Spune-mi

Spune-mi, inimă, de ce în a mea viaţă
Nu poţi opri durerea şi furtuna?
De ce în ochi păstrez un nasture de gheaţă
Şi tu în pieptul meu mocneşti într-una?

Spune-mi, dorule, de ce te pierzi prin lume?
De ce mă uiţi în clipa când te-aştept?
De ce pe minţi mi se răstoarnă spume
Şi-mi plânge zilnic inima în piept?

Spune-mi lacrimă de ce revii pe faţa
Care pe-o clipă numai te-a uitat?
De ce ai plăcere să iţi trăieşti viaţa
În ochii care nu s-au mai uscat?

Tu, speranţă, spune-mi de ce te pierzi răzleaţă
În faţa celui trist ce lăcrima
Şi nu te laşi aceluia ce-n viaţă
N-a ştiut ce-nseamnă a spera?

Spune-mi, viaţă, tu, cu ce sunt eu de vină?
De ce eşti nemiloasă şi mă laşi să plâng?
Unde e izvorul darnic de lumină?
Ce-i cu puritatea omului plăpând?

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi

Spune-mi de tine, spune-mi de noi,
Spune-mi în şoapte, spune-mi de ploi,
Las să ne ude, las să le fim
Rouă pe piele când ne iubim

Spune-mi de suflet, spune-mi de dor,
Spune-mi iubire, fă-o uşor,
Degete calde uită pe trup,
Ca de tristeţe eu să mă rup

Spune-mi pe buze şi spune-mi pe ochi,
Pune-mi pe pleoape iubirea în stropi,
Spune-mi pe sânii ce par că te vor,
Atingeri de vise, fulgii de nor

Spune-mi de tine şi-mi spune de noi,
Tot ce apasă, când nu suntem goi,
Spune-mi ceva şi mă lasă să-ţi spun,
Că-mi place sărutul dulce, nebun

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebări

Spune-mi, ce porţi pe tine! Ai căldură?
Spune-mi, cum ai dormit! Ai moale pat?
Spune-mi, cum mai arăţi! Te-ai mai schimbat?
Spune-mi, ce îţi lipseşte! A mea gură?

Spune-mi, cum o mai duci! Sunt buni cu tine?
Spune-mi de ceilalţi! Te lasă-n pace?
Spune-mi ce mai faci tu! Faci ce îţi place?
Spune-mi, la ce gândeşti acum! La mine?

Vezi, nu mai am decât cuvinte de-ntrebare
şi parcă îţi aud deja răspunsul mut.
Dacă eşti obosită, nu pot să te ajut,

Dacă ţi-e foame, nu am de mâncare.
Din lume parc-am dispărut deodat'
şi nu mai sunt de loc, parcă te-aş fi uitat.

sonet de Bertolt Brecht, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi soare

Spune-mi soare, spune-mi lună,
N-aţi văzut pe draga mea,
O aştept de-o săptămână
Rezemat de-un colţ de stea.

Trec spre dimineţi luceferi
Dar nici ei nu pot a şti,
De-am putea rămâne teferi,
Până-n zori de ne-am iubi.

Spune-mi soare, spune-mi lună,
Unde oare s-o găsesc,
Să o fac a mea stăpână,
Visele să-i încălzesc.

Trece gândul, vântul bate,
Ploaia plânge peste noi,
Peste tot ce-i răutate,
Trecem numai amândoi.

Spune-mi lună, spune-mi soare,
Unde-aş mai putea-ncerca,
În grădină sub o floare
Sau în vale la cişmea.

Trece timpul, vine clipa,
Cu-al meu trup să o-nvelesc,
Noaptea când şi-ntinde-aripa,
Poate, poate... reuşesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi ceva

Spune-mi ceva, după vorbele-acele
Tânjesc de-o vecie. Oricare din ele,
Dulce-nfioară inima mea.
Spune-mi ceva...

Spune-mi ceva. Nimeni n-aude, nu ştie,
Straniu, vorbele tale leagănă-adie.
Ca şi o floare, vorbele tale m-ar mângâia.
Spune-mi ceva...

poezie celebră de Adam Asnyk
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închipuiri

Spune-mi
Că-n ziua aceea,
M-am îndrăgostit,
Numai eu...

Spune-mi,
Căa totul n-a fost nimic
Altceva
Decât o construcţie utopică,
Prostească...
Biet produs de export
Al imaginaţiei
Mele,
Bolnave de dragoste.

Spune-mi,
Să-ngrop cât mai de grabă
Toate visurile
Cu noi
Ori sa le-adun, într-o altfel de moarte,
Şi să le-arunc
La gunoi.

Şi mai spune-mi
Să-mi văd
De viaţă,
Că timpul e scurt, n-are vreme
De noi.

Spune-mi!
Şi poate aşa
Ai să te convingi
Că dragostea
Nu-i mereu
Pentru
Doi.

poezie de Merutiu Brînduşa Maria
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi

Spune-mi cum visul te-a găsit
tremurând în gând cu mine
ori în taină te-a iubit
şi s-a întors cu iz de tine?

Spune-mi de ce gândul te-a durut
când l-am trimis să te întrebe
de ce ţi-e freamătul tăcut
şi m-ai împietrit în tâmple?

Spune-mi cum noaptea te-a primit
în ale sale braţe cu iubire
să ştii că mi-eşti veşnicul ursit
şi vers etern în poezie?

Spune-mi tu, domn între stele
de ce te-ai oprit la mine-n piept
ori să mă fereşti de rele
ori viaţa-ntreagă să te-aştept?

Nu am răspuns la toate cele
doar un gând ce mă frământă
să fii lumina de la stele
sau doar iubirea ce mă cântă?

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi

Dacă o flacără, o clipă,
din drumul ei ştiut se-abate,
arzând o fragedă aripă
a unei gaze-ndurerate
Şi suferă, pentru că ştie,
învăluind-o în lumină,
de ce durerea-i tot mai vie,
Spune-mi, te rog, cine-i de vină?

poezie de Elena Liliana Popescu din Cânt de Iubire (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi ceva frumos

Spune-mi ceva frumos,
zise ea,
şi spune-mi ceva
adevărat. Asta pentru că sufletul meu
se simte de parcă ar avea obloanele trase,
iar lumina nu poate pătrunde
înăuntru.

Te voi crede,
a adăugat ea,
şi voi şti că este adevărat;
aşa că priveşte în ochii mei
si spune-mi ceva frumos.

poezie de J.M. Storm, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi de ce

Spune-mi unde gresesc,
spune-mi de ce mainile mele
tremura sangele nostru pe peretii
astia orbitor de albi
spune-mi, te rog, ca sunt nebuna,
spune-mi orice care sa justifice
diferentele astea dintre noi,
sa le justifice cu guri hamesite
ca sa nu mai poata inghiti
obsesiile mele de var inrosit
pe gheata asta de sticla
a inimii fara dop
fara cap
fara inceput
si care
nu se mai termina
odata!

Gata!
M-am linistit,
imi tremura inca mainile,
nu mai suport demult sange
cald de doi
pe mainile mele
si tremur.

spune-mi unde gresesc,
spune-mi de ce nu putem
rosti aceleasi cuvinte
decat cu sens diferit?

inca imi mai spui tot ce-ti cer,
n-ai obosit?

Si eu...
(si zambesc)

poezie de Consuella Efrim
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai spune-mi...

Mai spune-mi de tine, iubito!
Cu şoapta divină a Lunii,
Ce mângăie tristă alunii
Şi somnul mi-l curmă, dorito...

Mai spune-mi de vara ce trece,
De tristele toamnei căderi,
De doruri şi vise, ce speri...
Şi scoate-mă din noaptea cea rece!

De fluturi pierduţi în crepuscul,
De-argintul ce-n undă sclipeşte,
De cine acum te iubeşte,
De dorul de mine... Minuscul.

Vânturând amintiri pe-nserat
Trec gânduri risipite-n pustiu,
Şi somnul mi-e greu şi-i târziu...
Mai spune-mi că nu mai uitat!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi sa-ti scriu

Spune-mi să-ţi scriu despre viaţă,
şi-ţi voi pătrunde toate misterele morţii,
spune-mi să-ţi scriu despre foc,
şi nu vei mai rămîne vreodată însetat,
spune-mi să-ţi scriu despre vise,
şi-ţi voi despica realitatea
dintr-una în două,
din două în patru,
din patru în opt,
… … …
din nesfîrşire în tine
şi-napoi.

Spune-mi să-ţi scriu despre Noi,
şi-ţi voi pune-n mîna dreaptă,
pana tuturor stîngăciilor mele,
să mă rescrii
întreagă.

poezie de Sorana Felicia Petrescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi cine eşti

Refren
Spune-mi, spune-mi cine eşti
Fă să te iubesc.
Tu calea mea o luminezi
Cu drag eu te primesc.

Al cui e pruncuşorul
Născut azi de Maria?
Al cui este odorul
Ce-n braţe-l ţine ea?

Al cui e pruncuşorul
Născut în seara-aceasta?
Care-i numele lui?
E Domnul cerului.

Cine e băieţelul
Născut în mica iesle?
Şi care-i sunt părinţii?
Sunt sigur că îi ştiţi.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi, doar mie

Spune-mi unde şi când
dispar dureros în lumină
strălucirea ochilor
ce se închid definitiv?

Nici zorii, nici înserările
singure
nu ştiu să-mi răspundă.

În cuiburile vechi
lăstunii aduc bucuria zorilor
dintr-un înalt ce cuvântă.
Spune-mi pe nume
odată cu crinii ce-şi deschid
cupele aprinse de lumină
sporind mirarea peste
pragurile lumii...

poezie de Violeta Pasat din volum în pregătire ,,Ferestre luminate" (2021)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

În noapte arunc cu strigăte
te caut
şi dacă m-am găsit pe-o cărare părăsită
nu te-nvinuesc, chiar dacă-mi este atât de dor
şi dacă nu te mai ştiu, sunt acolo, al tău
spune-mi să vin să-alung depărtarea, care
ne desparte
spune-mi să-nviu şi mut munţii
de pe mormântul tău

spune-mi de încă mai eşti, ca să te găsesc
să mă unesc cu sărutul tău
spune-mi să-ţi mângâi sânul şi să-ţi sărut viaţa
şi atunci să mă laşi să iau cerul, să-l mut în ochii tăi
lasă-mă să văd păsările libere
în sufletul tău
lasă-mă la marginea lumii, ca să nu te rătăcesc
căci am în mine nopţile stelelor care cântă
Doamne, cât te doresc
să-mi moi buzele, încă-odată, în dulceaţa vieţii lor
aşteaptă-mă, că vin, ca să te mai privesc odată
ca să-ţi privesc albul trupului
şi-apoi
pentru ultima oară, de nu mă mai vrei
lumina ochilor tăi!

poezie de Viorel Muha (februarie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi, ţară, cum se poate

Ţară, ţară minunată,
Mult prin secoli încercată,
Te-au condus mari domnitori,
Te conduc azi infractori.

Românie, Românie,
Spune-mi, ţară, spune-mi mie,
Nu te trec deloc fiorii
Când conduc azi trădătorii?

Spune-mi, ţară, cum se poate
O aşa absurditate?
Cu atâţia oameni mari,
Eşti condusă de tâlhari.

pamflet de George Budoi din România şi Românii (16 septembrie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi

spune-mi unde să te caut
umbra mea şovăitoare
nopţile când de răcoare
sufletul e mai precaut?

dacă nu e ea să fie,
nici o zi din calendar
parcă nu mai are har
harta lumii e pustie

parcă totul se reduce
la un minus, la un plus
la un semn care l-a pus
soarta semnelor caduce

niciodată un compost
n-o să cucerească zborul
dar nici inima fiorul
dacă nu-şi află un rost

spune-mi unde să te caut
umbra mea şovăitoare
toată viaţa o eroare
m-a împins mereu spre out

poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără naţii

spune-mi că o pasăre în zbor se adună cu cerul să-l coboare
spune-mi
pentru că aici nu se mai aude nimic
şi ar putea fi orice
nezborul din dumnezeu plutind
în iadul din care am ieşit
spune-mi că acea pasăre e moartă
asta ar avea sens.

poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semnal M – "Spune-mi cine eşti"

Când se trezi în pat, la mare,
Iar soarele bătea-n fereşti,
Deschise ochii cu mirare
Şi-i zise: spune-mi, cine eşti?!

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi

Ai văzut inflorescenţele printre frunze;
spune-mi cât vor mai rămâne?
Astăzi ele tremură-n faţa mâinii care le culege;
mâine vor aştepta pe cineva să măture grădina.

Minunată-i inima strălucitoare a tinereţii,
dar, cu anii, ea îmbătrâneşte.
Nu-i lumea asemenea florilor?
Feţe îmbujorate – câtă vreme?

poezie de Hanshan, secolul al IX-lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi...

Spune-mi, câte stele vor mai pieri,
câte vise s-or nărui,
printre stropi de ploaie deasă
ce-mi bat astăzi la fereastră?
Ce cuvinte mai pot spune,
acum când soarele apune
peste cărări, peste poteci,
peste iubiri ce pier pe veci?
Spune-mi, câte dureri sunt pe lume,
câte tăceri pline de nume,
ce nu mai vor să fie spuse
când inimile-s de dor răpuse?
Ce stele mai străluce acum,
când ceru-i plin de praf şi fum,
când ploaia cade neîncetat
la poarta sufletului însetat?
Spune-mi, de unde atâta melancolie,
în sufletele noastre de hârtie,
când norii acoperă gândul
măturând de dor şi foc pământul?

Spune-mi, de lupt sau sper,
la un alt cer
fără nori, fără furtuni,
fără zilele de luni,
vei mai opri din stropi de ploaie
să-mi stingă ultima bătaie?

poezie de Adriana Monica Burtea (30 martie 2016)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!