Noapte de sânziene
Ce mi-ai adormit voinice,
la umbra paltinilor, în ținutul ielelor,
locul sânzienelor?
Zână, tu nu-mi face rău!
Mie-mi place dansul tău!
Ochișorii-ți de turcoaz
mă vor scoate
din necaz!
Învoiește-te,
de-ai vrea Zâna mea,
frumoasa mea, să stau în privirea ta
ca să-ți pot cânta doina!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dorul
Plecai, dar nu știai
că privirea mea te urmărea pe alei
și gândul îți striga:
Întoarce-te! Întoarce-te!
Tocmai mi-ai dat foc
și până vii mă voi face scrum.
Voi arde singură în visele mele.
Întoarce-te! Întoarce-te!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lovitură de grație
Întâlnirea ce mi-ai dat
Cu alta ai consumat!
distih de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul ca o săgeată
Nimeni nu-mi poate lua visele!
E prima descoperire
a arcașului din mine.
Și totuși,
o săgeată nu-mi iese la socoteală!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea...
Aș vrea
să întind mâna spre ființa ta,
fruntea să-ți descopăr
de șuvița rebelă
și ochii aceștia de catifea
să-i zugrăvesc acum
în acuarelă!
Știi,
eu călătoresc prin ei
către adâncul sufletului tău.
Tristețea lor
dictează poezii,
m-apropie de tine, dragul meu!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâna din vis
Orhidee cu argint...
Părul tău a-mpodobit!
Imi apari pe inserat
La o margine de sat.
Si pe zi ce trece-n timp
Tot mai mult vreau să te-alint
Să-ti văd ochii, mâna-n scris
Imi esti zână, imi esti vis.
Pică zorii in fereastră
Marea cerului albastră
Sub privirea fermecată...
Zâna mea, frumoasă fată!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-ți rămâi credincios ție însuți!
Adio, spun, copilului din mine
și-mi dezbrac inima
de un cojoc, în plină iarnă!
Și, nici nu știu, dacă e bine
sau dacă focul, adormit în ea
va rezista în iarna grea.
Dar, el nu vrea, să-și ia, adio
și mă petrec, în umbra lui
prin veri și ierni, drum amărui.
Îl simt, de-a stânga cu-n surâs,
de bun străjer ce devotat,
prin graniți multe m-a purtat.
Copile drag, cu ochii mari
și inima, cât lumea toată,
ți-am dat o viață adevărată!
Și, fiindcă ai rămas cu mine
ți-am împlinit, sublimul vis
ce îl purtai în suflet scris.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
De neiertat
În loc să își dea licența
Face nuntă cu Clemența...
distih de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Cânta la Stupca o vioară"
"Cânta la Stupca o vioară"
Și lumii spus i-a fost apoi
Că doina noastră-i lăcrămioară
Nemuritoare pentru noi!
Ea asculta plângând, pădurea
Din dealurile înverzite
Strângându-le în doină, toate;
Minuni de Domnul hărăzite!
Balada e din neam viteaz,
Ce-i trăitor printre ponoare,
Cu suflet mândru, pururi treaz
Și-i cel mai brav dintre popoare!
Și marea plânse dorul ei
Și adăstă lângă vioară,
Iar cântecul ne-a fost temei
Când am cântat-o-ntâia oară!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
Ochii mei vor să te vadă, legănându-ți clipele
Și iubirea-mi diafană să-ți mângâie pleoapele.
Gura mea îți vrea sărutul, floare de nu-mă-uita
Iar ființa mea-nceputul îl vrea cu ființa ta!
Să fiu eu, floarea din floare care dis-de-dimineață
Îți presară stropi de rouă peste însetata-ți viață!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbind stejarului
Eu sunt călătorul veșnic solitar.
Doar umbra ta mă-nviorează iar!
Și-ți dau în schimbul cântului amar,
O inimă aprinsă de cleștar.
Întinde-ți, ramul greu și mă cuprinde
Mai bine ca aici nu-mi e niciunde!
Și binele ce-l faci azi, îndoit
Se va întoarce-n suflet înmiit.
O să te-aprind la margine de drum
Și amintirile vom face scrum.
Vom arde amândoi și-al iernii ger
Va fi numai un zâmbet rece, efemer!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prieten drag
Mi-ai înțeles durerea
și lacrima
mi-ai șters,
sorbind-o-ntr-un sărut.
Și în visele mele,
mereu, ai crezut!
Mi-ai mângaiat inima,
cu vorbe bune
redându-mi speranța.
Pot spune:
mai mult curaj
cu tine-am avut!
Am râs, mereu
împreună, în viață
și adevărul
privind-ul în față,
temerari
prin toate am trecut!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Liniștea sufletului
Doamne,
Nu mi-ai spus
cât să urc
când ai pus în mine, zborul
și nici câte râuri voi naște,
când mi-ai dăruit lacrima!
Darurile tale
mi-au împletit
drum
spre mine.
Liniștea sufletului,
TU mi-ai dat-o odată cu ele!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Prietene, sunt eu, speranța ta și bucuria ta, cerul sub care se face lumină.
aforism de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Lumina dragostei
Din iubire mi-ai spus șoapte,
luminânde peste noapte.
Din al inimii tumult,
curcubeie ai făcut.
Ochii de i-aș ridica,
m-ar orbi, dragostea ta!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Timpul-cioplitor
Tinerețea, dacă-ai vrea
ai păstra-n inima ta,
ce pare că s-a-mpietrit!
Dar și piatra-i din iubit!
Tot, de Dumnezeu, lăsată,
tot un foc e și în piatră!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemn
Tinerețea, dacă-ai vrea
Ai păstra-n inima ta
Ce pare că s-a-mpietrit
Dar și piatra-i din iubit!
Tot de Dumnezeu, lăsată,
Tot un foc e și în piatră!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ai fi
De-ai fi tu pasăre, eu ți-aș fi zbor,
Din cale-ți, aș alunga orice nor,
Nedespărțiți și ne-ntinați de lume,
Am duce-o viață pură, fără nume.
Dac-ai fi soare, m-aș așterne cer,
Să strălucești, ca unic giuvaer,
M-aș bucura de tine-o veșnicie,
Să-mi dărui măreția-ți numai mie!
De-ai fi ocean, eu țărm aș vrea să-ți fiu,
Ca veșnic lângă mine să te știu;
Tu mi-ai cânta, cu valuri și sirene,
Ți-aș fi ecou, pân' la sfârșit de vreme!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâlnirea
Lui Fănuș Neagu
Când "te citesc" îți văd privirea
Și mult mă bucură-ntâlnirea
Cu ochii cerului din tine!
Și uneori să plâng îmi vine
La gândul că-ntr-o zi
Acești ochi nu-i voi întâlni
Când drumul meu s-o prăbuși
Sau cerul lor s-o nărui.
Când "te citesc" îți văd privirea!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neprevăzutul
Erai atât de al meu încât,
nimic nu mi te-ar fi putut răpi!
Ar fi fost ca si cum,
mi s-ar fi tăiat o mână.
Erai atât de al meu încât,
nimeni nu-mi putea scoate
ochiul pereche,
tăia piciorul drept sau tăia o ureche!
Și totuși nimicul, un nimeni, timp nebun
mi te-a smuls din piept
căci te ascunsesem în inimă!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Loc de taină
N-ai cumva un loc de taină
Unde să-mi așez iubirea?
Este unica-mi comoară
Ce-ți aduce fericirea!
Știi cumva un loc anume
Unde pacea să-și găsească,
Și-unde masa, somnul, toate,
Să înceapă să-i tihnească?
N-ai cumva, un loc la tine,
Vreo firidă luminoasă
S-o primești să se ascundă
De lumea prea arțăgoasă?
De-ai ascunde-o-n ochii tăi
Blânzi, adânci și temători
S-ar simți în largul ei.
I-ar da vieții dragi culori!
De-ai păstra-o-n palma ta,
Mângâiere-o să devină,
Și s-așezi pe frunte-aș vrea,
Infinita ei, lumină!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!