Am iubit odată... vara
Am iubit odată, vara
Cu noianul ei de fluturi
Ce cu verdele-i din suflet
Creștea multe începuturi.
Am iubit odată, vara
Ce la focu-i mă-ncălzea
Când îmi întindea ciorchinii
Și o stea îmi promitea.
Am iubit odată, vara
Cu al ei izvor curat.
N-am să mai găsesc, în viață,
Apa-aceea niciodat!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Odată
Odată, am iubit o fată
și împreună am iubit
toate cuvintele.
Mai apoi,
cuvintele au venit
peste noi
să ne împresoare,
să ne doboare!
De atunci, printre cele
cuvinte rebele
ne iubim și-n tăceri,
de azi
și de ieri.
Cuvinte sublime,
tăceri omonime.
Odată, am iubit o fată...
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu bine!
Ce mult te-am iubit,
să spună serile târzii...
Ce mult te-am iubit,
tu, niciodată nu vei ști!
Ce mult te-am iubit,
să spună zile de nesomn!
Ce mult te-am iubit,
să spună sufletul de om!
Dar nu se poate descifra,
în traiul zilnic, dragostea.
Și nu poți duce, trup firav,
iubirea unui suflet brav!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea verii
Prin pădure,
Timpul pare să fi încetinit,
Să nu tulbure îndrăgostiții.
Copacii se privesc liniștiți în ochi,
Mirându-se fiecare de verdeața celuilalt,
Contemplând vara în ochii iubitei.
Și pare că, în vara asta
S-au văzut pentru prima dată!
Și niciodată verdele n-a fost mai verde,
Mângâierile mai tandre și soarele mai arzător!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima iubire
Când ai apărut, n-am reușit
să te păstrez! Te-ai topit
odată cu iarna...
Ce repede
se-nvârtește pământul
când iubești!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost odată... un Om
Tu vezi acum, poetul ne-a iubit.
În fiecare vers stă mărturie,
inima lui, care avea să fie
proiecție a noastră-n infinit.
Și simți din nou cum iremediabil
și de neconsolat rămâne hăul.
Pe umăr stau reproșuri mari cât tăul
că nu ai fost măcar, un pic, amabil.
Și-a fost un Om atât de mare-n toate
de nu-l încape o eternitate!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara visului ars
Sub cerul de sânge, îl doare
tăcerea, ca într-un mormânt,
a visului care s-a frânt
în vara ce plânge și moare.
Copacul, puternic odată,
credința-n iubire-a pierdut
și simte un rece sărut
al toamnei ce i se arată.
Distrus de o vară fierbinte,
cu frunzele arse-n pârjol
și-n el doar cu sete și gol,
așteaptă un semn să-i alinte
durerea din suflet, și speră
ca trecerea-n alt anotimp
să-l facă să uite, în timp,
de vara ce-a pus frontieră
și-a ars, într-un mod nepermis,
credința-n iubire și vis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea iertării
Hristos pe umeri a purtat
Pe crucea grea al meu păcat
Dar chiar și-atuncea răstignit
El m-a iubit!
Eu n-am știut să-L prețuiesc
Ori dragoste să-I dăruiesc...
El chiar și moartea-a biruit,
Căci m-a iubit!
Pe crucea ridicată sus
Am fost odată cu Isus,
Dar astăzi știu că-s mântuit,
Căci m-a iubit!
Nu meritam să fiu salvat
Din lumea plină de păcat,
Dar Însuși Domnul S-a jertfit,
Deci m-a iubit!
Și dacă El, pe crucea grea,
S-a răstignit cu firea mea
Nu-nseamnă, oare, înmiit
Că m-a iubit?
Pot, oare, să Te părăsesc?
O, Doamne, nu, căci Te iubesc!
Știu că un loc mi-ai pregătit,
Isus iubit.
poezie de Dorel Puchea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-a primit la pieptul ei, pădurea
M-a primit la pieptul ei, pădurea
Și pe umeri, păsări mii mi-a pus.
Luminiș mi-a strecurat în suflet
Și-am rămas, de dragoste pătruns.
Și m-a legănat pe crengi de vise
Când cu frunze m-a împodobit.
Și-am simțit că mă ridic la ceruri
Când pădurea-n suflet m-a primit.
Și-am găsit la ea, atâta vară,
Soare-n triluri, zumzet, clipocit!
Și-am iubit atunci, întâia oară,
Tot ce are viața de iubit:
Raza, floarea, drumul și înaltul,
Râu lunatic ce ridică nori de vis,
Curcubeul, foșnetul, cântatul
Din pădurea vieții-paradis.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
În vara din tine (Poeziei)
În vara din tine
e-atâta lumină,
aud glas de îngeri
zburând peste tină.
În vara din tine-s
petale de floare,
celest curcubeu
armonii de culoare.
În vara din tine
e-atâta grea rugă,
păcatele-s fum
pregătite să fugă.
În vara din tine
e-atâta durere,
senin de privire
și cerul ce geme.
În vara din tine
e-atâta credință,
un vers de lumină
e întreaga-ți ființă!
poezie de Gheorghe A. Stroia din Parfum de tei (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.Odată
Cu cât nostalgic peste timp gând lunec
Palmele întinse, cu inima toată
Din nou să te adulmec,
Parcă ar fi ieri, odată.
Alerg a vieții cursă spre înapoi
Să împușc eșecuri cu încărcătorul roată,
S-adun soare din zile fără ploi,
Să fiu iar, cum odată.
Citesc înfrigurat tomul, de la sfârșit,
Cu frica de coperta depărtată,
Să aleg doar litere ce spun... iubit,
Ce l-am crezut, singuru', că-i... odată.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ludmila
Te-am iubit, Ludmila, când eram mai mic
Oferindu-ți zilnic flori presate-n plic
Te-am iubit în taină cu tot visul meu
Agățat de sfoara unui șubred zmeu
Când săream pe ciotul cailor de var
Te-am iubit, Ludmila, lângă samovar
Tu-mi cântai romanțe pe maidanul surd
Eu ciopleam supliciul unui zmeu absurd
Și prin toată vara plopilor cu boz
Inventând iubirea te trăgeam de cozi
Și prin toată vara plopilor cu boz
Inventând iubirea te trăgeam de cozi
Ce mai faci, Ludmila, în ce ploi te scalzi
Și-n ce iarbă luneci cu genunchii calzi
Flori de măr presate, oarbe flori de crin
Mai păstrez și astăzi într-un colț de scrin
Și mai fug de-acasă când îmi vine chef
Să alerg prin țara ierbii de sidef
Dar mă-ntorc statornic lângă-același ceai
Plin de gust de toamnă cum doar tu făceai
Împletind aiurea flori de mucava
Te-am iubit, Ludmila, foarte mult cândva
Împletind aiurea flori de mucava
Te-am iubit, Ludmila, foarte mult cândva.
cântec interpretat de Tudor Gheorghe, versuri de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara
Vara este o frumoasă domnișoară
ca un izvor de primăvară.
distih de Camelia Oprița din Povești din Călimară La Castelul Regelui
Adăugat de Georgiana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara
Anul ăsta vreau ca "vara"
Să fie cât mai răcoroasă,
Leit cu "verișoara" Mara,
Să fie dulce și frumoasă.
epigramă de Paul Constantin (26 aprilie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemn
Tinerețea, dacă-ai vrea
Ai păstra-n inima ta
Ce pare că s-a-mpietrit
Dar și piatra-i din iubit!
Tot de Dumnezeu, lăsată,
Tot un foc e și în piatră!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul-cioplitor
Tinerețea, dacă-ai vrea
ai păstra-n inima ta,
ce pare că s-a-mpietrit!
Dar și piatra-i din iubit!
Tot, de Dumnezeu, lăsată,
tot un foc e și în piatră!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rădăcina pomului către lăstarul... independent
Sigur vei afla odată
Că-ți sunt parte integrantă!
distih de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mea de-o vară
Zâmbeau cireșe coapte, de soare alintate,
Când chipul tău frumos văzut-am prima oară.
Ți-am admirat făptura... până târziu în noapte
Și până-n toamnă-ai fost iubirea mea de-o vară.
Se-ngălbenise câmpul... de aurul din grâu,
Gingașii trandafiri 'și-mbujorau bobocii,
Când ochii tăi mai limpezi ca apa unui râu
Vorbit-au mult mai tandru, cu mult deasupra vocii!
Nu am avut curaj, nu am putut să-ți spun
Că te-am iubit în taină în toată vara asta!
În vise te-am avut... prin clăile de fân...
Se stinge însă vara și toamna-i ca năpasta.
Cireșii își pierd frunza și-i grâul treierat,
Nu știu de-oi mai putea măcar să te visez.
În toată vara asta mi-a fost mintea-n păcat,
Trăind apuse vremuri... de tânăr amorez.
Mai moare-un dor nespus născându-se o dramă
Și peste-a noastră viață tristețile pogoară.
Nu mai avem argint, ne-a mai rămas aramă,
Îți spun ce nu ți-am spus... că te-am iubit o vară.
poezie de Ion Apostu (26 august 2014)
Adăugat de Ioana acsuraM
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebări
În noaptea cu mulți nori
S-o stea înaripată,
Când nu poți să zbori
Ai iubit vreodată?
În noaptea de insomnie
Cu sufletul pe dos
Și iz de iasomie,
Ai iubit frumos?
În noaptea înnorată
Cu vânt și fulgi de nea,
Ai iubit vreodată
Ce nimeni nu iubea?
În noaptea încărcată
Cu amintiri ce vin
Într-o lume complicată,
Ai iubit un străin?
Și dacă într-o noapte
Fantome n-au ajuns
În sufletul ce bate,
N-ai iubit de ajuns.
Atunci, pricepe acu'
Că stelele mi-au spus
Când tu nu ai iubit
Eu am iubit, pe ascuns.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi
Azi vreau să plec de lângă tine,
Incertitudinile mă omoară!
Și-mi este rău și-mi este bine;
Prin asta trec a mia oară.
Și uneori în miez de noapte
Mă regăsesc nedefinit
Și gânduri multe mă încearcă
De te-am iubit, de m-ai iubit...
Azi vreau să plec de lângă tine,
În lumea mare să mă pierd.
Și-mi este rău și-mi este bine
Și uite, iarăși te dezmierd!
poezie de Ioana Voicilă Dobre (2012)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și eu sunt o frunză
Ridic ochii-n zare
spre munții făloși
Văd norii pe creste
și-mi spun că-s frumoși
Cern vise de iarnă
trimise cu-n dor
În suflet mi-e toamnă
și-am suflet ușor
Ca fulgul ce pică
albind tâmpla rară
Am inima crin
și inspir primăvară
Din aerul tare,
din cetina verde
Din visul ce-n vara trecută
se pierde.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!