s-au unit.
Sub ploaia rece dragostea noastră
La cer ne-a ridicat, sub stropii reci
De mii de ori eu trupul tău l-ma sărutat,
O, tu, iubirea mea de altădat.
poezie de Vladimir Potlog (2 iunie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buldozerul
Te-am ținut departe moarte,
doar cu inima-mi aprinsă!
Am ars ochiuri de pădure,
tânără și necuprinsă.
Te-am ținut departe hâdo,
tot cu râsul tău isteric!
Te-auzeam și te-am sfidat.
Dar te-am priceput himeric.
N-am crezut că poți să vii,
(când eram mai fericită)
cu-n buldozer de iubire
de mă simt acum, strivită!!!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploile nopților
Se lasă noaptea și tăcut
Din întuneric îți faci scut
Și nu auzi, încetișor
Cum plânge ploaia ca un dor.
Dacă-ai ieși în calea sa
Cu stropii dulci te-ar mângâia,
Ți-ar șterge-n taină, lacrima
Și-atunci poate că ''m-ai vedea''.
Și n-ar fi noapte, mai frumoasă
Și nici inimă mai voioasă
Ca noaptea ploii încălzită
De-o inimă îndrăgostită!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi și ploaia
Când ploaia scrie versuri, mă contopesc cu ea
Și-mi place să o simt cum se prelinge lin,
Este atât de blândă, în mângâiere sa
Și-n versul ce îl scrie, prea dulce și divin!
Mă las cuprinsă-n brațe, de picături purtată
In valsul lin al ploii ce cade pe pământ,
Mă simt ca o regină iubită, adorată
Atât îmi e de bine, și-mi place să mă alint.
Și dacă se întâmplă cu ploaia să te întorci,
La tine-n brațe atunci m-aș cuibări, timidă
Alintă-mă și spune-mi că nu o să mai pleci
Că ți-a fost dor și că nu port eu vină!
Că vom dansa cu ploaia, și nimeni niciodată
Să poată să despartă ce noi vom reclădi,
Vom fi din nou iubiți, cum am fost altădată
De-a pururi fericiți, și ploaia va zâmbi!
poezie de Elena Bulancea (2017)
Adăugat de AÈunel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptarea
Se-ntunecă zarea toamnei târzii
Și-aleargă ploaia pe-alei, după frunze.
La masă eu scriu și-i dedic poezii
Și toamnei și ploii, iubitele-mi muze!
Îmi iau mai apoi pelerina și plec
Prin vaietul ploii și-n ropot, târziu.
Undeva, într-o gară vin să-te-aștept,
Liman și speranță, iubire să-ți fiu!
Fericită-s! Mă scald în aer curat
Și-mi vine să zburd prin stropii reci!
Mă prind însă de brațul, ce mi l-ai dat
Și-alunec cu tine pe albe poteci.
Privește, căminul ne-așteaptă!
Intrăm zgribuliți și grăbiți amândoi,
Privind cu regret de pe-o treaptă
La pomii grădinii rămași triști și goi.
Un ceai aromat ne-ncălzește acum
Și ochiii se caută privind duios
La omul acesta, venit de la drum,
Un tandru și bun Făt-Frumos.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru (2012)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste de viață
Iubesc ploaia, vântul sălbatic,
zăpada, cernând singuratic.
Și totuși insist și totuși risc,
să privesc soarele în adâncul luminii.
Căldura lui mă învăluie și soare devin!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul ploii
Binevenită este ploaia,
Cu mângâierea ei răcoritoare,
Își ascunde puii ghionoaia,
Până va fi iarăși soare.
În crâng s-oprește simfonia
Păsărilor cântătoare...
Binevenită este ploaia,
Cu mângâierea ei răcoritoare.
Este o vreme trecătoare,
Ce face atât de veselă câmpia,
După arșița ucigătoare,
S-a umplut de nori tăria...
Binevenita este ploaia.
rondel de Ioan Friciu (10 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poți face orice, poți gândi orice, poți crede orice, poți avea parte de toată știința lumii - dacă nu iubești, nu ești nimic.
citat din Marcelle Sauvageot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub degetele ploii
Sub degetele ploii se adună-un timp știut
numai de tine și numai de mine;
liniștea ei ni se prelingea
peste plete și pleoape
ca pentru bucuria verii.
Ploaia părăsise cerul
doar pentru noi,
ea încerca, alunecoasă
să ne păstreze
ca pe un trofeu al iubirii,
de foarte de mult,
...
s-a prelins de atâtea ori
peste îndrăgostiți,
inconștienți și absurzi,
i-a învăluit zeiești,
același refren,
aceleași incantații,
aceiași melodie sălta sub degetele ploii,
aceeași iubire i-a furat degetele!
poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia
Ploaia răpăie pe casă,
Fulgere se văd pe cer,
Noaptea tot mai grea se lasă,
Câinii urlă a mister.
De nimic nu mai îmi pasă,
Totul pare efemer;
Ploaia răpăie pe casă,
Fulgere se văd pe cer.
Atmosfera mă apasă,
Nu mi-e teamă, însă sper
S-o destind c-o Tămâioasă
Scoasă de la frigider.
Ploaia răpăie pe casă.
poezie de Mitică Ion din Șah etern (2007)
Adăugat de Mitică Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!